Curtea Constituțională a anulat vineri turul 1 al alegerilor prezidențiale.
„În temeiul articolului 146, lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României”, se arată într-un comunicat văzut de Europa Liberă.
Întregul proces electoral va fi reluat „în integralitate” de Guvern, la o nouă dată, care va fi comunicată ulterior de către Executiv, mai spune CCR.
Turul al doilea era programat pe 8 decembrie, între Călin Georgescu (22,94%) și Elena Lasconi (19,17%). Următorul candidat clasat a fost Marcel Ciolacu (19,14%).
Urmăriți desfășurarea evenimentelor în timp real pe live blogul Europa Liberă.
Curtea Constituțională - comunicat de presă, 6 decembrie 2024
În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art. 146 lit. F/ Constituție și, cu umanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
1. În temeiul art 146 Lit F/ Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aporbarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în totalitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
3.Prezenta Hotărâre e definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României partea I și se aduce la cunoștință publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul Hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României partea I.
Compartimentul Relații Externe, Relații cu Presa și Protocol al Curții Constituționale
Până la decizia CCR, în străinătate au votat peste 37.000 de români. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe spune că procesul electoral nu poate fi oprit până la o decizie a Biroului Electoral Central, luată conform hotărârii Curții.
Primele reacții
Partidul Social Democrat, prin purtătorul de cuvânt Lucian Romașcanu, a afirmat că nu comentează decizia CCR. „Dacă a existat o ingerință în procesul electoral, atunci este o decizie corectă”, a spus el, la Digi24.
Ulterior, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că decizia luată vineri de CCR „este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT” „Rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei. Alegerile prezidențiale trebuie reluate”, a spus el, pe pagina de Facebook.
Ciolacu a mai spus că „anchetele autorităților trebuie să arate cine sunt vinovații pentru tentativa de a influența masiv rezultatul scrutinului prezidențial”.
„Românii au nevoie de răspunsuri clare din partea autorităților, bazate pe dovezi solide, pentru că de această anchetă depinde în mod fundamental încrederea publicului în instituțiile statului și în procesele democratice care stau la baza funcționării țării”, a mai spus el.
Elena Lasconi, candidata USR, urmează să aibă o reacție în curând, a comunicat partidul pe grupul de presă.
George Simion, președintele partidului AUR, a afirmat că este „o lovitură de stat în plină desfășurare”. „Nu ieșim în stradă, nu ne lăsăm provocați, acest sistem trebuie să cadă democratic”, a scris el pe Facebook.
Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a afirmat: „Stați calmi! Călin Georgescu va fi președintele României în 2024”. Partidul Oamenilor Tineri, care l-a sprijinul pe candidatul filorus, a intrat în Parlament la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Acuzații de ingerință
Anterior, Curtea Constituţională a României a anunțat joi că cererile depuse în legătură cu anularea primului tur al prezidenţialelor urmează să fie examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor, sugerând că o decizie ar urma să fie luată după al doilea tur.
Miercuri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat cinci documente care au arătat felul în care Călin Georgescu a crescut în popularitate într-un timp foarte scurt și a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale, raportând zero cheltuieli.
De asemenea, Parchetul General s-a autosesizat joi și a demarat o anchetă, deoarece informațiile prezentate public relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat pe 4 decembrie documente clasificate ale serviciilor secrete românești privind campania electorală a candidatului filorus Călin Georgescu.
Atribuţiile Curții Constituționale la alegerea Președintelui României
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
(...)
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
Sursa: Constituția României, art. 145.
Potrivit documentelor, Romania a fost ținta unei „acțiuni hibride agresive ruse”, inclusiv contra Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente, în ziua și noaptea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.
25.000 de conturi de TikTok ar fi fost folosite pentru a-i crește popularitatea candidatului Călin Georgescu, posibil prin folosirea unor „ferme de boți”, în campania electorală.
Serviciile de informații ale României dau de înțeles că în această operațiune s-ar fi cheltuit sume mari de bani și că amploarea și extinderea geografică indică „un operator statal”.
În ziua și noaptea primului tur al alegerilor prezidențiale, 24 noiembrie, atacurile online au venit din peste 30 de state.
Cât durează mandatul președintelui
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Sursa: Constituția României, Art. 83 – Durata mandatului
Știre în curs de actualizare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
