Călin Georgescu spunea - într-o emisiune electorală de la TVR 1, de dinainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale - că „statul român sau orice fel de antreprenor român trebuie să aibă minim 51% în orice fel de acțiune bilaterală”.
„Resursele, industria sau agricultura sau pământul sau apele, orice vei face ca program trebuie să fie în avantajul țării tale. 51% este foarte important pentru că asta înseamnă că tu deții controlul, nu îl dețin străinii”, spunea Călin Georgescu.
Ideea se regăsește în programul „Hrană, Apă, Energie”, în care Georgescu propune modelul suveranism-distributism.
Adică „un model social și economic al libertății și al binelui comun (al frățietății), care se bazează pe producția locală și pe democrația participativă și care poate fi soluția salvatoare pentru orice țară, nu doar pentru România”.
În continuare, Georgescu susține că economia suveranist-distributistă este „economia lucrătorilor-proprietari, a familiei tradiționale, a comunitățiilor, a producătorului român autentic”.
Călin Georgescu spune, în programul lui, că resursele naturale nu sunt privatizabile și nici de vânzare și că „România va deveni un exemplu european de utilizare și de conservare rațională a resurselor”.
Georgescu arată pe ce se va baza succesul economic al României suveranist-distributiste:
- capitalizarea micului producător;
- susținerea piețelor locale;
- încurajarea şi apărarea unor noi forme de proprietate productivă (de exemplu băncile populare, cooperativele);
- îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor, a managementului micro-şi macroeconomic;
- agricultura țărănească, apicultura, sectoarele inovative şi industriile verzi, ca locomotive ale dezvoltării sustenabile și ale sănătății;
- participarea de minimum 51% din partea statului în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale pe teritoriul României.
Cristian Păun: Domnul Georgescu este un anticapitalist, un promotor al tătucului și un promotor al privării de libertate economică
Europa Liberă a stat de vorbă cu trei economiști care au studiat programul lui Călin Georgescu și toți trei au catalogat documentul ca „o utopie” care nu se poate aplica României moderne.
După ce a analizat acest program, profesorul de economie Cristian Păun spune că programul nu este decât „o fițuică”.
„Domnul Georgescu nu a înțeles pentru ce candidează și care este rolul președintelui. Rolul unui președinte într-o țară nu este să naționalizeze companiile private, să naționalizeze resursele țării sau să filtreze apa mai puțin cristalină a țării. Președintele are niște atribute și atribuții clare”, afirmă Cristian Păun.
El spune că documentul cu care se prezintă Călin Georgescu în fața alegătorilor nu este deloc original:
„El e preluat din tot felul de surse globaliste, cum ar fi de exemplu Orgnizația ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Deci a luat de la niște globaliști niște idei și le-a pus într-un program antiglobalist”.
„Citindu-i programul, încă nu este clar în ce crede domnul Georgescu, în sensul că el pe de o parte ne spune că este susținătorul pieței libere, pe de altă parte ne spune că este susținătorul acestui stat omniprezent, omnipotent și a acestui stat care să dețină proprietatea asupra mijloacelor de producție, în special cele care au în vedere resursele naturale”, mai spune Cristian Păun.
„Dumnealui ar trebui să se hotărască ce sistem agreează: mai degrabă libertate economică sau mai degrabă intervenționism”, arată economistul.
El spune că România a mai avut soluția propusă de Georgescu pentru economie: în comunism.
„Mai exact deținerea de către stat a resurselor. Adică, statul trebuie să-ți dea casă, statul trebuie să-ți dea loc de muncă, statul trebuie să îți permită să folosești resursele.”
„De fapt, domnul Georgescu este un anticapitalist, un promotor al tătucului și un promotor al privării de libertate economică și nu un adept al concurenței, al pieței, în care fiecare să fie liber să concureze pentru aceste resurse, să ofere cel mai bun raport calitate-preț și care să genereze cele mai multe bunuri din acele resurse pe care le exploatează”, explică Cristian Păun.
„La nivel ideologic, programul seamănă cu socialismul utopic al lui Thomas Morus”
Analistul economic Dragoș Cabat afirmă că programul lui Călin Georgescu este inspirat din socialismul utopic, precum și din programul pașoptist libertate – frăție cu tentă naționalistă.
„Nu are nimic concret pentru partea economică. Vrea să îi atragă în mod clar pe cei din mediul rural, pentru că le propune un fel de reîmproprietărire și mica gospodărie care să fie ajutată pe un sistem asociativ de cooperare, care nu prea mai poate funcționa acum în secolul XXI. Mica proprietate în agricultură, din păcate, nu poate să aducă și eficiență”, explică Dragoș Cabat.
Economistul Cristian Păun arată că, de fapt, modelul propus de Georgescu este opus celui de astăzi:
„Dezvoltarea unei națiuni este strâns corelată cu libertatea economică și în niciun caz cu deținerea statului a resurselor sau a acțiunilor la companii sau altceva.”
„Adică statul ar trebui mai degrabă să privatizeze acele dețineri cât mai mult prin piața de capital. Și nu statul trebuie să dețină, ci noi, poporul, acționarii privați individual, care să putem să cumpărăm acțiuni pe bursă la companiile mari din România, care produc energie, care exploatează resurse, ș.a.m.d.”, explică Cristian Păun.
Analistul economic caracterizează programul lui Călin Georgescu drept „o utopie mai degrabă comunistoidă, fără de rezultate într-un final”.
„Nu îmi doresc ca acest popor să redevină specialist în cusut pantofi și șei de cai. Eu îmi doresc ca acest popor să devină mai degrabă un popor care știe destul de multe pe zona de IT, tehnologie, care să știe să manevreze computere și roboți complicați și care să facă parte din această lume globală în care se produc bunuri și servicii noi”, mai spune Cristian Păun.
Analistul Dragoș Cabat observă și că, din punct de vedere economic, valoarea programului este zero.
„La nivel ideologic, programul seamănă cu socialismul utopic al lui Thomas Morus, care a scris cartea «Utopia». Dar, prin ideea aceasta de utopie economică în lumea actuală, în Uniunea Europeană, România nu își poate găsi un loc în felul acesta”, spune Cabat.
„Da, trebuie să ne găsim acele acele domenii în care noi să putem avea valoare adăugată mai mult decât partenerii noștri europeni și să ne concentrăm pe acele domenii. Doar că nu e așa de simplu nici să le găsești și nici să poți tu să devii cel mai bun în zonele respective, pentru că există competiție”, explică Dragoș Cabat.
De asemenea, Cristian Păun spune că România are foarte multe probleme pe care nu le poate niciodată rezolva singură sau independent de lumea civilizată.
„Avem probleme de inovare, avem probleme de competivitate, de acces la capital, de acces la tehnologie. Astea nu le rezolvi singur, nu se rezolvă închizându-ne și crezând în această marotă a suveranismului economic, în care sigur că le știm noi pe toate, le facem noi pe toate aici.”
„Asta ar însemna să ne închidem față de multinaționale și de capitalul străin și să ne închidem față de globalizare, față de intergrarea noastră nu doar în Uniunea Europeană, ci de integrarea noastră în întreg spațiul global și, evident, este un model anticapitalist”, adaugă Păun.
„Fractura logică” privind impozitarea marilor companii
Analistul economic Cristian Tudorescu arată că ideea ca românii/statul să dețină 51% din orice acțiune bilaterală ar însemna să nu se mai facă investiții străine de la zero, să nu se mai facă fabrici noi cu capital străin care să angajeze oameni.
„Acei investitori nu vor accepta ca altcineva să aibă 51%. Opțiunea lor va fi să le construiască în alte țări, ceea ce ar genera șomaj suplimentar în acele orașe sau județe ale României”, spune Cristian Tudorescu.
Asta înseamnă că principala companie petrolieră din România ar plăti un impozit mai mic decât plătește la ora actuală, deci se bate cap în cap cu ideea că multinaționalele nu plătesc impozite.Cristian Tudorescu, analist economic
Economistul a observat că în programul lui Georgescu există o generalizare a agriculturilor mici, pe care candidatul o vrea ca răspuns la nevoile consumatorilor.
„Când ai suprafețe mici, cum am avut după 1990, în general înseamnă că doar autoconsumi și atât. Timp de trei decenii am mers către creșterea unor afaceri, astfel încât să devină relevante la nivel regional și european, cel puțin, și s-a văzut că doar cu câteva companii reușim acest lucru.”
„Iar ce ni se propune printr-un astfel de program este să ne focusăm doar pe mica proprietate. O economie locală meștesugărească probabil, nu una care să fie competitivă la nivel internațional”, subliniază Cristian Tudorescu.
Economistul spune că asigurarea independenței alimentare este un alt deziderat utopic din programul lui Călin Georgescu.
„Și aici vorbim de o țară în care clima nu permite cultivarea și producerea a peste jumătate dintre produsele alimentare pe care noi deja le consumăm”.
Cristian Tudorescu mai susține că în programul lui Georgescu există „cel puțin o fractură logică la capitolul fiscalitate”.
„Adică propune un impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 1 milion de euro vânzări. În primul rând, asta înseamnă că principala companie petrolieră din România ar plăti un impozit mai mic decât plătește la ora actuală, deci se bate cap în cap cu ideea că multinaționalele nu plătesc impozite, candidatul la prezidențiale propunând chiar să plătească și mai puțin decât o fac acum”, arată Cristian Tudorescu.
De asemenea, mai spune economistul, acel 2% impozit pe cifra de afaceri poate fi un impozit foarte mare fix pentru business-urile de distribuție și logistică, cele cu marje de profit mai mici.
„Adică fix pentru acele lanțuri pe care acest program prezidențial vrea să le creeze pentru ajungerea produselor alimentare de la producator la consumator. Deja vedem că impozitul actual de 1% pe cifra de afaceri afectează câteva sectoare economice, darămite un 2%”, mai arată Cristian Tudorescu.
„Imediat cum devii protecționist cu alții, aceia se vor îndrepta împotriva ta”
Cristian Păun a căutat să descopere soluții concrete prin care măsurile propuse în programul Georgescu să fie pus în practică, dar nu a găsit nimic.
„Suntem o țară în care s-a investit masiv dinspre Uniunea Europeană, în jur de 100-110 miliarde de euro, care reprezintă astăzi investițiile companiilor multinaționale în România, care, evident, sunt multe din Uniunea Europeană.”
„Orice mesaj, orice întoarcere cu spatele la aceste lucruri, în final nu face decât să genereze o bilă neagră pentru noi, să genereze frisoane pentru pentru cei care au investit în noi și au avut încredere în noi, românii”, este de părere Cristian Păun.
În condițiile în care România este membră UE, nici Dragoș Cabat nu vede cum ar putea fi puse în practică ideile lui Georgescu, altfel decât printr-un izolaționism.
„Banca Mondială și ONU veneau cu idei din astea foarte frumoase – să nu mai fie sărăcie în lume, să nu mai moară delfinii, să avem ape curate. Sigur ele sunt foarte frumoase, dar dacă le pui și o pojghiță din asta suveranistă, ai făcut un plan super, dar categoric nu există realism și realitate în implementarea acestor lucruri. Însă se poate face mult rău mergând pe panta asta”, arată Dragoș Cabat.
Cristian Păun susține că ideea lui Călin Georgescu de a-i proteja pe români de alții, de a deveni producători a tot și toate în România și „a nu mai lăsa pe alții să ne prelucreze resurse este o tâmpenie”.
„Imediat cum devii protecționist cu alții și nu mai lași pe alții să vină la tine, aceia se vor îndrepta împotriva ta și ei vor deveni la rândul lor protecționiști față de tine.”
„Protecționismul este o altă marotă a unora care înțeleg foarte puțin din economie și au o gândire foarte rudimentară din punct de vedere economic. Am renunțat de foarte multă vreme la acest protecționism în lume. Țările dezvoltate, dimpotrivă, pledează pentru deschidere economică și în niciun caz pentru acest protecționism păgubos”, subliniază Cristian Păun.
Economistul trage concluzia că, de fapt, Călin Georgescu copiază greșit Statele Unite.
„Statele Unite pot să aibă un astfel de mesaj în relațiile cu China, pentru că SUA produc foarte multe lucruri. Acolo nivelul tehnologic e diferit de România.”
„Or, noi nu avem nici capacitatea de a produce și a inventa roboți cum se întâmplă în SUA. Își permit să mai spună da, vedeți că eu n-o să mai cumpăr din China mare lucru, o să-mi produc totul aici. Dar ce înseamnă să fac asta în România, care n-are de niciunele?”, se întreabă Cristian Păun.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
