Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeri

Potrivit documentelor, Romania a fost ținta unei „acțiuni hibride agresive ruse”, inclusiv contra Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente, în ziua și noaptea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

25.000 de conturi de TikTok ar fi fost folosite pentru a-i crește popularitatea candidatului Călin Georgescu, posibil prin folosirea unor „ferme de boți”, în campania electorală.

Serviciile de informații ale României dau de înțeles că în această operațiune s-ar fi cheltuit sume mari de bani și că amploarea și extinderea geografică indică „un operator statal”.

În ziua și noaptea primului tur al alegerilor prezidențiale, 24 noiembrie, atacurile online au venit din peste 30 de state.

Elemente esențiale din documentele declasificate:

✔ Serviciul de Informații Externe (SIE) – „Romania este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”

✔ Serviciul Român de Informații (SRI) – Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi, care „au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral”.

✔ Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – În perioada desfășurării procesului electoral au fost identificate atacuri ciberneticve de tip DDOS la nivelul insfrastructurii IT&C, precum și la nivelul altor resurse din sfera guvernamentală. Atacurile la adresa infrastructurilor IT&C gestionate de STS au fost blocate cu succes.

✔ Ministerul Afacerilor Interne – peste 100 de influenceri, cu opt milioane de urmăritori, au fost manipulați pentru a-l promova pe Călin Georgescu. În plus, „lideri ai unor clanuri interlope și extremiști ar fi fost implicați în campania lui Călin Georgescu”.

Context

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a desecretizat miercuri seară, 4 decembrie, cu patru zile înainte de turul II al alegerilor prezidențiale, mai multe documente secrete furnizate de serviciile de informații și de securitate din România. Din aceste documente reiese că candidatul de extrema dreaptă și filorus Călin Georgescu ar fi fost susținut în campania electorală pentru turul I al alegerilor prezidențiale de zeci de mii de conturi de TikTok, unele dintre ele create încă din 2006.

Iată principalele constatări ale serviciilor secrete românești:

SRI: Din rețeaua de pe TikTok a lui Georgescu au făcut parte 25.000 de conturi

Serviciul Român de Informații spune într-un document „strict secret” declasificat pe 4 decembrie 2024 că a obținut „date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral”, precum și „exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creșterea în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu”.

SRI spune că „ascensiunea în sondajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată” care a fost amplificată cu două săptămâni înainte de data primului tur al alegerilor prezidențiale, în condițiile în care Georgescu avea, la finalul lui octombrie, o intenție de vot de 1%.

Acesta a crescut treptat, conform documentului SRI, până la o intenție de vot de peste 6% în perioada 20-21 noiembrie, cu câteva zile înainte de alegeri.

Conform documentului declasificat, principala rețea de socializare folosită a fost cea chinezească, TikTok: rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi. Aceste 25.000 de conturi „au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral”, susține SRI.

797 dintre aceste aceste conturi au fost create „încă din anul 2016”, menționează documentul, și au avut activitate extrem de redusă (1%) până pe 11 noiembrie 2024, zi din care „a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea”.

SRI scoate în evidență faptul că „nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing)”, ceea ce înseamnă că „conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denotă un mod de operare menit să îngreuneze activităţile de identificare a amplorii reţelei pe baza utilizării unei infrastructuri comune (aspect caracteristic reţelelor de boţi)”.

De asemenea, SRI spune că activitatea conturilor a fost organizată pe aplicația de mesagerie Telegram.

Activitatea conturilor de TikTok a fost coordonată pe canalul @propagatorcg, cu descrierea „Propagotor — implică-te şi tu, Renaşterea României, Hrană Apă Energie”.

SRI arată și cât de rapidă a crescut canalul „@propagatorcg”: de la 1.088 abonaţi în ziua alegerilor din 24 noiembrie 2024 la 5.005 utilizatori pe 1 decembrie, ziua alegerilor parlamentare.

„Abonaţii @propagatorcg au primit instrucţiuni clare privind modalitatea de acţiune a conturilor, recomandări privind comportamentul utilizatorilor la nivelul TikTok, respectiv mesajele care ar fi urmat să fie promovate sau distribuite, în sensul includerii unor emoji special alese şi a numelui candidatului pentru a exploata algoritmii TikTok. Acestea erau pregătite anterior şi încărcate instant în cadrul TikTok”, spune documentul SRI.

Printre hashtagurile folosite se numără #CG, #diaspora și #calingeorgescu.

Potrivit SRI, TikTok a comunicat autorităților române că a identificat o potenţială reţea de conturi implicate în acţiuni de manipulare a opiniei publice în context electoral, precum şi o reţea de conturi afiliate cu publicaţia rusă Sputnik care a vizat utilizatorii din România şi Republica Moldova. „O parte din grupurile de Telegram la nivelul cărora s-au coagulat susținători ai lui Călin Georgescu au fost create în septembrie 2022”.

Un al treilea palier a fost recrutarea unor influenceri prezenți pe TikTok „prin intermediul cărora şi-a promovat campania atât în mod direct (prin susţinerea publică a candidatului), cât şi indirect (prin mesaje aparent neutre, dar care conţineau etichete asociate candidatului, precum #echilbrusiverticalitate)”, arată SRI.

A patra metodă de promovare a candidatului independent a presupus „crearea şi utilizarea în susţinerea lui Călin Georgescu a unor conturi care reprezintă în fals instituţii ale statului român”.

Documentul desecretizat arată că aceste conturi false au fost active inclusiv în preajma alegerilor parlamentare din 1 decembrie. „S-au remarcat zeci de conturi TikTok care au utilizat în fals sigla SRI şi titulatura Brigada Antiteroristă (BAT), respectiv afişau mii de urmăritori şi peste 100.000 de like-uri”.

Aceste conturi false aveau postări „apreciative” și de „susținere” a lui Călin Georgescu „inducând astfel, în fals, ideea că instituţiile statului îl susţin pe acesta”.

În ceea ce privește modul în care a reacționat TikTok, SRI spune că - deși a confirmat ștergerea materialelor de propagandă electorală la două zile de la solicitarea Biroului Electoral Central - rețeaua socială „nu a şters conţinutul electoral conform solicitării AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), iar acesta a continuat să fie disponibil publicului din România, chiar şi după încheierea campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor (aspecte ce contravin legislaţiei române)”.

„Postările cu conţinut pur electoral ale conturilor asociate reţelei care îl promovează pe Călin Georgescu au fost catalogate de TikTok ca postări de divertisment şi au fost afişate:

• fără restricţii către o plajă largă de utilizatori, deşi acest aspect contravine propriilor politici privind conţinutul politic ale companiei chineze;
• fără marcaje adecvate şi în afara perioadei de campanie electorală, aspecte interzise de legislaţia electorală română”, precizează SRI.

„În consecinţă, vizibilitatea acestuia a crescut preferenţial în raport cu ceilalţi candidaţi, ale căror postări au fost filtrate masiv, diminuând exponenţial prezenţa acestora în online. Conform datelor obţinute de la nivelul TikTok, în mod normal, algoritmul aplicaţiei ar fi trebuit să identifice caracterul coordonat al campaniei lui Călin GEORGESCU şi să restricţioneze activitatea asociată conturilor, aspect care nu s-a materializat”, concluzionează SRI.

Todată, SRI spune că a identificat „o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru susţinerea POT (Partidul Oamenilor Tineri), partid suveranist, înfiinţat în anul 2023, care îl susţine pe Călin Georgescu”.

SRI confirmă un articol al Europei Libere privind donațiile pe TikTok.

Îți mai recomandăm

Cum se strâng, cum sunt împărțiți, cine plătește și cum a terminat Călin Georgescu campania cu zero cheltuieli

În același document declasificat este arătat un mecanism de finanțare a campaniei lui Călin Georgescu, deși acesta a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă 0 (zero) lei cu titlul de buget de campanie electorală, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă în campanie.

„Datele deţinute au relevat implicarea contului de TikTok "bogpr", utilizat de cetăţeanul român Bogdan Peșchir în finanţarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul "bogpr” ar fi realizat donaţii pe TikTok de peste un milion de euro.

După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea „bogpr" în finanţarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanţii TikTok în dialogul cu autorităţile române în data de 28.11.2024”, spune SRI.

„Acestia au confirmat identitatea utilizatorului «bogpr» şi au mentionat că bărbatul a efectuat plăti în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24 octombrie - 24 noiembrie 2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicaţi în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data încheierii campaniei electorale”, lucru care reprezintă o încălcare a legislației române și a politicilor TikTok.

SRI spune că Bogdan Peșchir „afişează un nivel de trai care nu corespunde activităţilor derulate prin intermediul companiei deținute, respectiv DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Braşov, înfiintată în anul 2021”.

Anterior înfiintării acestei firme, Peșchir a lucrat ca programator la GLOBAYA FINTECH SRL şi BITXATM TECHNOLOGY SRL, ambele din Braşov, care sunt asociate cu domeniul criptomonedelor şi sunt detinute, printre altii, de Gabriel Prodănescu, o persoană despre care SRI spune că este şi cetătean al Africii de Sud, țară în care a emigrat în 1995.

„De asemenea, finanțarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp (dedicată monetizării activitătilor de promovare în mediul online), la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă, alături de descrieri bine definite. Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea pe e-mail a acestora de către firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia”, mai spune SRI.

De ce a crescut Călin Georgescu

Motivul creșterii masive în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu la nivelul platformei sociale TikTok, spune SRI, se datorează unei campanii de promovare foarte bine organizată, dar și pentru că ar fi fost favorizat.

Candidatul a beneficiat de un tratament preferențial pe TikTok. Postările sale nu au fost marcate ca aparținând unui candidat în alegeri, iar asta a favorizat diseminarea în masă, videoclipurile publicate nefiind asociate oficial cu campania electorală.

El a beneficiat de tratament preferențial față de ceilalți candidați, care au avut o prezență diminuată online.

TikTok la rândul ei, nu a respectat decizia Biroului Electoral Central prin care a dispus „înlăturarea materialelor de propagandă electorală în mediul online ale lui Călin Georgescu”.

Solicitarea a fost transmisă către TikTok, prin intermediul Autorității Electorale Permanent, pe 21 noiembrie 2024, la ora 08:00. Ulterior, la cererea TikTok s-a făcut revenire cu codul CMF atribuit candidatului, care, în urma analizei făcute de AEP, nu se regăsea în nicio postare a candidatului. Cu alte cuvinte, Călin Georgescu nu a declarat TikTok că face campanie electorală.

Pe 22 noiembrie 2024, la ora 13:47, TikTok a transmis AEP confirmarea eliminarii postărilor, prin blocarea accesului vizual la acestea de pe teritoriul României. Ele au rămas vizibile în alte state și au putut fi distribuite.

Concluziile analizei care privea prezența lui Călin Georgescu pe Tiktok:

• au fost identificate canale de Telegram și Discord unde se discuta cum să se coordoneze și să evite blocarea pe platformă și astfel nu s-a identificat o legătură directă între multiplele conturi de TikTok utilizate în promovarea lui Călin Georgescu, dat fiind că activitatea era desfășurată din geolocații multiple, adică din multe conturi aflate accesate din multe locuri;
• activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru „rostogolirea" mesajelor pe platformă;
• nu folosește ferme de boți pe platformă, ci operează mai discret, din afară, ca să nu încalce politicile de utilizare a platformei;
• cei implicați în campania de promovare a lui Călin Georgescu dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale TikTok, având și know-how-ul necesar pentru eludarea acestora;
• în spate este o firmă foarte perfomantă de digital marketing;
• conturile care l-au promovat pe Călin Georgescu pe TikTok au diseminat mesaje identice, fără să existe coordonare pe aceeiași platformă;
• Creșterea conturilor nu a fost organică (similară unor evenimente virale natural), astfel ca TikTok apreciază că, practic, sunt voluntari coordonați („mass guerilla political campaign" sau „forțe brute de atac în cybersecurity”).
• diseminarea mesajelor în cadrul platformei TikTok s-a realizat în roiuri (swarming).

TikTok a mai identificat, de asemenea, o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru sustinerea POT (Partidul Oamenilor Tineri), partid suveranist, de extremă dreaptă, înființat în anul 2023, care îl susține pe Călin Georgescu.

MAI: Câți influenceri ar fi contribuit la campania Georgescu. Rolul TikTok. Hashtag-urile

Peste 100 de influenceri, care aveau în total peste 8.000.000 de urmăritori, au fost „supuși”, scrie în documentul desecretizat care provine de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), „unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat”.

TiK-ToK nu a implementat instrucţiunile Biroului Electoral Central privind marcarea drept candidat politic respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă fiecărui candidat.

În intervalul 13-26 noiembrie 2024 (adică de la jumătatea campaniei electroale pentru alegerile prezidențiale și până în a doua zi după alegeri) a fost o creștere abruptă în topul trendurilor de promovare a conţinutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorală a lui Călin GEORGESCU. Însă nu a fost identificată o amplificare artificială „la nivelul platformei TiKTOK până în data de 24.11.2024, explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane fiind înregistrată ulterior datei de 25.11.2024”.

Specialiștii Ministerului de Interne au analizat 130 de conturi de TikTok pe care au fost publicate clipuri video cu conțint electoral care foloseau hashtag-urile #echilibrusiverticalitate, #prezidentiale2024, #unliderpotrivitpentrumine. Cele mai multe postări de acest tip, menționează documentul, nu au fost marcate ca reclame plătite.

Influenceri naționali au promovat prin clipuri video sub hashtag-ul #echilibrusiverticalitate „un scenariu predefinit privind elemente care trebuie îndeplinite de fiecare candidat”, iar materialele, susține documentul MAI, au fost postate pe TikTok, Facebook și Instagram – au obținut între 1.000 și 500.000 de vizualizări per videoclip.

Asemănările cu alegerile din Republica Moldova

„Evaluarea scenariului utilizat pentru realizarea elementelor de conținut indică situații similiare realizate în cadrul unor acțiuni de influențare a intenției de vot din Republica Moldova”, scrie în documentul Ministerului Român de Interne.

Vă amintim, în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale pe 20 octombrie (turul I) și pe 3 noiembrie (turul II). În al doilea tur de scrutin s-au confruntat candidata pro-europeană Maia Sandu (care a și câștigat al doilea mandat, cu 55,33% din voturi, și candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.

Concret, „o parte din textul de început utilizat de influenceri români pentru promovarea candidatului prorus din Republica Moldova a fost regăsit în cadrul postărilor menţionate”.

În plus, la secțiunea de comentarii „au fost identificate o serie de mesaje de promovare a unui candidat la prezidenţiale. Analiza acestor conturi indică anomalii în constituirea acestora, existând indicii privind utilizarea unor conturi fictive create doar pentru distribuirea de astfel de comentarii”.

Influencerii – cei mai mulți dintre ei – nu au știut că promovează un candidat anume atunci când au folosit hashtag-ul #echilibrusiverticalitate.

„O etapă esenţială a campaniei a vizat asocierea profilului ideal de preşedinte menţionat cu candidatul Călin Georgescu, printr-un număr ridicat de comentarii în care se specifica numele acestuia, comentarii efectuate pentru fiecare postare video de promovare”.

Influencerii au fost cooptați și plătiți prin intermediul unei platforme (al cărui nume este anonimizat în documentul MAI), prin mecanismul obișnuit: se postează o cerere de servicii de publicitate, împreună cu instrucțiunile referitoare la campania de promovare, care conține caracterizări ale profilului și hashtagurile care trebuie folosite.

Cererea de servicii de publicitate a fost postată de o companie pe care MAI o numește „posibil fantomă” și al cărui nume este, de asemenea, anonimizat. Plata influencerilor este în funcție de numărul de urmăritori (followers) – cu baza de calcul, în acest caz, de 400 de lei/ 20.000 de folllowers/ 3 zile.

Implicați în campanie: extremiști și interlopi

Numele identificate de specialiștii Ministerului de Interne sunt secretizate în documentul trimis de MAI către CSAT.

Unii dintre susținătorii campaniei „implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva-Ucrainei”:

• XX (nume secretizat în document) a fost responsabil cu centralizarea semnăturilor necesare pentru participarea la alegerile prezidenţiale a candiatului Călin Georgescu. XX este, scrie în documente, „adept al ideologiei extremismului de dreapta și ultranaționalist”, fost luptător în Legiunea Străină, promotor al ideologiei de extremă dreaptă prin organizarea unor tabere paramilitare, „printre obiectivele sale aflându-se și radicalizarea tinerilor și a minorilor în vederea inițierii de acțiuni contrare ordinii de drept”. Același XX coordonează, conform documentului desecretizat al MAI, un ONG prin care face campanii de promovare a doctrinei neo-legionare și ultraortodoxe, inclusiv în școli.
• YY (alt nume secretizat) este liderul unui clan al cărui nume este și el secretizat, ar fi condus o campanie de promovare a „candidatului în cauză” pe TikTok, prin postări și transmisiuni live. Tot pe TikTok, unde, scrie în document, „acesta se asociază cu diferiți exponenți ai lumii interlope”.
• , o a treia persoană căreia nu îi este dezvăluit numele, care este „exponent al lumii interlope” și WW, a patra persoană, și BB, încă o persoană, au susținut „financiar campania electorală a lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale prin intermediul platformei TikTok”.

Influența Moscovei. Cazul Ucraina înainte de invazie

Pe 23 noiembrie, cu o zi înaintea alegerilor din 24 noiembrie 2024, primul tur, o persoană al cărei nume nu este făcut public în documentul desecretizat de MAI, a postat pe Facebook un mesaj prin care sugera că alegerile sunt fraudate și a incitat la manifestații de protest.

Pe contul acestei persoane sunt, scrie Ministerul Român de Interne, mai multe fotografii postate cu o zi înainte de finalul campaniei electorale, care „promovează candidatul independent”, precum și fotografii mai vechi care îl promovează pe Vladimir Putin.

Conform profilului de Facebook al acestei persoane, ea/el se afla la Moscova în 2018-2019 și este administratorul unei firme.

„În urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a iniția acțiuni de natură să afecteze suveranitatea statului român. În concret, stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede la funcția de președinte al României”, spune documentul Ministerului de Interne.

În urma analizei, scrie MAI, „raportat la lecțiile învățate și prezentate la nivelul altor state, a fost un tipar acțional similiar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă”, adică înainte de februarie 2022.

Concret, „campania informațională «Echilibru și Verticalitate» este identică cu campania «Frate lângă Frate» derulată de Federația Rusă în Ucraina”, ambele fiind făcute prin manipularea unor micro-influenceri.

„Campania de influențare a Federației Ruse în Ucraina a fost inițiată” prin canale de Telegram gestionate de un administrator anonim „care a solicitat realizarea unor elemente de conținut pe coordonate bine definite ce promovau narativul coeziunii grupurilor etnice”.

Coordonatorii le-ar fi transmis influencerilor setul minim de condiții care trebuiau respectate: numărul vizualizărilor, momentele în care trebuiau făcute postările, sunetele care trebuiau folosite, emoticoanele care trebuiau utilizate, textul/narativul.

În ambele campanii, spune MAI, „inițiatorii au prezentat persoanelor implicate metode de evitare a detecției elementelor de conținut care nu respectă politicile platformei TikTok, respectiv modalități de viralizare a materialelor video create”.

În România, campania de promovare a celor trei hashtag-uri #echilibrusiverticalitate, #prezidentiale2024, #unliderpotrivitpentrumine a fost inițiată de către agenții al căror nume a fost anonimizat în documentul de la Ministerul de Interne.

Scopul declarat al acestei campanii era creșterea nivelului de conștientizare cu privire la importanța participării la vot. Cu alte cuvinte, un demers legitim și nepărtinitor.

„O altă similitudine constă în ştergerea tuturor datelor disponibile online cu privire la campaniile de promovare în scopul limitării posibilităţii de atribuirii a acestora unor actori ostili” continuă documentul citat.

„După contractarea serviciilor de creare de conţinut, influencerii au creat şi diseminat elemente de conţinut după coordonatele stabilite, fără a cunoaşte beneficiarul real al campaniei de promovare. După expunerea campaniei de influenţare, o serie de vectori de opinie din social au criticat acţiunile celor care s-au implicat acuzându-i ca au promovat acele hashtag-uri doar în schimbul unor beneficii financiare.

În cadrul campaniei din Ucraina a fost plătit fiecare element de conţinut cu 17 USD, iar în România fiecare influencer primea 390 lei/ 20.000 de urmăritori.

De asemenea, creatorii de conţinut implicaţi în campania contractată in Ucraina au fost încurajaţi să distribuie elementele de conţinut şi prin intermediul altor persoane similar campanlei de promovare din România”.

SIE: România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive

Serviciul de Informații Externe (SIE) arată în documentul desecretizat că analizează riscurile la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

„Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive rusești, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”, menționeză SIE.

„Rusia are o istorie de a interfera în procesele electorale de la alte state. Iar dacă în spațiul ex-sovietic Rusia a fost și este cvasiprezentă prin acțiuni ostile de influență, în Occident implicarea a devenit mult mai evidentă începând cu anul 2016, de la scrutinul prezidențial din SUA.”

România este percepută de centrii de decizie de la Moscova ca stat inamic („neprieten”), iar potrivit datelor SIE, Moscova adoptă o politică de descurajare activă față de România.

În viziunea Rusiei, România:

• „Provoacă și amenință” securitatea Rusiei prin potențialul militar NATO și american găzduit;
• Vrea să-și rezolve problemele economice pe seama Rusiei” (problema Tezaurului);
• Reprezintă un concurent direct în R.Moldova.

România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând interes în creștere la Kremlin pentru a influența cel puțin starea și agenda în societatea românească în context electoral prin:

• Propaganda și dezinformare, inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri de comunități specifice - de exemplu, prin agregarea datelor disponibile public, cum ar fi preferințele politice, economice și de consum media – și implementarea de module de inteligență artificială generative prin care să se poată transmite mesaje de propaganda adaptate în timp real la nivel de individ;
• Sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică;
• Încurajarea nemulțumirilor și provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă / stopeze sprijinul pentru Ucraina;

SIE mai scrie în documentul declasificat că, în cursul acestui an, situația politică din România a fost abordată și la talk-showurile politice din Rusia – jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele proruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare. Ceea ce s-a și întâmplat, după cum arată datele Biroului Electoral Central pentru scrutinul de duminică, 1 decembrie.

Cum a funcționat propaganda rusă împotriva României în 2024, potrivit SIE:

• Indirect, prin prisma apartenenteți la NATO/UE și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei și R.Moldova, referirile fiind declanșate de evoluții pe aceste problematici/spații;
• Direct, prin operațiuni informaționale în contextul creșterii „amenințărilor României la adresa securității Rusiei” pe fondul expansiunii NATO pe Flancul Estic, al încălcării spațiului national de drone rusești și dezinformări privind incendierea unor depozite de pe teritoriul national de așa-ziși refugiați ucraineni.

Mesajele au vizat:

• Divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO și de sprijinul acordat Kievului;
• Discreditarea capacității de răspuns a NATO și a României;
• Amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de apărare națională;
• Erodarea sprijinului populației pentru deciziile de politică externă ale României
• Evidențierea implicării României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine, cum ar fi Ucraina și R.Moldova.

În cazul operațiunilor informaționale care au vizat direct România, modus operandi a fost similar altor acțiuni propagandistice lansate în spațiul european de la debutul războiului din Ucraina:

• aceeași strategie de fabricare și validare a știrilor false (prin intermediul conținutului multimedia și detaliilor ample false),
• utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conținutului (aceeași sursă inițială, aceleași conturi angrenate în popularizarea mesajului, aceleași audiențe),
• conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiații sau mișcarea de rezistență).

SIE: Tactici, Tehnici și Proceduri

1. Utilizarea de materiale foto-video a căror veridicitate este dificil de probat – înregistrări cu presupusele incidente (nu conțin elemente vizibile de identificare, nu poate fi identificată sursa inițială sau locația filmărilor), însoțite de exagerări privind amploarea acestora; fotografii preluate din articole mai vechi din presa locală și manipulate cum ar fi decuparea datei unei imagini privind un incendiu din 31 iulie 2024 din Bragadiru);

2. Rostogolirea în masă (cross-posting) prin aproximativ aceleași conturi, pe multiple rețele de socializare (X, Telegram, Facebook) prin care au fost angrenați: vectori ruși de propaganda destinată publicului rus, inclusiv politologi sau conturi asociate Bisericii, conturi proruse dedicate temelor legate de războiul din Ucraina și conturi cu vizibilitate ridicată pe spațiul european (audiențe în limbile franceză, engleză, germană, bulgară, spaniolă), dar și în rândul audienței arabe și chineze.

Astel de acțiuni informaționale conferă credibilitate unor știri ulterioare privind incidente de sabotaj (adevărate sau false), generează panică și neîncredere în autorități și manipulează mentalul colectiv (în special audiența cu nivel redus de cultură media) să plaseze din start responsabilitatea asupra vectorului ucrainean.

Atacuri cibernetice rusești în ziua și noaptea prezidențialelor

Serviciul Român de Informații arată, într-un document separat, că, în ziua alegerilor, 24 noiembrie, a obținut date cu privire la publicarea unor credențiale de acces (utilizator și parolă) asociate „bec.ro”, „roaep.ro” si „registrulelectoral.ro” pe platforme de criminalitate cibernetică de origine rusă și pe un canal privat de Telegram recunoscut pentru diseminarea de date din foarte multe state, mai puțin din Federația Rusă.

Datele au fost obținute de atacatori fie prin targetarea utilizatorilor legitimi către care au fost distribuite credențialele utilizator/parola, fie prin exploatarea serverului legitim de instruire a celor implicați în procesul de votare, pus la dispoziție de către STS.

Pentru lansarea atacurilor, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosind metode de anonimizare avansate a sursei de unde proveneau atacurile pentru a îngreuna procesul de identificare a acesteia.

Atacurile asupra structurii de votare au fost efectuate după ce, cu 5 (cinci) zile înainte de data alegerilor, pe 19 noiembrie, un alt incident cibernetic a vizat și a afectat infrastructura IT a Autorității Electorale Permanente (AEP), în urma căruia atacatori cibernetici au compromis un server de hărți care era conectat atât în exterior, la internet, dar și la rețeaua internă a AEP.

Incidentul a constat în peste 85 de mii de atacuri cibernetice, care au vizat exploatarea vulnerabilitaților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la bazele de date, dar și folosirea paginilor de web ale instituțiilor pentru a colecta datele celor care accesează paginile respective.

Atacurile au continuat în ziua alegerilor și în noaptea postalegeri (24-25 noiembrie 2024). Au fost lansate succesiv din 33 de state. Faptul îi face pe angajații SRI să concluzioneze că atacatorul dispune de resurse considerabile care sunt corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal.

SRI spune că infrastructura AEP rămâne afectată încă de vulnerabilități.

Cum a respins STS atacurile cibernetice

„În perioada desfășurării procesului electoral au fost identificate atacuri cibernetice de tip DDOS la nivelul infrastructurii IT&C, precum și la nivelul altor resurse din sfera guvernamentală.

Atacurile la adresa infrastructurilor IT&C gestionate de STS au fost blocate cu succes, iar pentru celelalte au fost informați administratorii de sistem din cadrul institutiilor afectate”, arată documentul desecretizat de la STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale ).

STS enumeră măsurile pe care le-a luat pentru siguranța procesului electoral, printre care:

• stabilirea și implementarea configurațiilor sigure (politici tehnice de securitate) pentru resursele IT&C dedicate sprijinirii proceselor electorale

și

• stabilirea și implementarea mecanismelor de monitorizare funcționala resurselor IT&C dministrate de STS.

STS precizează că a evaluat vulnerabilitățile de securitate cibernetică privitor la resursele IT&C utilizate pentru sprijinirea proceselor electorale, activitate concretizată în 19 rapoarte tehnice de evaluare.

De asemenea, STS arată că a implementat un sistem de tehnologie blockchain - pentru alegerile prezidențiale. Prin acest sistem, informațiile sunt transmise în timp real de infrastructura de blockchain dezvoltată de STS către infrastructura europeană EBSI, sub forma unei tranzacții ce conține numărul blocului si hashul( amprenta digitală) acestuia.

Pentru perioada 15-18 noiembrie, atunci când a testat sistemul informatic pentru alegeri, STS nu a identificat „vulnerabilități sau disfuncționalități care să determine un impact în ceea ce privește furnizarea în condiții legale, optime și de securitate a serviciilor de comunicații și tehnilogia informației asumate de STS”.

STS arată că nici în timpul procesului electoral propriu-zis din 24 noiembrie nu a identificat disfuncționalități ale sistemelor informatice.

În concluzie, STS susține că procesul electoral a decurs fără incidente de securitate cibernetică, iar toate procesele verbale din secțiile de votare au fost încărcate în siguranță în sistem.

STS mai spune sistemele tehnice puse la dispoziția AEP pentru sprijinirea procesului electoral de partidele politice, societate civilă sau experți electorali.

Notă: Europa Liberă îi va contacta cât de repede posibil atât pe cei nominalizați în documentele desecretizate ca luând parte la atacurile hibrid descrise. Vom cere, de asemenea, autorităților explicații pentru întârzierea unor avertismente publice cu privire la situațiile grave despre care documentele relevă că au fost cunoscute de înalți responsabili români, de multe săptămâni, și, din anumite perspective, de ani întregi.