Proiectul de lege publicat de Ministerul Apărării Naționale (MApN) pe site-ul său se referă la misiuni și alte operații militare care au loc în România pe timp de pace și când nu este instituită stare de urgență, de asediu sau când nu este declarată starea de mobilizare sau de război.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă acum de MApN, militarii români și străini aflați pe teritoriul național vor avea flexibilitate și libertate mai mari în folosirea armamentului.
MApN arată în proiectul de lege că organizarea de operații militare pe timp de pace „se realizează în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului national, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului, a vieții și integrității fizice a cetățenilor și a organizării comunităților umane.”
Cum definește MApN misiunile și operațiile militare din proiectul de lege
- Misiuni - activități și acțiuni militare executate în scopul supravegherii, avertizării, intervenției și angajării rapide în toate spațiile de luptă și mediile operaționale;
- Spații de luptă și medii operaționale - spațiile terestru, aerian, naval, cibemetic și cosmic, respectiv mediul electromagnetic și informațional;
- Operații militare - activități și acțiuni de răspuns gradual, proporțional și preventiv de descurajare și apărare, desfășurate în baza unui plan aprobat, aplicabile în cazul deteriorării mediului de securitate internațional sau regional, atunci când există riscuri și amenințări la adresa statului român.
Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român mai prevede că inițierea acestui tip de acțiuni se aprobă de către preşedintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Totodată, MApN scrie în proiect că pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, cu participarea fortelor armate străine, un comandant român poate conduce misiunea în care sunt implicați militarii dislocați.
În același timp, structuri ale Armatei României „pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român”, mai scrie MApN în proiect.
Ministerul Apărării Naționale a transmis în luna august Europei Libere că lucrează la cinci proiecte de legi privind apărarea națională.
Proiectul pus în dezbatere publică acum este al șaselea din pachetul de legi în acest domeniu.
MApN motivează nevoia unei legi privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare prin „deteriorarea continuă și accelerată a mediului de securitate internațional și regional, precum și încălcarea unor norme imperative ale dreptului internațional”.
Ministerul nu nominalizează un stat anume, dar spune că încălcările legislației internaționale „au creat premisele apariției unor situații aflate la limita dintre crearea condițiilor care pot impune declararea unei stări excepționale și necesitatea de a întreprinde anumite măsuri prin care să fie protejată viața, sănătatea, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenilor români”.
Nevoia folosirii armamentului pe timp de pace de către militari a fost invocată atât de șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, la Interviurile one2one de la Europa Liberă, cât și de militari din Grupul de Luptă NATO dislocat în România.
Comandanții străini aliați au reclamat că din cauza restricțiilor legislative din România nu pot folosi armamentul la antrenamente în alte locații decât poligoane și unități militare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
