Victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie este de natură să alimenteze noi incertitudini în țară și în străinătate.
Pe plan intern, este puțin probabil ca triumful fostului președinte să reducă decalajul dintre democrați și republicani sau să-i apropie pe americani în privința unor probleme care îi divizează profund, precum imigrația, avortul și economia; așa cum ar fi fost și în cazul unei victorii a vicepreședintele Kamala Harris.
Posibilele tensiuni vor reveni în discuție pe măsură ce se apropie ziua învestirii și un nou mandat de patru ani pentru Trump.
În străinătate, victoria lui Trump aduce noi incertitudini cu privire la modul în care Statele Unite vor interacționa cu aliații, rivalii și inamicii - și cu țările care nu se află în niciuna dintre aceste trei categorii.
Acest lucru se întâmplă atât în ciuda, cât și pentru că a fost președinte în perioada 2017-2021. În cazul lui Harris, ar fi fost de așteptat ca ea să reprezinte într-o oarecare măsură o continuitate a administrației Biden în ceea ce privește politica externă.
Acțiunile lui Trump din mandatul anterior și semnalele sale cu privire la ceea ce ar face într-un nou mandat, cum ar fi afirmația sa că va pune capăt rapid războiului Rusiei împotriva Ucrainei, înseamnă că ar putea avea loc schimbări majore.
La Washington, unele magazine din apropierea Casei Albe și-au închis vitrinele înainte de ziua alegerilor, poliția a instalat garduri metalice în jurul Capitoliului, iar universitățile și-au avertizat studenții cu privire la protestele care ar putea deveni violente - semne ale unei națiuni profund divizate, aflată în plin test al propriilor sale procese democratice.
Testul nu este nou și nu se va încheia odată cu triumful lui Trump.
În 2016, au izbucnit violențe la protestele opozanților lui Trump după înfrângerea surprinzătoare a democratei Hillary Clinton. Iar pe 6 ianuarie 2021, susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul în încercarea de a împiedica Congresul să valideze victoria adversarului său democrat, Joe Biden, la scrutinul din anul anterior.
Nici diviziunile nu sunt noi. Dar, de data aceasta, au părut deosebit de profunde, Trump și Harris oferind viziuni radical diferite cu privire la viitorul țării și la tipul de conducere pe care ar trebui să încerce să îl urmeze într-o lume marcată nu doar de disensiuni geopolitice, sociale și economice, ci și de crize și conflicte armate, inclusiv cel mai mare război din Europa din 1945 încoace.
La nivel național, cel puțin înainte de vot, au existat chiar dezacorduri cu privire la faptul că rezultatele sale ar putea fi de încredere.
Aceasta este, în mare parte, o moștenire a efortului lui Trump de a anula înfrângerea sa din 2020, când a susținut fără dovezi că a existat o fraudă generalizată, și a avertismentelor sale că democrații vor încerca să fure aceste alegeri dacă el va câștiga.
Puțin peste un sfert dintre alegătorii republicani au declarat că au încredere în acuratețea rezultatelor alegerilor naționale, potrivit unui sondaj Gallup din septembrie, un declin abrupt față de aproape 60 la sută în urmă cu opt ani. În schimb, 84% dintre democrați și-au exprimat încrederea în rezultat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.