Călin Georgescu a proferat amenințări la adresa șefului Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase, a fostului șef al Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, și la adresa lui Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef al SIE.
Toate acuzațiile au fost într-o cheie care nu lăsa loc la interpretări: vedeți-vă de treaba voastră, lăsați-mă în pace, altfel spun mai multe.
Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Realitatea Plus, postul de televiziune transformat în tribună pentru Călin Georgescu.
Cu privirea amenințătoare îndreptată spre cameră, Georgescu a spus că primește informații despre „furturi și abuzuri”, dar nu din „dosare secrete, așa cum s-a spus”.
De fapt, cel care a spus asta este chiar Călin Georgescu.
Într-o emisiune Marius Tucă Show de acum două săptămâni, fostul candidat declara: „Sunt oameni de bună credință, care mă informează permanent, chiar din interior, văd și eu niște rapoarte… pe care… la diverse întâlniri din acestea…”.
Oamenii de bună credință - „patrioții”, cum i-a numit, care îi furnizează informații lui Călin Georgescu - ar fi, spune el, foști angajați ai SRI și SIE, o întreagă rețea.
Mai multe investigații de presă, printre care cele din Public Record, Digi24, Rise Project și Newsweek arată cine sunt acești pensionari din instituțiile de forță care se află în spatele lui Georgescu.
Acești foști ofițeri rămân în continuare în relații cu ofițeri activi care, probabil, au la rândul lor informații din interior, explică pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu.
„El nu discută cu serviciile oficiale, ci cu servicii paralele, formate din așa-zișii patrioți, ofițeri care încearcă să împiedice deraierea României din cauza progresismului american. Sunt oameni din servicii care împărtășesc valorile lui Georgescu”, spune Cristian Pîrvulescu.
Georgescu, amenințări la șefii serviciilor
În emisiunea menționată, Călin Georgescu i-a atacat frontal pe cei trei foști și actuali șefi ai serviciilor secrete, enervat probabil că Mihai Răzvan Ungureanu și Eduard Hellvig dăduseră declarații puțin măgulitoare despre el, în special în ce privește trecutul controversat al acestuia.
Colegii din SIE sunt siderați, am vorbit cu oamenii din SIE, am primit precis, clar, știu ce vorbesc.Călin Georgescu
Despre directorul Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase, a spus, de pildă, că fratele acestuia face afaceri cu Bogdan Gruia (milionar în zona imobiliară) și l-a sfătuit să „se oprească”.
Altfel, a continuat Georgescu, „lucrurile astea merg mai departe, cel putin la Parchetul Militar”.
Fostului șef al SIE, Mihai Razvan Ungureanu, i-a transmis să fie „atent”.
„Îi spun așa: Black Cube. Atât. Sper să fie atenți să nu mai continue, eu atât îi spun, nu mai mult”, a spus el cu privirea îndreptată spre cameră.
Black Cube, cel mai mare scandal de spionaj
Scandalul Black Cube din 2016 s-a referit la spionarea fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către firma de business intelligence şi consultanţă strategică Black Cube.
Șefii acesteia, Dan Zorella, Avi Yanus şi Gal Farchi, au fost condamnați la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare. În același dosar a mai fost condamnat la 3 ani și 8 luni închisoare cu executare și fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, cel care a făcut legătura cu compania Black Cube.
Călin Georgescu l-a atacat și pe fostul director SRI Eduard Hellvig, pe care l-a acuzat că folosește „infrastructura din dotare pentru campania electorală” a unui candidat și că are un teren pe DN1 unde „vrea să joace golf cu Klaus Iohannis”.
Eu îi spun lui Edi Hellvig să stea în banca lui, să-și vadă de lucrurile lui casnice, e mai bine așa.Călin Georgescu
Mai mult, Călin Georgescu a făcut apel la Comisia parlamentară pentru controlul SRI, căreia i-a cerut „să ia lucrurile în serios, pentru că sunt probe, poze și știu și ei”.
În comisiile parlamentare SRI și SIE au fost însă făcute o serie de numiri controversate.
De pildă, vicepreședintele Comisiei SIE a ajuns Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, iar alți membri sunt Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), ambii cu poziții puternic antioccidentale.
Președintele Comisiei comune de control a SRI este deputatul PSD Eugen Bejinariu, un bugetar multimilionar, care a inițiat în 2005 un proiect legislativ care dădea chiar SRI puteri discreționare, similare cu ale fostei Securități comuniste, așa cum scrie G4Media.
Hellvig și Ungureanu se întreabă cine e în spatele lui Georgescu
Foștii directori ai SRI și SIE au dat răspunsuri dure la amenințările lui Călin Georgescu, spunând că acesta este manipulat și folosit de persoane interesate.
„Cine are interes în a-l duce de nas pe domnul Georgescu? Cine îl trimite la televizor să se expună ridicolului? Cine îl transformă cu bună știință într-o săgeată solemnă? Ne răspunde (vag) chiar domnia sa – ofițerii patrioți. Pe care sper să-i și cunoaștem cândva, dacă nu i-am cunoscut deja”, a scris Eduard Hellvig, într-o postare pe rețeaua X, fostă Twitter.
Mihai Răzvan Ungureanu spune că Georgescu „vorbește așa cum i s-a spus să o facă - fără să știe prea multe și fără să înțeleagă”.
„O păpușă alcătuită din marunțișuri și tizic, o mică broască orăcăind din străfundul unui canal. Când va ieși la lumină - de se va întâmpla - îl vor ucide razele soarelui”, a scris Mihai Răzvan Ungureanu pe Facebook.
Cine sunt păpușarii lui Călin Georgescu este însă o necunoscută. Trecutul său, așa cum reiese fie din CV, fie din diverse anchete de presă și declarații ale celor care l-au cunoscut sau intersectat cu el, ridică multe suspiciuni în ce privește relația sa cu serviciile secrete și chiar cu fosta Securitate.
Este vorba de misiunile pe care le-a avut înainte de 1990, după absolvirea, în 1986, a Institutului Agronomic din București, care nu apar în CV-ul său oficial, dar despre care vorbește site-ul ONU: „după ce a absolvit în 1986, și-a consolidat experiența prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite”.
O serie de inadvertențe din CV-ul și din declarațiile lui Georgescu, cum ar fi apartenența la Clubul de la Roma, funcția deținută la ONU sau perioada de circa 10 ani petrecută la Viena fără vreo sursă clară de venit, felul în care și-a făcut averea au atras atenția și au fost demontate de diverse investigații de presă.
Suspiciuni: unde sunt dosarele?
Fostul ministru de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat într-un interviu pentru Hotnews.ro că prezidențiabilul Georgescu a „dispărut” din MAE în momentul în care „am pus problema retragerii diplomaților care au colaborat cu fosta Securitate”.
Eventualele relații ale lui Călin Georgescu cu fosta Securitate nu sunt lămurite pe deplin deși acesta a primit de la CNSAS o adeverință de necolaborare atunci când a fost verificat din oficiu în calitatea sa de candidat la prezidențiale.
Doar că CNSAS, așa cum scrie negru pe alb în adeverință, nu a avut la dispoziție nici un fel de document referitor la Călin Georgescu: „Nu există date și documente din care să rezulte calitatea de colaborator sau lucrător al Securității în sensul legii”.
Aceasta înseamnă că în arhiva CNSAS nu au existat documente și că nici de la SRI și SIE nu s-a primit ceva.
Potrivit unei surse din CNSAS, în situația în care serviciile consideră că „dosarul este de siguranță națională”, comunică acest lucru CNSAS și se face o comisie mixtă.
„Nu a existat așa ceva, au anunțat că nu s-a identificat nimic, deci nu figurează nici la deținători, nici la CNSAS”, spune pentru Europa Liberă sursa menționată.
Istoricul Stejărel Olaru susține că este foarte posibil ca motivul nedeconspirării lui Călin Georgescu să fie legat de activitatea sa de după 1990, care ar fi putut fi „controlată de SIE”.
„Nu știu să fi transferat documente către CNSAS care fac referire la Călin Georgescu înainte de 1989 și nu știm motivul, dacă documentele nu există sau dacă nu cumva ele sunt în continuare clasificate, dată fiind activitatea lui Georgescu începând cu 1990 și care ar fi putut fi controlată de SIE”, spune Stejărel Olaru într-un interviu pentru Hotnews.ro.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat pentru publicația maghiară Maszol că și Călin Georgescu ar fi „o emanație” a rețelei Caraman.
Generalul Mihai Caraman, fost spion al Direcției de Informații Externe din perioada comunistă, este cunoscut pentru faptul că în anii ‘60 a obținut informații de la NATO pe care ulterior le-a transmis sovieticilor. Mihai Caraman a fost primul șef al SIE, între 1990 și 1992.
În ipoteza în care Călin Georgescu a fost ofițer activ SIE după Revoluție, este puțin probabil ca dosarul său să fie desecretizat.
În acest context merită amintit cazul Victor Ponta, acuzat în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu că este ofițer acoperit SIE. Deși s-a cerut desecretizarea eventualului dosar, acesta nu a apărut niciodată.
Ce urmărește Călin Georgescu
Întrebarea care se ridică este de ce face Călin Georgescu astfel de acuze la adresa unor foști și actuali șefi ai serviciilor secrete, ce vrea să demonstreze?
Georgescu se prezintă ca victima sistemului care l-a scos din cursa prezidențială, pe care are certitudinea că ar fi câștigat-o, ca dovadă se autointitulează „președinte ales”. El joacă rolul omului nedreptățit de politicieni și instituții ale statului și vorbește permanent în numele poporului, pentru care luptă și pe care îl are de partea sa.
Georgescu vrea să demonstreze că nu are nicio problemă să atace serviciile pentru că nu îl au cu nimic la mână, explică pentru Europa Liberă analistul politic Cristian Pîrvulescu.
Atacurile împotriva serviciilor secrete prind perfect la publicul conspiraționist.Cristian Pîrvulescu, analist politic
„Prin aceste atacuri încearcă, pentru fanaticii săi, să demonstreze că nu are niciun fel de legătură cu serviciile secrete. Face parte din stilul lui să se victimizeze și mai ales să prezinte imaginea unui apostol care luptă împotriva răului.”
„Arată și că statul paralel este reprezentat de aceste servicii secrete. Se adresează electoratului care crede în ideea conspirației statului paralel împreună cu forțe oculte împotriva interesului național”, spune Cristian Pîrvulescu.
Teoria conspirației în privința serviciilor secrete nu este ceva nou în România – mulți oameni sunt convinși că acestea se amestecă în politică și afaceri, ba chiar au puterea de a face președinți.
Aceste teorii înrădăcinate în mentalul colectiv au căpătat consistență la alegerile de anul trecut, anulate în urma desecretizării documentelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care au avut la bază rapoarte ale SRI, SIE, MAI și STS.
După anularea alegerilor prin decizia Curții Constituționale, nici serviciile secrete, nici decidenții politici, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, nu au adus probe și informații suplimentare, ceea ce a lăsat câmp liber speculațiilor și atacurilor din partea liderilor suveraniști Călin Georgescu și George Simion, președintele AUR. Tensiunea în societate a crescut direct proporțional cu aversiunea față de serviciile de informații.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
