Parchetul General explică în răspunsul către Europa Liberă că sesizările care vizează căderea unor drone sau bucăți de drone pe teritoriul național, aproape de granița cu Ucraina, în contextul atacului militar al Federației Rusă „fac obiectul cercetărilor într-un dosar înregistrat pe rolul Secției Parchetelor Militare, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem cu privire la infracțiuni contra umanității”.
Procurorii susțin că urmărirea penală in rem (adică nu există persoane acuzate, ci se anchetează fapte) a început pentru încălcarea a două prevederi din Codul Penal care se referă la infracțiuni contra umanității.
Este vorba despre Alineatul 1 literele G și K ale articolului „Infracţiuni contra umanităţii” din Codul Penal.
Aceste prevederi spun că reprezintă infracțiuni contra umanității săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice.
Aceste fapte se pedepsesc, potrivit Codului Penal românesc, cu detenţie pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Dosarul la care se referă Parchetul General a fost deschis în iulie 2022.
Atunci, instituția a explicat că a început cercetările în urma atacului Rusiei împotriva Ucrainei, stat independent și suveran.
În comunicatul emis pe 11 iulie 2022, Parchetul General preciza: „Consecințele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populației civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum și răniri de persoane. În același timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federației Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României.”
Magistrații explicat totodată că legea penală română se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin contra unui cetățean român.
„Jurisdicția se exercită de organele de urmărire penală române și pe baza principiului universalității. Cercetările au în vedere și deținerea de către cetățeni ucraineni a cetățeniei române”, a justificat Parchetul General.
Pe de altă parte, Europa Liberă a întrebat conducerea Secției Parchetelor Militare ce s-a întâmplat cu sesizările Forțelor Aeriene care au reclamat încă de anul trecut procurorilor că au existat nenumărate survolări ilegale ale spațiului aerian de deasupra sau în proximitatea bazelor militare românești, de către diferite drone.
Parchetul General precizează în răspunsul către Europa Liberă că „sesizările formulate de reprezentanții unităților militare care priveau survolarea spațiului aerian al acestora de către autori necunoscuti care operau drone neidentificate, neautorizate, au fost trimise la parchetele de pe lângă curțile de apel, întrucât potrivit art. 124 raportat la 115-117 din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, competența de instrumentare revine acestor unități de parchet”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
