Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție?

Cea mai recentă lansare la apă este candidatura lui Nicolae Ciucă, președintele PNL. O lansare mai mult formală și într-o regie lipsită de surprize, dată fiind unanimitatea votului și cantitatea de laude la adresa sa revărsată de colegi.

Liberalii nu s-au zgârcit la ele, așa cum nu s-au zgârcit nici la banii publici (circa 2 milioane de euro) pe care i-au plătit pentru promovarea cărții lui Ciucă, „În slujba țării”.

Candidatul PNL a sosit la Consiliul Național direct de la inundațiile din județul Galați, unde, alături colegul de guvernare, premierul Marcel Ciolacu, a „făcut tot ce a fost omenește în putință să limităm efectele inundațiilor”.

Inundațiile se dovedesc un prilej care poate fi exploatat electoral, iar Nicolae Ciucă și-a îndemnat colegii să îi urmeze exemplul și să meargă în zonele în care s-au produs inundații ca să-și „manifeste empatia” față de oameni.

Ca și în alte ocazii, nenorocirile, mai ales când se întâmplă în ajun de alegeri, atrag politicienii care se întrec în promisiuni și discursuri.

O altă temă aflată acum pe agendă este modificarea legii, printr-un amendament inițiat de liberali, prin care președintele Klaus Iohannis poate candida ca independent pe listele PNL.

Liberalii au copiat o prevedere similară a PSD în 2004, prin care Ion Iliescu, președintele de atunci, a putut candida la alegerile parlamentare. Pentru ca amendamentul să treacă este nevoie de votul social-democraților, ceea ce pare a nu fi o problemă insurmontabilă.

Îți mai recomandăm

Ce s-a schimbat după Colectiv, pandemie, incendii, inundații și cutremure. Povestea lui „ne-a prins nepregătiți” & autoritățile române

Temele de campanie de până acum, luate de viitură

Toate aceste subiecte noi au și partea lor bună: au mutat centrul de atenție de la subiectele care îi vizau direct pe unii dintre candidati.

Subiecte care au ținut până acum prime-time-ul:

• diploma și notele de la bacalaureat ale lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD;
• cartea lui Nicolae Ciucă – mai ales prețul exorbitant al panourilor care au împânzit țara pentru promovarea ei – și clipul despre bătălia de la Nasiriyah (Irak), „prima după al Doilea Război Mondial la care ia parte armata română”, contrazisă de o investigație recorder.ro;
• notele mici ale Elenei Lasconi, candidata USR, la licența obținută la facultatea (privată) ecologică din Deva, pe care a omis să o treacă în CV;
• speculații pe tema candidaturii la prezidențiale a lui Mircea Geoană.

Toate aceste subiecte mărunte, dar semnificative pentru mediocritatea campaniei, au invadat agenda publică și nu au făcut decât „să amplifice sentimentul de irelevanță și apatia electoratului”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.

„Mediocritatea temelor este în oglindă cu mediocritatea candidaților și împreună duc la accentuarea dezinteresului. Știm din cercetări că doar o treime dintre cetățeni au interes față de politică. În momentul în care temele campaniei nu se suprapun în nici un fel cu interesele oamenilor, acest procent scade”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Educația, haină grea de candidat

La 35 de ani de la Revoluție, opinia publică este preocupată de misterul diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu, unul dintre candidații cu șanse la alegerile prezidențiale, reprezentantul celui mai mare partid din România. „Este o premieră”, constată Ovidiu Voicu.

Nu este clar în ce măsură scandalul diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu – pe care premierul nu a vrut să o prezinte public, dar a mărturisit că a obținut la examen nota 7,03 –, îl va afecta electoral.

Sondajele de opinie îl arată pe primul loc, cu procente ce variază între 23% și 17%, sub scorul PSD. S-ar putea ca efectul să nu fie prea mare, deoarece, așa cum arată mai multe analize, PSD continuă să fie votat cu precădere de cei fără studii superioare.

În plus, proiectul „România educată” – promis de președintele în funcție, Klaus Iohannis – s-a dovedit un eșec, așa cum a arătat Europa Liberă.

În aceste condiții, faptul că alegătorii nu pun preț pe rezultatele la învățătură și studiile serioase nici măcar atunci când este vorba de cei pe care vor să îi aleagă în fruntea țării, nu surprinde, spun analiștii.

Tema notelor a avut ecou și la Elena Lasconi, care l-a persiflat pe Marcel Ciolacu până când presa a descoperit că nici ea nu fusese prea studioasă, notele din timpul facultății fiind mediocre, sub 7.

Facultatea Ecologică din Deva nu era acreditată de Ministerul Educației pentru a susține examene de licență, pe care Lasconi a trebuit să-l susțină la ASE București.

Și pentru Nicolae Ciucă problema raportului cu educația este una spinoasă, însă în alt sens. Chiar dacă a absolvit liceul și facultatea cu note mari și chiar dacă a devenit autorul unei cărți, acuzele de plagiat în teza de doctorat aduse de jurnalista Emilia Șercan i-au picat greu.

Atât de greu încât există suspiciunea că a îngropat prin diverse tertipuri judecătorești analizarea tezei sale de doctorat.

Îți mai recomandăm

Cine este judecătorul care l-a salvat de acuzațiile de plagiat pe premierul Ciucă. Foști colegi: „Un politruc al justiției”

Analistul politic Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că cetățenii „sunt mai puțin interesați de certurile politice, de discuțiile despre stânga și dreapta, despre pesedism și antipesedism, sau despre rezultatele la învățătură ale candidaților”.

Mircea Geoană, independentul specialist în gafe

Oficializarea candidaturii lui Mircea Geoană nu a fost o surpriză pentru cei mai mulți.

În schimb, seria de gafe în timp record și registrul minor al unor teme au surprins pentru că ele vin din partea unui candidat care timp de patru ani a defilat sub flamurile NATO. Geoană a fost secretar general adjunct al Alianței.

• în primul său interviu în calitate de candidat, acordat Pro TV, Geoană i-a urat sănătate Regelui Mihai, mort de șapte ani;
• într-un interviu la Digi 24, Geoană s-a proclamat „decrețel”, adică născut după decretul semnat de Ceaușescu în 1966 prin care se interzicea avortul. Numai că Mircea Geoană s-a născut în 1958, deci cu opt ani înainte de decret;
• în aceeași emisiune a lansat un atac la adresa fostului președinte Traian Băsescu, neputând probabil uita înfrângerea din 2009. „E într-o stare de degradare biologică”, a declarat Geoană. Replica lui Băsescu nu a întârziat: „Sunt un om de 72 de ani […] Dar acest lucru nu mă face să fiu la nivelul de degradare la care să doresc sănătate regelui Mihai I”, a replicat fostul președinte Băsescu.

Îți mai recomandăm

Independentul Geoană caută un partid pentru campanie. Ce oferte sunt pe piață

Mircea Geoană nu s-a ridicat nici el peste nivelul dezbaterii din campanie. Asta pentru că, atrage atenția analistul Ovidiu Voicu, gafele pe care le-a făcut au acoperit fondul discursului.

„Face un efort să iasă din zona asta de luptă de partid, dar din păcate pentru dânsul se faultează singur. A făcut atâtea gafe în doar câteva zile încât nimeni nu a mai reușit să urmărească fondul discursului său”, spune analistul pentru Europa Liberă.

Îți mai recomandăm

PNL vrea să schimbe legea pentru a-i permite lui Klaus Iohannis să candideze la Parlament

Marile probleme care îi preocupă pe oameni

Evenimentele ultimilor ani, dar și sondajele de opinie, arată că problemele electoratului sunt în cu totul altă parte. Lipsa dezbaterilor pe aceste subiecte produce dezamăgire, oamenii au alte așteptări, consideră analistul Ovidiu Voicu.

Războiul din Ucraina și posibilitatea izbucnirii unui conflict Rusia-NATO se află pe prima poziție în îngrijorările românilor, 33%, potrivit unui sondaj INCSOP din aprilie.

Apoi, cetățenii sunt preocupați de costul vieții (28,6%), de pierderea locului de muncă (22,7%), de sănătate (18,5%) și de educație ( 13,2%).

Niciunul dintre aceste subiecte nu apare în discursurile candidaților și partidelor, nu sunt propuse proiecte și nu există viziuni pe termen lung.

Îți mai recomandăm

Eșecul alianțelor de dreapta și suveraniste. Rezultatul: inflație de candidați

Candidații nu au profitat nici măcar de evenimentele recente pentru a le pune în dezbatere publică, deschiderea școlilor, scandalurile din sănătate de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din București, lipsa paturilor din spitale etc.

„Se putea profita de anumite evenimente ca aceste teme să fie aduse în dezbaterea publică. Au ratat toate temele majore.

Și asta pentru că în general partidele sunt foarte orientate spre ele însele, adică e mai importantă lupta internă, desemnarea candidaților, listele, eventualele alianțe, jocurile de putere. Către cetățeni ar trebui să iasă cu programe de viitor, cu viziuni, dar nu o fac pentru că sunt mediocri”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.

Spre deosebire de alte alegeri prezidențiale deocamdată lipsește și tema centrală a campaniei, cea care făcea distincția majoră între candidați, care ducea la poziționarea electoratului de o parte sau de alta. Care ajuta, în ultimă instanță, la definirea tradiționalului „rău mai mic”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.