Problema legilor din domeniul apărării care nu sunt actualizate a fost dezvăluită, la Europa Liberă, încă din luna februarie.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, le cerea atunci politicienilor, la one2one, să intervină cât mai rapid pentru a remedia deficiențele legislative care pun în dificultate Armata – în condițiile în care România se afla la granița unui război declanșat de Rusia în Ucraina.
S-a schimbat ceva între timp?
Am întrebat la Ministerul Apărării Naționale (MApN) în ce stadiu sunt actele normative invocate în februarie de șeful Statului Major al Apărării:
- Legea pregătirii populației pentru apărare – proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare este în curs de avizare;
- Legea apărării naționale – se află în etapa modificării expunerii de motive, după consultarea preliminară interinstituțională și etapa de transparență decizională;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale – proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale a parcurs procesul legislativ până la introducerea pe agenda Guvenului, pentru aprobare și promovare către Parlament;
- Legea privind Regimul Armelor și Munițiilor - nu a fost inițiat un astfel de demers legislativ în materia regimului armelor, munițiilor și dispozitivelor militare; în curs de dezvoltare a unei propuneri legislative
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene – în materia controlului utilizării spațiului aerian național este în curs de finalizare o soluție legislativă.
Să le luăm pe rând.
Legea pregătirii populației pentru apărare
Legea în vigoare privind pregătirea populației pentru apărare este veche de 18 ani.
De aproape doi ani, proiectul unei noi legi în domeniu se află în avizare la diferite instituții.
Surse oficiale de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au declarat pentru Europa Liberă că proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare a ajuns la instituție de la MApN, pentru avizare, abia miercuri, pe 31 iulie.
Proiectul va sta la MAI o lună. Aceleași surse au adăugat că proiectul a fost trimis deja la direcțiile din alte instituții, care urmează să își prezinte punctul de vedere.
După MAI, acest proiect de lege va trebui să mai meargă la cel puțin încă un minister, cel al Justiției.
Surse din ministrul condus de Alina Gorghiu au precizat pentru Europa Liberă că proiectul nu a ajuns la Justiție. De altfel, Ministerul Justiției și cel de Finanțe sunt printre ultimele instituții care trebuie să-și dea avizul pentru ca documentul să poată fi aprobat de Guvern.
Dan Claudiu Degeratu, fost director general al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare de la MApN, spune pentru Europa Liberă că nu crede că sunt șanse ca această lege să fie adoptată până ce alegerile din 2024 se încheie.
În toamnă, în România vor avea loc alegeri prezidențiale și generale. Ultimul scrutin - turul II al alegerilor prezidențiale - va avea loc pe 8 decembrie.
Expertul în securitate adaugă că pachetul de legi privind apărarea ar putea fi obiectul unor negocieri politice strânse în campaniile electorale din toamnă.
„Dacă vor să facă un pachet electoral cu nu știu ce măsuri economice, s-ar putea să se negocieze cu alt pachet, de exemplu cu cel din domeniul apărării naționale”, completează Degeratu.
În ceea ce privește pregătirea populației pentru apărare, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, explica la one2one, în interviul de pe 1 februarie, de ce este nevoie de ea:
- este nevoie de o lege care să permită învățarea voluntară a bărbaților și femeilor de până în 35 de ani să tragă cu arma, să-și facă o decontaminare;
- rezerviștii României sunt prea bătrâni pentru a lupta pe front;
- deficitul de personal la Armată este de zeci de procente. 6.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării numai în 2023.
„Populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, sublinia șeful militar al Armatei Române.
Legea apărării naționale
Ministerul Apărării precizează că proiectul viitoarei legi a apărării naționale se află în etapa „modificării expunerii de motive, după consultarea preliminară interinstituțională și etapa de transparență decizională”.
Pe 1 aprilie, MApN a publicat un proiect al unei noi Legi a apărării.
Legea în vigoare este din 1994, așadar de 30 de ani.
De atunci, a fost modificată de șapte ori, ultima dată în 2011 – când Rusia nu anexase încă Peninsula Crimeea și nu invadase la scară largă Ucraina.
Fostul director general al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare de la MApN, Dan Claudiu Degeratu, crede că dacă ministerul a revenit la etapa scrierii expunerii de motive „asta înseamnă că încă nu există avize” pentru actul normativ.
Așadar, legea este abia în fază incipientă de elaborare.
Legea privind Regimul Armelor și Munițiilor
MApN spune pentru Europa Liberă că „nu a fost inițiat un astfel de demers legislativ în materia regimului armelor, munițiilor și dispozitivelor militare”, dar că este „în curs de dezvoltare a unei propuneri legislative”.
Surse militare NATO au explicat pentru Europa Liberă că actuala lege în domeniu nu permite folosirea munițiilor și a armelor în alte locuri decât poligoane și unități militare, deși militarii Alianței Nord Atlantice au nevoie să se antreneze inclusiv în păduri și pe diferite rute de transport.
La Europa Liberă, în februarie, șeful Statului Major al Apărării explica necesitatea unei noi legi privind regimul armelor și munițiilor:
„Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, spunea șeful Armatei.
Astăzi, la jumătate de an de la acel interviu, expertul Dan Claudiu Degeratu spune:
„Au mai fost, în trecut, chestiuni legate de distanța de la care trebuie să efectuezi exercițiile militare, tragerile față de proprietăți private, față de agenții economici – pentru că asta e marea problemă […] Odată ce se extind facilitățile militare în zone de depozitare a unor materiale de război necesare inclusiv pentru forțele NATO e nevoie [de lege].”
„Dacă se tot extinde Baza Mihail Kogălniceanu, Caracal, Câmpia Turzii, mai extindem pe la București tot felul de facilități de depozitare, pentru că astea sunt așa-numitele materiale de război prepoziționate pentru forțe aliate și americani, atunci sigur că deja intrăm în alte probleme legate de vecinătăți, de regim de folosire și de deplasare”, mai spune Degeratu.
Legea pentru doborârea dronelor
MApN spune despre Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene că „în materia controlului utilizării spațiului aerian național este în curs de finalizare o soluție legislativă”. Ministerul nu oferă alte detalii.
Este vorba despre legea care ar permite Armatei să doboare drone sau alte arme străine, altele decât avioane sau elicoptere intrate ilegal în spațiul național.
Teoretic, și acum pot fi doborâte asemenea arme însă acordul final trebuie să-l dea ministrul Apărării, iar lanțul de aprobare este lung.
Prin urmare, fără instituirea unei stiuații de urgență într-o zonă în care militarii să tragă cu muniție grea pentru a doborî o dronă străină, Armata nu poate acționa.
Generalul Gheorghiță Vlad a explicat la one2one că există și alte clarificări pe care trebuie să le aducă Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene:
„Nu trebuie ca drona sau rămășița de dronă să fie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.”
Expertul Dan Claudiu Degeratu vine și el cu explicații pentru nevoia unei legi noi și clare privind combaterea mijloacelor aeriene.
Pe timp de pace, așa cum este acum în România, de controlul spațiului aerian răspunde o autoritate civilă, însă Armata este cea care trebuie să asigure securitatea populației.
„Ce faci într-o zonă de graniță, care e responsabilitatea? [...] Aici nu discutăm doar de avioane românești care să distrugă drone, ci discutăm și de folosirea altor sisteme (n.r. militare) de la sol, inclusiv de sistemele de bruiere electronică a dronelor.”
Expertul adaugă că, în prezent, există cel puțin șase metode de doborâre a unei drone militare – inclusiv bruierea semnalului prin satelit a unei asemenea arme.
„Trebuie să se stabilească niște puncte fixe pe solul în care aceste sisteme funcționează pentru că, în mod normal, sistemele precum Gepardul (sistem de artilerie antiaerian blindat din dotarea Armatei Române - n.r.), dacă ai nevoie de ele pe graniță, teritoriul ăla devine zonă de activitate militară. Și atunci nu e vorba doar de spațiul aerian”, mai spune Dan Claudiu Degeratu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
