Linkuri accesibilitate

160.000 de români au votat în diasporă la prezidențiale până la ora 18:00. Poliția Română, reclamată pentru că intimidează alegătorii


Alegeri prezidențiale în România, primul tur, votul în diasporă – Republica Moldova, Chișinău, 23 noiembrie 2024
Alegeri prezidențiale în România, primul tur, votul în diasporă – Republica Moldova, Chișinău, 23 noiembrie 2024

Peste 161.000 de români din diasporă au votat până sâmbătă la ora 18:00 în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe liste de corespondență au votat 4.227, iar pe cele suplimentare 157.433.

Mai mult de 90.000 de bărbați s-au prezentat la vot și peste 73.000 de femei, cu o menținere a prezenței mai ridicate la vot a celor din grupa de vârstă 45-64. Toate voturile au fost acordate doar în urban, arată datele furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Cea mai mică prezență la vot au înregistrat-o tinerii între 18 și 24 de ani și vârstnicii după 65 de ani.

În Regatul Unit au votat peste 27.000 de români, în Germania peste 26.000, în Italia și Republica Moldova peste 21.000 în fiecare, în Spania peste 16.200, în Franța puțin sub 8.000 de persoane.

Actualizare 18:00 - USR: Cătălin Predoiu folosește Poliția Română pentru intimidarea alegătorilor

„Ministrul PNL Cătălin Predoiu se folosește de Poliția Română pentru cenzurarea internetului. Cu câteva ore înainte de începerea votului au apărut mai multe cazuri de abuz din partea Poliției în multe dintre orașele și județele din România”, spune USR într-un comunicat remis presei pe grupul de comunicare.

USR spune că polițiștii au mers acasă la membri și simpatizanți USR, dar și la votanți, cetățeni fără afiliere politică sau chiar le-au sunat părinții pentru a-i sancționa pentru postări pe Facebook.

De exemplu, la Timișoara, o membră USR s-a trezit cu poliția la ușă și a fost sancționată pentru că a distribuit o postare a unui europarlamentar USR.

„Cazuri similare sunt și în Brașov și București, unde ne-a fost raportat că simpatizanții USR fie au primit telefoane din partea Poliției, fie au fost sancționați”, se mai spune în comunicat.

USR îi cere ministrului PNL Cătălin Predoiu „să oprească, în ultimul ceas, aceste tactici de intimidare. Poliția Română are mai multă treabă cu infractorii, nu cu oamenii care distribuie mesaje pe Facebook.”

„Este inacceptabil că Poliția Română supraveghează simpatizanții Elenei Lasconi cu câteva ore înainte de vot. Este o disperare la PNL pentru că, știu și ei, candidatul lor nu reușește să intre în turul doi. Îi îndemn pe toți românii să vină la vot! Să oprim epoca acestor privilegiați, epoca democrației cu epoleți”, a declarat Cristian Seidler, deputat USR și coordonator al campaniei electorale din partea USR.

Actualizare 16:30 - Ministerul Afacerilor Externe a transmis, sâmbătă, o atenţionare de călătorie pentru românii care intenţionează să călătorească sau să tranziteze Italia, în legătură cu greva din transportul feroviar.

Potrivit MAE, de sâmbătă seară, de la ora 21.00, până duminică seară, la ora 20.59, sunt posibile perturbări în circulaţia trenurilor pe teritoriul Republicii Italiene.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Italiană că din 23 noiembrie 2024, ora 21:00, până la data de 24 noiembrie 2024, ora 20.59, va fi organizată grevă naţională în sectorul transportului feroviar. Astfel, sunt posibile perturbări ale circulaţiei trenurilor.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Roma: +39 06 835 233 44; +39 06 835 233 52; +39 06 835 233 58; +39 06 835 233 56; +39 06 835 233 69; +39 06 835 233 71; +39 06 835 233 74, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

Totodată, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi următoarele linii telefonice de urgenţă în funcţie de regiune:

* Consulatul General al României la Roma: +39 345.147.3935

* Consulatul General al României la Milano: +39 366.108.1444

* Consulatul General al României la Bologna: +39 324.803.5171

* Consulatul General al României la Torino: +39 338. 756 .8134

* Consulatul General al României la Trieste: +39 340.882.1688

* Consulatul General al României la Bari: +39 334.604.2299

* Consulatul României la Catania: +39 320.965.3137

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet: https://scioperi.mit.gov.it/mit2/public/scioperi, https://roma.mae.ro/, https://cgroma.mae.ro https://www.mae.ro/.

Actualizare ora 16:00 – Peste 124.000 de români au votat în străinătate până la ora 16.00, 120.308 pe liste de corespondență și 4.227 pe liste suplimentare.

Mai mult de 19.600 au votat în Regatul Unit, peste 17.900 în Republica Moldova, peste 12.700 în Spania, în Italia peste 15.500, 18.700 în Germania și 5.900 în Franța.

Se menține în top grupa de vârstă 45-64, din care au votat peste 25.000 de bărbați și peste 20.000 de femei.

Actualizare ora 14:00 - Peste 90.000 de români au votat în străinătate în primul tur al alegerilor prezidențiale până la ora 14:00, din care 42.000 de femei și 51.000 de bărbați. Cei mai zeloși votanți rămân cei din grupa de vârstă 45-64.

Cei mai mulți votanți au fost înregistrați în Spania - peste 10.000, Italia - peste 11.000 și în Regatul Unit și Germania - cu peste 13.000 fiecare. Ei sunt urmați de Franța, la o distanță notabilă, cu peste 4.000 persoane.

Actualizare ora 13:00 – Până la ora 13:00 au votat peste 80.000 de români în străinătate, din care peste 75.000 pe liste de corespondență. Se votează în diasporă cu o frecvență de 10.000 de persoane pe oră.

Cea mai mare prezență la vot o au persoanele din grupa de vârstă 45-64 de ani, din care peste 16.000 bărbați și peste 13.000 femei.

Cea mai mică prezență la vot în străinătate o înregistrează vârstnicii de peste 65 de ani și tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani.

***

Până la ora 12.000 au votat 66.212 de români din străinătate, arată pagina Autorității Electorale Permanente. Pe liste suplimentare au votat 61.985, iar pe liste de corespondență 4.227.

Prima secţie de vot din străinătate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, în Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12:00 (01:00 ora României). Ulterior au fost deschise secţiile de vot din Australia, Japonia şi alte ţări din regiune.

Votul în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe parcursul a trei zile:

  • vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12:00 - 21:00;
  • sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 07:00 - 21:00.

Dacă sâmbătă și duminică seară, la ora închiderii urnelor, vor fi oameni care stau la coadă să voteze, atunci există posibilitatea prelungirii votului până la ora 23:59.

Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent, transmit autoritățile.

Românii vor vota în străinătate la 951 de secții de votare

Cele mai multe secţii de votare din străinătate sunt în: Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, Republica Moldova, SUA, Belgia și Olanda.

Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.

Pe buletinul de vot se află 14 candidaţi – zece candidaţi propuşi de partide politice şi patru independenţi.

Candidatul formațiunii Forţa Dreptei, Ludovic Orban, aflat pe poziţia 10 pe buletinul de vot, şi-a anunţat luni seara retragerea din cursă şi susţinerea Elenei Lasconi, candidat din partea USR.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie ordinea în care candidaţii sunt înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale:

  • poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
  • poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
  • poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
  • poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
  • poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
  • poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
  • poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
  • poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
  • poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
  • poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei (care şi-a anunţat public retragerea din competiţia electorală, însă se află în continuare pe buletinul de vot);
  • poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
  • poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
  • poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
  • poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

După încheierea campaniei electorale, pe 23 noiembrie la ora 7:00, este interzisă continuarea propagandei electorale.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG