Vrei să fii în siguranță la mare? Nu ignora steagul roșu! Sfaturi pentru turiștii din țara cu cele mai multe înecuri

Peste o mie de persoane au murit, în 2021, în România, după ce s-au scăldat în Marea Neagră, în râuri, lacuri sau piscine; este cel mai mare număr de decese din această cauză din Uniunea Europeană, arată o statistică recentă a Eurostat.

După România, al doilea cel mai mare număr de înecuri a fost înregistrat în Franța – 653.

Vara aceasta, 21 de persoane și-au pierdut viața în Marea Neagră. Cel mai recent caz a avut loc la Constanța, în 25 august, când un copil de 11 ani a scăpat din ochii însoțitorilor și a intrat în apă. La scurt timp, a fost găsit inconștient. Medicii au constatat decesul.

Un alt caz recent a avut loc în stațiunea Venus, unde o copilă de șase ani care se afla pe un colac gonflabil a fost purtată de curenți în larg.

A fost salvată de tată. Bărbatul, însă, a murit înecat.

Sezonul estival se apropie de final, dar de la 1 septembrie începe programul „Litoralul pentru toți”, ceea ce înseamnă că turiștii vor fi prezenți, în continuare, la mare.

Europa Liberă a stat de vorbă cu Vasile Borteș, care este de 19 ani coordonatorul salvamarilor din zona de sud (Olimp-Mangalia) a litoralului.

1. Europa Liberă: De ce credeți că numărul deceselor prin înec este așa de mare în România?

Vasile Borteș: Noi nu suntem pregătiți să facem turism și din cauza aceasta, copiii și adulți nu sunt instruiți. La școală nu se învață minimul necesar pentru asta; te duci la o piscină, te duci la mare – știi ce trebuie să faci pe plajă? Nu. Pentru că la școală, la educație fizică, nu se vorbește despre greutățile pe care le poate întâmpina cineva care vrea să înoate.

2. Europa Liberă: Cum a evoluat numărul de incidente de pe litoral în ultimii ani? Crește numărul de intervenții sau scade?

Vasile Borteș: Sunt șeful salvamarilor de 19 ani și am avut perioade în care am avut patru-cinci înecați – accident de submersie se numește. Am avut și ani în care am avut numai unul sau poate niciunul. De exemplu, anul trecut n-am avut niciun accident de submersie. Dar sunt ani și ani, în funcție de curenți, în funcție de valuri, în funcție de furtuni.

S-a schimbat și clima. Dacă în trecut aveam trei-patru furtuni serioase de la începutul lunii august, acum doar la final de lună, în această săptămână, a fost prima furtună.

3. Europa Liberă: În câte cazuri ați intervenit anul acesta? În câte au existat persoane decedate?

Vasile Borteș: S-a intervenit în peste 80 de cazuri cu ambulanțe, cu SMURD-ul și cu SMURD-ul aerian, în zona de sud.

Din păcate, am avut un cetățean care a făcut infarct în apă. Nu am mai avut ce să fac. A stat la plajă șase ore, a intrat în apă până la genunchi și și-a pierdut viața. A intervenit și SMURD-ul aerian, dar medicii n-au avut ce să-i facă.

Am mai avut încă un caz. Serviciul nostru este disponibil până la ora 19:00. Când un cetățean a văzut că au plecat salvamarii, s-a avântat în mare. Bineînțeles că l-au tras curenții și nu a putut să iasă.

Foarte important de menționat este ca părinții să fie atenți la copiii lor și, iarăși, extrem de important este să renunțăm la mijloacele plutitoare, cum ar fi saltelele. Credeți-mă, 90% dintre cazurile pe care le-am avut până acum au fost cauzate de aceste mijloace.

4. Europa Liberă: Vedem turiști care se aventurează în apă, mai ales atunci când nu e cazul. De exemplu, atunci când e arborat steagul roșu și marea e vizibil agitată. Cum poate fi convinsă o persoană să nu facă asta, chiar dacă intră în apă în zona de siguranță, din preajma malului?

Vasile Borteș: Din păcate, lumea nu respectă minimul necesar. E foarte dificil.

În primul rând, apa e imprevizibilă, nisipul îți fuge de sub picioare de la o jumătate de metru. Deși e steag roșu și îi rogi, ei vin și îți spun că sunt experimentați, că au înotat în mări și oceane.

Acolo sunt de luat în calcul alte aspecte. La noi, Marea Neagră are altă calitate. E o mare atipică. Lumea nu înțelege. Aici, valurile sunt puternice și ritmice, nu sunt „uleioase”, care urcă cu tine și te coboară. Te fac ca în mașina de spălat. Și pe steag roșu nu ai voie.

5. Europa Liberă: Iar, de exemplu, dacă nu știm să înotăm, ce ar trebui să avem în minte în momentul în care intrăm în apă?

Vasile Borteș: Vă recomand să intrați în apă doar atunci când vedeți un steag roșu cu galben. Asta înseamnă că plaja respectivă este supravegheată de salvamari și acolo aveți voie să vă îmbăiați, dar n-aveți voie să depășiți balizele.

Balizele sunt puse la adâncimea de un metru și jumătate, așa s-a decis, în România. Acolo e zona sigură de îmbăiere.

6. Europa Liberă: Vedem multe persoane care trec de geamandură, chiar dacă știu să înoate – de ce e important ca ele să nu treacă nici atunci de ele?

Vasile Borteș: În momentul în care un înotător a trecut de linia balizelor, dacă sunt curenți de suprafață, care se combină cu cei de fund – curenții rip, care se desplasează în direcția opusă malului – este luat și dus la 100-200m în doar câteva secunde. Asta se întâmplă până și cu cei mai buni înotători.

Am avut, din păcate, un băiat de vreo 16 ani, care avea probleme la picioare; a stat pe firul apei și de acolo l-a luat un val. Pur și simplu l-a luat un val, că nimeni nu și-a explicat cum s-a putut întâmpla.

7. Europa Liberă: Dacă, de exemplu, ne ia valul, ce facem? Cum putem să ne păstrăm calmul, chiar dacă suntem dezorientați și reflexul este să ne agităm?

Vasile Borteș: Rămâne o singură soluție. Dacă reușiți să faceți pluta, ridicați o mână, ca și cum ați cere ajutor și salvamarul vă va vedea. În cazul în care sunteți înotător, v-ați revenit din primul șoc, că v-a dat valul peste cap, ați revenit, încercați să înotați paralel cu malul, în stânga sau în dreapta. Dacă cumva ajungeți în zona balizelor, e bine să știți că ele au și un alt rol, nu numai să semnalizeze că până acolo e permisă îmbăierea. Multe persoane s-au prins de baliză și au supraviețuit.

8. Europa Liberă: Unii turiști, indiferent de situație, vor intra în mare. Orice li s-ar spune, ei vor fi acolo indiferent de condiții. Refuză salvamarii, în anumite circumstanțe, să intre în apă?

Vasile Borteș: Nu, niciodată un salvamar nu va spune nu. Nimeni nu vrea să aibă înecați pe plajă. Dar au dreptul de a nu intra pe steag roșu.

Dacă salvamarul, pe steag roșu, se simte în stare și e hotărât să meargă să salveze turistul în pericol, chiar dacă își pune propria viață în pericol, va merge.

Acum doi ani, un salvamar din Eforie Nord a murit înecat, în timp ce s-a dus să salveze o persoană din valuri. Era o mare de gradul trei spre patru, adică valurile aveau peste 2,5 metri. Omul l-a prins de gât pe salvamar și au murit amândoi.

9. Europa Liberă: La ce alte riscuri se expun salvamarii?

Vasile Borteș: Violența fizică, la care se adaugă înjurăturile și scenele obscene.

Când nu îl lași în apă, omul nu înțelege că tu-i vrei binele. Deci plecăm de la premisa că ar trebui ca toți turiștii să înțeleagă faptul că salvamarul este un fel de înger păzitor.

10. Europa Liberă: Cât de periculoasă este marea, în urma extinderii plajelor?

Vasile Borteș: Pe de-o parte, sunt încântat că ni s-au lărgit plajele. Pe de altă parte, sunt speriat, pentru că eu nu mai știu curenții, eu nu mai știu gropile, deci configurația fundului mării nu o mai cunosc.

Geometria mării s-a schimbat. Unde știam că e nisip, că e o pantă lină și că poți să mergi 40-50 de metri, te trezești dintr-o dată într-o groapă adâncă de șapte metri. Ce faci?

Din acest motiv, eu mi-am permis să trag toate geamandurile cu zece centimetri mai înspre mal: în loc să fie puse la adâncimea de un metru și jumătate, acum sunt puse la un metru și 40 de centimetri. De ce? Pentru că, imediat după geamanduri, sunt hăuri – gropi de șapte-zece metri, care au o lățime de 40-60 de metri, pe o lungime de 100 de metri.

Dacă în trecut aveai o pantă lină și mergeai 50, poate chiar 60 de metri și îți ajungea apa până la piept, acum, dintr-o dată, asta se întâmplă după șapte metri.

Este un mare pericol. Acum, așteptăm să vină patru, cinci furtuni majore, ca să se acopere cu nisip respectivele găuri și să reformeze acea pantă lină, frumoasă, pe care noi o știam dintotdeauna.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.