„Dacă te uiți pe etichetă [Pepsi, n. red] sunt peste 38 de ingrediente. Deci cum poți să bei ceva cu peste 38 de ingrediente. Este imposibil. Deci aici e sigur…este exact ceea ce vor ei să facă: ți-au predat marfa de plastic, tot ce înseamnă nanocipuri, și intră în tine ca într-un laptop”.(2024)
"Sunt lucruri care ne-au fost ascunse, legate de viață, legate de univers. Vom funcționa foarte curând, nu prin telefoane, prin telepatie, exact cum funcționează plantele, păsările, animalele. Și este absolut firesc. Exact cum funcționa viața pe vremea lui Ștefan cel Mare…trebuie să ne întoarcem la rădăcini. Asta a fost obiectivul meu permanent pe care l-am transmis poporului român".(2024)
„Feminismul este o mizerie absolută care i se atribuie femeii. Dați-mi voie să vă spun”.(2024)
„Pentru mine este o mare onoare ca nu am intrat in Schengen, subliniez asta, mă bucur că nu am intrat în Schengen, ne este bine ca n-am intrat în Shengen, noi nu avem nevoie de covrigul lor, și nici să pupăm ghiulul”. (2023)
„Dacă viitoarea mamă este manipulată de genul în care nu poți să naști decât prin cezariană, cum nasc astăzi în România peste 90%, este o tragedie. Știți de ce? Pentru că se rupe firul divin. Mai mult, tu consideri și accepți că peste 90% sunt bolnave”.
“Șansa României este înțelepciunea rusească. Rusia nu este o țară lașă și sigur își va proteja compatrioții.”(2021)
sursa: Călin Georgescu, declarații în diverse interviuri.

Cine este, dincolo de declarațiile din presă și de bănuielile neconfirmate încă de instanțe ale procurorilor și, cel mai probabil, ale serviciilor de informații, Călin Georgescu?

Cum a ajuns Călin Georgescu dintr-un necunoscut pentru marea majoritate a alegătorilor României, în doar câteva săptămâni, în toamna lui 2024, subiectul numărul unu al dezbaterilor, nu doar în presă, sau politică, ci și între oamenii obișnuiți?

Potrivit datelor oficiale, Călin Georgescu s-a plasat pe primul loc în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cu peste două milioane de voturi, echivalentul a 22,9% din voturile valabil exprimate. Cu câteva săptămâni înainte de scrutin, în dreptul său figurau numai 4% din intenția de vot.

Dar tot spre Călin Georgescu au părut să ducă ițele foarte încurcate ale documentelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 4 decembrie 2024, cu numai două zile înainte ca judecătorii Curții Constituționale să decidă, fără precedent, că întregul proces electoral a fost viciat în favoarea unui anume candidat, prin ingerințele unui „actor statal”, și că alegerile prezidențiale trebuie reluate de la zero.

Ce știm, până acum, în ziua percheziilor și a audierilor în dosarul anulării alegerilor, despre Călin Georgescu?

Europa Liberă i-a transmis o listă de întrebări, corespunzătoare majorității capitolelor de mai jos. Până, miercuri, 26 februarie, când Călin Georgescu a fost adus la Parchetul General pentru audieri, nu am primit vreun răspuns.

1. Angajat la ONG-uri

Asociația Tineretului Ecologist din România

În 1991, la 29 de ani, inginerul de îmbunătățiri funciare Călin Georgescu, ajunge, conform unui articol din România Liberă, preluat de snoop.ro, președinte al asociației Tineretul Ecologist din România (TER) și participă la conferințe împreună cu senatorul Marcian Bleahu de la Federația Ecologistă din România.

Este numit, un an mai târziu, consilier al lui Marcian Bleahu, devenit ministru al Mediului. Răspunde de problemele deșeurilor. Rămâne șeful tinerilor ecologiști până în 1996.

„Am ales (..) drept consilier pe un tânăr foarte capabil, Călin Georgescu. L-am cunoscut în primăvara lui 1990 la un dineu oferit de ambasadorul Belgiei la București, dat pentru câțiva tineri revoluționari”, scria în cartea sa de memorii, „Spovedania unui neînvins” (2006, ed. Paidea), Marcian Bleahu.

Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) „l-a găsit pe Marcian Bleahu turnător la Securitate”, scrie pe Facebook cercetătorul instituției, Răzvan Popa. „Din câte îmi amintesc, pentru noi, cei din echipa de investigatori în arhivele Securității, aflați la debutul carierei, dosarul lui Bleahu a fost un dosar-școală", continuă el.

Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD)

Centrul e înființat în anul 1997, sub egida Academiei Române, ca agenție a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În 2001, CNDD a devenit o fundație independentă și și-a extins activitățile în domeniul dezvoltării durabile.

Călin Georgescu susține în CV-ul oficial că, în perioada 1996-2012, a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), calitate în care a coordonat, la comanda Ministerului Mediului, două versiuni ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă, în anii 1999 și 2008.

Cum a fost ales CNDD pentru conceperea documentelor, cu cât a fost plătit, nu e menționat oficial nicăieri. În presă a apărut informația că pentru documentul din 2008, guvernul a plătit CNDD, pentru consultanță, 400.000 de euro.

Europa Liberă a cerut informații la Ministerul Mediului privind costurile acestor Strategii Naționale și modalitatea de alegere a echipei de consultanți. Ministerul a răspuns, dar fără a oferi informațiile solicitate, ci doar considerații generale privind aceste documente.

Implementarea Agendei Locale 21* în România – începută în anii 2000 – a fost coordonată de Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), ONG condus de Călin Georgescu. Proiectul a fost derulat în mai multe etape, acoperind diverse orașe și județe ale țării.

Înainte de CNDD, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) avusese alt colaborator local - Federația Română pentru Energie și Mediu, al cărei președinte era prof. ing. Aureliu Leca. În Consiliul de administrație al Federației se număra, printre alții, Călin Georgescu, în acel moment și secretar general la Ministerul Mediului, scria România Liberă în martie 1998. De ce ar fi fost nevoie de un nou ONG pentru a continua colaborarea cu PNUD, se întrebau ziariștii în acel moment. La scurt timp, Călin Georgescu a demisionat din Ministerul Mediului și și-a continuat activitatea de ONG-ist care implementa programele PNUD. Mai exact, Agenda 21.

*Agenda 21 - plan de acțiune global adoptat la Summitul Pământului din Rio de Janeiro în 1992, având ca scop promovarea dezvoltării durabile la nivel local, național și internațional. În perioada 2000-2002, proiectul a fost implementat în nouă orașe-pilot și s-a extins apoi (2003-2004) în alte 13 orașe. În 2005-2006, proiectul a inclus județul Brașov, municipiile Constanța și Medgidia, precum și orașul Gura Humorului.

În paralel cu colaborarea cu PNUD, ONG-ul numit Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) a încercat să obțină și finanțare GRASP (linie de finanțare a guvernului american, numită Reformă Guvernamentală și Parteneriate Durabile), scria tot România Liberă, în august 2003.

„În noiembrie 2002 si aprilie 2003, reprezentanții GRASP s-au întâlnit de numeroase ori cu cei ai CNDD. Directorul, Călin Georgescu, a insistat într-un mod agresiv ca GRASP sã finanțeze programul său cu aproximativ 800.000 dolari americani. Nu a reușit însă să definească activități specifice. Reprezentanții americani și-au dat seama că Georgescu nu are o echipă competentă pentru a face mai mult decât să organizeze discuții la mese sau să întocmească unele rapoarte (si acestea debile). Nu a fost prezentată nici un fel de evidență a unui conținut de program în afară de generalități despre «promovarea dezvoltării durabile»”, scrie România Liberă, în august 2003

Trei angajați ai programului GRASP au reclamat că fondul de 36 milioane de dolari „a devenit un fel de anexă a primarilor pesediști, prin președintele Consiliului de Administrație al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, nimeni altul decât dinozaurul comunist Mircea Malița și directorul său executiv, Călin Georgescu”.

United Global SDG Index Institute

United Global SDG Index Institute este o organizație non guvernamentală (ONG) cu sediul la Geneva, care nu este instituție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), ci un ONG care colaboreză cu ONU, după cum a confirmat organizația la solicitarea Europa Liberă.

Călin Georgescu a fost director executiv al acestui ONG din 2015 până în 2016. În CV-ul său oficial de pe pagina de internet a Universității Pitești scrie că, în aceeași perioadă, a fost și consilier al Directorului General al ONU, lucru infirmat de ONU, la solicitarea Europa Liberă.

Asociația Română pentru Clubul de la Roma

Călin Georgescu a fost implicat în activitățile Asociației Române pentru Clubul de la Roma (ARCoR), deținând funcția de secretar general între 1999 și 2013. Academicianul Mircea Malița a fost președintele fondator al ARCoR, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a preluat ulterior conducerea asociației.

În contextul campaniei electorale din 2024, Asociația Română pentru Clubul de la Roma a emis un comunicat prin care se delimitează de utilizarea neadecvată a istoricului asociației în scopuri electorale, reafirmându-și angajamentul față de valorile europene și atlantice.

Clubul de la Roma

Organizație neguvernamentală fondată în anul 1968 de industriașul italian Aurelio Peccei și omul de știință scoțian Alexander King, Clubul de la Roma are ca scop abordarea provocărilor globale, precum schimbările climatice, epuizarea resurselor, creșterea populației și inegalitatea socială, prin cercetare interdisciplinară și dialog.

Clubul de la Roma funcționează ca o organizație independentă, reunind oameni de știință, economiști, lideri de afaceri și foști politicieni pentru a explora strategii globale pe termen lung.

Poți deveni membru al Clubului de la Roma doar cu o recomandare a unuia dintre membrii existenți. Conducerea clubului evaluează profilul candidatului și votează candidatura.

Membrii Clubului de la Roma plătesc, în general, o taxă anuală de membru de 125 de euro.

Georgescu a fost, conform CV-ului, între 2013 și 2015, președinte al Centrului de Cercetare al Clubului de la Roma, în România.

Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare

În 2007, Călin Georgescu a fost fondator, apoi a devenit director executiv (2007-2011) al ONG-ul Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare (IPID). Misiunea principală a organizației a fost „promovarea unei atitudini morale și sociale, oferind un spațiu liber pentru exprimarea ideilor referitoare la realitatea românească”.

Prin Consiliul Director IPID au trecut fostul ministru Daniel Dăianu, fost europarlamentar și fost consilier al lui Victor Ponta, fosta ministră PSD a Educației Ecaterina Andronescu, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, și academicianul Mircea Malița.

Fundația Pâmântul Strămoșesc

Fondată în octombrie 2021 de Călin Georgescu, împreună cu Bogdan Văcuștă și Ovidiu Hurduzeu, această organizație non-profit promovează micul producător, gospodăria țărănească, artele, meseriile, familia și credința.

Georgescu conduce asociația și în prezent, avându-i alături pe vicepreședintele Ciprian Arghirescu și directorul de dezvoltare Monica Danciu.

Membrii fundației sunt o parte dintre oamenii care l-au ajutat pe Călin Georgescu în campania electorală cu strângerea de semnături și cu promovarea.

2. Mircea Malița, mentor și propulsor

Călin Georgescu a ajuns în liga mare a organizațiilor non guvernamentale cu finanțări de la statul român sau din străinătate, precum și în funcții în instituții internaționale, odată cu apropierea sa de academicianul Mircea Malița, fost ministru al Educației, apoi ministru adjunct de Externe și diplomat în epoca dictatorului comunist, Nicolae Ceaușescu.

Când diplomatul Mircea Malița a fost reprezentantul României la ONU, Călin Georgescu a lucrat pentru ONU - ca raportor, între 2011 și 2012.

Când Mircea Malița a intrat în Clubul de la Roma, Călin Georgescu a fost în Clubul de la Roma.

Conform declarațiilor de la Antena 3 CNN ale Mioarei Malița, fiica academicianului, Georgescu a inițiat colaborarea cu Mircea Malița când i-a prezentat un proiect legat de civilizația globală.

În 2010, Georgescu și Malița au lansat împreună o carte, „România după criză. Reprofesionalizarea”.

Relația dintre cei doi s-a deteriorat în jurul anului 2013. Un incident menționat de familia Malița se referă la dispariția a aproximativ 3.000 de cărți de vizită din videoteca Fundației Universitare a Mării Negre, pe care Călin Georgescu le-ar fi luat fără a le returna. Acest eveniment a condus la ruperea definitivă a colaborării dintre Călin Georgescu și Mircea Malița, a povestit la Antena3 CNN, fiica academicianului.

Familia Malița contestă, de asemenea, afirmațiile lui Călin Georgescu conform cărora ar fi fost secretarul sau discipolul academicianului. Maria Malița, nepoata lui Mircea Malița, a declarat că niciunul dintre secretarii bunicului său nu l-a cunoscut pe Georgescu și că acesta nu a fost niciodată în casa familiei.

3. Relația cu ONU

Călin Georgescu a lucrat direct pentru ONU numai doi ani - când a fost raportor special pentru Națiunile Unite.

Între 2015 și 2016 Călin Georgescu susține că ar fi fost consilier al Directorului General al ONU, lucru infirmat de ONU, la solicitarea Europa Liberă.

A colaborat, într-adevăr, prin intermediul unor programe finanțate de ONU, dar ca reprezentant al unei organizații non-guvernamentale românești.

De-a lungul timpului, Călin Georgescu a făcut mai multe declarații critice la adresa ONU și s-a erijat într-un cunoscător al organizației cu o amplă experiență.

„ONU a fost construită pe o direcție precisă, și anume construcția păcii. Însă pot să afirm că nu prea am auzit de întâietatea păcii pe culoarele instituției în cei peste 17 ani cât am lucrat în această zonă asta”, spunea Călin Georgescu într-un interviu dat Elenei Sechilă, în 2020.

„A fost un amalgam pe care l-am perceput, știți, 17 ani sunt 17 ani, un amalgam de situații care veneau una după alta în avalanșă și de unde sesizam în fiecare an, apoi în fiecare lună, în fiecare zi, de multe ori cum se dorea un singur lucru la nivel mondial. În primul rând, distrugerea familiei și a valorilor creștine prin orice mijloace”.

În 2022, acuzațiile au mers mai departe. Într-un interviu online acordat drului Reiner Fuellmich, din Germania, un cunoscut conspiraționist, Călin Georgescu se prezintă ca fiind un fost executiv al ONU care face dezvăluiri despre „procesul de infiltrare și preluare globală a Organizației Națiunilor Unite de către oligarhi, în special de către Klaus Schwab”.

4. Lucrul la stat - experiența de la Guvern

Înainte de 1989, Călin Georgescu a fost inginer de îmbunătățiri funciare la Făgăraș. Dar a lucrat la stat de încă două ori după Revoluție, când a ajuns direct în Guvernul României.

Prima oară, în 1997, a fost angajat secretar general la Ministerul Mediului, în urma unui concurs. La acel moment, ziarul România Liberă a publicat mai multe investigații despre cum a trecut Călin Georgescu acest concurs, a scris snoop.ro.

„Lui Călin Georgescu i s-a mărit nota pentru că a participat la simpozioane”, susțineau atunci jurnaliștii de la România Liberă. Ministrul Partidului Democrat, Ioan Oltean, președintele comisiei, ar fi luat decizia să se mai adauge câteva anexe pentru nota finală, precum specializări, examinări de limbi străine (engleză, franceză și spaniolă), iar nota lui Călin Georgescu a urcat la 9,66 - fiind declarat câștigător.

Tot jurnaliștii România Liberă, citați de Snoop, descopereau că Georgescu era, în același timp, și director executiv al Centrului Național de Dezvoltare Durabilă, în paralel cu funcția din minister. În 1998 a plecat de la minister: „Acum plec la mine, la ONU, dar revin eu ca ministru, vedeți voi” a spus Călin Georgescu, citat în România Liberă, conform snoop.ro.

Călin Georgescu a revenit fără concurs în Guvern, în 2004, ca director în Direcția Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe. Ministru era atunci Mircea Geoană.

Și-a dat demisia în 2005, după ce la conducerea ministerului a venit Mihai Răzvan Ungureanu și, potrivit declarațiilor fostului ministru de Externe, acesta a cerut tuturor angajaților declarații privind (ne)colaborarea cu Securitatea (poliția politică comunistă).

5. Casele familiei Georgescu și traiul în Austria

Legăturile lui Georgescu cu Austria încep în 2009, când politicianul pro-rus apărea ca membru al consiliului de administrație al asociației „Clubul de la Roma – Centrul European de Asistență” cu sediul la Viena, scria pe 5 decembrie 2024, publicația austriacă Kleine Zeitung.

Înființat la sfârșitul anilor 1990, acest „Oficiu European al Clubului de la Roma” a avut scopul de a promova expansiunea spre est a „Clubului de la Roma”, notau jurnaliștii care au contactat și oficialii clubului austriac implicați la acea vreme. Aceștia nu și-au mai amintit exact cum a ajuns Georgescu în consiliu. Co-fondatorul biroului de la Viena, Siegfried Sellitsch, le-a spus jurnaliștilor că venirea lui Georgescu are legătură cu asociația din România, fondată de „băieți cu ochi albaștri”.

Familia Georgescu s-a mutat, însă, efectiv în Austria în 2011.

Înregistrările din cartea funciară austriacă sugerează că Georgescu s-a mutat în 2011 într-un bloc din orașul Mödling (situat în apropierea Vienei). Apoi, în 2014, s-a instalat în alt oraș, Alland, din districtul Baden. Mai târziu, între 2017 și 2021, scrie Kleine Zeitung, familia Georgescu a locuit în municipiul Günsesdorf, tot în districtul Baden.

Locuințele menționate, scriu jurnaliștii austrieci și cei de la Rise Project, au fost cumpărate fără credite ipotecare:

• 2011: apartament în apropiere de Viena - 110.000 euro
• 2014: vilă în localitatea Alland, situată la aproximativ 30 km de Viena - 410.000 de euro
• 2017: casa unifamilială într-un complex de locuințe, grădină cu piscină. După cum arată documentele din cartea funciară, Călin și Cristela Georgescu au cumpărat proprietatea în 2017 cu 530.000 de euro. Au vândut-o în 2021, cu 599.000 de euro.

De unde provin banii pentru aceste achiziții nu este foarte clar. O investigație Rise Project sugerează că o parte din fonduri ar putea proveni din tranzacții imobiliare anterioare din România - mai exact 1 milion de euro.

În 2011, familia Georgescu a vândut o vilă situată în Corbeanca, județul Ilfov, pentru suma de aproape 1 milion de euro. Era vorba despre o casă de 126 de metri pătrați și un teren de 533 de metri pătrați.

Cumpărătorul a fost omul de afaceri Husein Ozghen, cunoscut, scriu jurnaliștii Rise Project, pentru legăturile sale cu gruparea condusă de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Anterior, în 2006, Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, cumpărase această proprietate cu 250.000 de euro.

Ulterior, în noiembrie 2011, Husein Ozghen a mai achiziționat (cu 100.000 de euro) un apartament cu trei camere în cartierul Titan din București, de la mama lui Călin Georgescu.

Husein Ozghen nu e singura legătură între Călin Georgescu și Radu Mazăre. Ei colaboraseră în proiectul Agenda 21, de care am vorbit deja în articol. Iar Călin Georgescu a cedat părțile sale sociale dintr-o firmă unui alt apropiat al lui Radu Mazăre.

Jurnaliștii austrieci au punctat că, „rămâne neclar cum au trăit de fapt cei zece ani în Austria”. Nu au găsit contracte de muncă înregistrate pe numele lui Călin Georgescu, și, potrivit Ministerului de Externe de la Viena, nu a fost niciodată acreditat ca diplomat.

Potrivit revistei Profil.at, Cristela Georgescu a avut o licență comercială ca „terapeut în energie umană” din august 2019 până în martie 2021, și a oferit servicii într-un cabinet de grup din Schönau an der Triesting. Nu i-a mers bine, însă, din cauza restricțiilor Covid.

„Motivul – așa ne-au spus ei – pentru revenirea sa [în România] a fost că nu au reușit pe plan profesional”, a declarat pentru Kleine Zeitung primarul din Günselsdorf, Alfred Artmäuer despre plecarea familiei Georgescu din Austria.

Despre Călin Georgescu a spus că ducea o viață retrasă și că, spre deosebire de soția sa, vorbea prost limba germană.

În toamna lui 2021, familia Georgescu a revenit în România și și-a cumpărat o proprietate în comuna Mioarele, Argeș. În februarie 2024, proprietatea de la Mioarele a fost vândută cu 100.000 de euro, conform newsweek.ro. În octombrie 2024, familia Georgescu a achiziționat o vilă cu un etaj în Mogoșoaia, județul Ilfov, pentru suma de 560.000 de euro.

6. Vladimir Putin, Alexander Dughin

„Vladimir Putin este un lider, e printre puținii lideri. Își iubeste tara, indiferent prin ce mijloace” a spus Călin Georgescu în mai 2018 la TVR, la emisiunea „Întrebări şi răspunderi”.

Pe 4 decembrie 2024, într-o altă emisiune televizată, Călin Georgescu reitera admirația sa pentru Putin.

„Preşedintele Putin, din punctul meu de vedere, pentru ţara lui este un lider, este un patriot, în sensul pentru ţara lui, dar nu sunt fan Putin. Eu sunt pro-România. Sunt fan poporul român",

Și a recunoscut, în aceeași emisiune, că s-a întâlnit cu Alexander Dugin – cel puțin de două ori.

Alexander Dughin este cunoscut ca fiind unul dintre principalii promotori ai naționalismului rus radical și ai neo-eurasianismului. Dughin este adesea considerat un influent strateg geopolitic în Rusia și a fost supranumit în mass-media occidentală drept „creierul lui Putin” sau „Rasputinul lui Putin”.

„Pe Dughin îl cunosc. Da. Sigur că da”, a declarat Călin Georgescu. „L-am întâlnit atunci când am avut o discuție legată de Clubul de la Roma, într-un context foarte larg. L-am întâlnit o dată în Europa, cred că în Elveția sau poate chiar la Viena, de fapt. Și l-am întâlnit atunci într-un context cu alte persoane”, a spus Călin Georgescu în direct la o televiziune.

Moderatorul emisiunii nu l-a mai întrebat unde și când l-a întâlnit a doua oară pe Dughin, „într-un context cu alte persoane”.

Mai recent, Călin Georgescu s-a făcut ecoul afirmațiilor unor oficiali de la Moscova care au lăsat să se înțeleagă că România ar trebui să fie interesată de anexarea unor teritorii care aparțin Ucrainei.

7. Legăturile cu Mișcarea Legionară și Masoneria

În 1993, Călin Georgescu era al patrulea pe lista masonilor care au participat la „aprinderea luminilor”, primul eveniment important al Marii Loje Naționale din România, după cum demonstrează un document prezentat de publicația turnulsfatului.ro în noiembrie 2024. El apărea ca fiind membru al Lojei Delta Dunării, iar un alt participant la acțiune a confirmat prezența sa acolo. Care e statul său în acest moment în Marea Lojă Națională, nu se știe oficial.

„Da, a fost acolo. E problema lui că nu recunoaște asta. E și o caracteristică care poate să pună în evidență calitatea sa umană. A fost acolo, a activat în Masonerie, e perfect adevărat. (...) Nu știu dacă și-a făcut cerere de intrare în adormire. Cred că a dispărut pur și simplu”, a declarat pentru Turnul Sfatului, Pierre Joseph de Hillerin, unul dintre masonii prezenți la evenimentul din 1993.

„Intrarea în adormire” înseamnă ieșirea din Masonerie.

În 2014 o revistă legionară, „Cuvântul legionar”, îl descria pe Călin Georgescu ca fiind „un dușman mason” care „știe ce spune”, ceea ce indică faptul că acesta și-a aliniat încă de atunci discursul cu cel al simpatizanților legionarilor, scrie digi24.ro.

Între masonerie și legionarism există o incompatibilitate ideologică profundă. Mișcarea Legionară a considerat masoneria drept un simbol al „forțelor oculte” internaționale, pe care o acuza că subminează valorile naționale și creștine. Regimul Antonescu, aliat temporar al legionarilor, a interzis masoneria în România în perioada 1940-1944.

După momentul 2014, Călin Georgescu a trecut la declarații directe de admirație față de Mișcarea Legionară.

„Mișcarea Legionară, atunci cand se va scrie istoria adevărată, pentru că nu s-a scris încă istoria adevărată, dar se va scrie, ne va arăta că a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român. A fost unică, ea n-a fost nici o copie, făcută cu nimeni și de la nimeni” - Călin Georgescu, 23 iunie 2020, într-un interviu pentru Elena Sechilă, membră a Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei.

Asociaţia Gogu Puiu este o „organizaţie satelit” a „Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu” – înfiinţată în 2008, conform unei investigaţii Europa Liberă. Aceasta ar fi urmaşa partidului neolegionar „Totul pentru Țară” (numit o perioadă „Partidul Pentru Patrie”) înfiinţat în 1993 de un grup de foşti legionari. Cei care conduc asociația sunt Eugen Sechilă, fost angajat al Legiunii străine, și soția sa, Elena Sechilă (fostă Puiu), nepoata lui Gogu Puiu.

„În mod similar, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei au continuat organizarea de tabere de haiducie, realizate de foști militari în Legiunea Străină precum Eugen Sechila, tabere despre care presa de investigație a arătat în mai multe rânduri că acestea combină pregătirea fizică și cea ideologică, reabilitând idei și personaje din trecutul legionar. O astfel de tabără a avut loc în perioada 16-19 noiembrie 2023, purtând numele legionarului Constantin Oprișan, conducător al Frățiilor de Cruce” - scrie un raport al Insitutului Ellie Wiesel.

Familia Sechilă a fost prezentă în 2021 la lansarea Fundației Pâmântul Strămășesc, înființată de Călin Georgescu, și s-a implicat în strângerea de semnături pentru candidatura sa la președinția României, în 2024.

"Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul şi, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. (...) Au fost şi fapte bune şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Faţă de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră şi rămân în istoria noastră", a spus Călin Georgescu, pe 31 ianuarie 2022, la Antena 3, întrebat dacă nu se teme să fie izolat când îi numeşte „eroi” pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu.

Această declarație a fost motivul pentru care Parchetul General a deschis un dosar penal pe numele lui Călin Georgescu, pentru „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid și crime de război”.

În iunie 2022, procurorii au dispus clasarea cauzei, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală sau nu au fost săvârșite cu vinovăția cerută de lege.

Parchetul a explicat că legislația în vigoare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate constitui o infracțiune și că simplele referințe generale la personaje istorice, care nu au fost condamnate de o instanță din România pentru genocid și crime de război, nu pot atrage răspunderea penală.

8. Pregătirea pentru candidatura la Președinție

„Călin Georgescu, un economist mai puțin plimbat pe ecranele televizorelor, dar despre care se vorbește prin târg precum de lon lliescu înaintea căderii lui Nea Nicu” - Observatorul Cultural, 2010

Oficial, Călin Georgescu și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din România în septembrie 2024. Implicarea sa în politică și discuțiile despre o posibilă candidatură au început cu mult înainte.

În 2020, după alegerile parlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) l-a propus pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru al României. Tot în ianuarie 2022, Georgescu a fost numit președinte de onoare al AUR, sugerând o posibilă candidatură la președinție. Cu toate acestea, în februarie 2022, și-a întrerupt colaborarea cu Alianța, declarând că nu este interesat de funcții politice în acel moment.

În octombrie 2021, Călin Georgescu a lansat mișcarea „Pământul Strămoșesc”, al cărei obiectiv era aplicarea unui program numit „Hrană, Apă, Energie”, axat pe crearea unor rețele de mici producători și artizani pentru a întări cooperarea locală.

Aceste mișcări au fost „la vedere”.

Au fost, însă, multe alte mișcări în culise care au pregătit ascensiunea lui Călin Georgescu spre cea mai importantă funcție din România.

Conceptul „Water, Energy, and Food” a fost lansat la Conferința „Solutions for the Green Economy” desfășurată la Bonn, în Germania, în anul 2011, și a fost promovat de organizații precum Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și UN-Water.

În 2014, Călin Georgescu preia ideile promovate de ONU și le aplică într-o carte - program de țară - „Cumpăna României”. Și începe promovarea conceptului „său” Apă-Hrană-Energie.

Hrană: Georgescu subliniază importanța micilor producători și a gospodăriilor țărănești tradiționale ca motoare economice capabile să aducă prosperitate. El consideră că satul românesc, văzut ca o icoană vie a neamului, are potențialul de a salva țara.
Apă: Necesitatea protejării și valorificării resurselor de apă ale României, esențiale pentru securitatea națională și bunăstarea populației.
Energie: Pune accent pe dezvoltarea și utilizarea surselor de energie regenerabilă, promovând independența energetică a țării dar respinge politicile „verzi” impuse de „oligarhia globalistă” fără adaptarea lor la realitățile României.

Într-un capitol dedicat, Georgescu propune revitalizarea industriei cailor de rasă ca strategie economică. El argumentează că îngrijirea cailor implică multiple meserii și poate contribui la reducerea șomajului.

Despre Rusia, candidatul la prezidențiale consideră că „este o împrejurare fericită că atât poporul român, cât și cel rus se împărtășesc cu apa marelui fluviu al spiritualității creștin-ortodoxe, care va curge în veșnicie. Trebuie să știm de unde este bine să bem apa sfântă, aducătoare de liniște și pace, pentru a realiza construcții spirituale care dăinuiesc în timp”, scrie hotnews.ro. Declarația era făcută la doi ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Tot în „Cumpăna României”, Călin Georgescu își exprimă îngrijorarea privind adoptarea necritică a valorilor occidentale - promovarea LGBT, divorțul facil și promiscuitatea - pe care le consideră căi de decadență culturală și degradare personală.

Noul naționalism propus de Călin Georgescu are ca finalitate o Românie renăscută. Iar mijloacele prin care s-ar ajunge acolo sunt cinci:

1) Solul, care permite ca niciodatã roșia care crește îm Germania, Turcia sau Spania să aibă gustul celei din România
2) Marea Neagră, cu portul Constanța, care face legătura cu Marea Caspică si cu Mediterana
3) Apele minerale și termale care fac din țară „un paradis"
4) România are șansa de a fi un „multiplicator genetic", ceea ce face ca în țară pădurea sã fie codru, pe când în Germania doar pădure
5) În România poate înflori „industria calului", „cel mai bănos sport peste tot în aceastã lume", industrie care presupune douăsprezece meserii.
sursa Iașul Literar - decembrie 2016

Programul său de țară începe, din 2015, să se rostogolească încetul cu încetul.

Primii care îl prezintă ca pe un posibil prezidențiabil sunt jurnaliștii de la Kamikaze, în 2015.„Am o echipă completă și un program de țară - Hrană, Apă, Energie”, este titlul interviului cu Călin Georgescu, în care acesta își prezintă ideile.

În 2020, în perioada în care Călin Georgescu era membru de onoare al AUR, ideile sale își fac loc pe o pagină de internet dedicată - www.proiectdetara.ro. Românii erau îndemnați să semneze o petiție de susținere a sa. În paralel a funcționat o altă pagină de susținere, www.premierulnostru.ro, care avea, de asemenea, un mecanism de stângere de adeziuni.

Iar în online începe organizarea - apar pe Facebook primele grupuri de susținere a lui Georgescu pentru candidatura la presedinția României.

Printre ele, Cumpăna României - Proiect de țară „Hrană, Apă, Energie”, un grup numit după cartea lansată de Călin Georgescu, înființat pe 1 aprilie 2020. Are în prezent peste 41.000 de membri.

9. Ofițerii din jurul lui Georgescu

Călin Georgescu se prezintă drept candidat „anti-sistem”. El este însă susținut de o rețea de foști angajați ai statului, inclusiv din serviciile de informații, poliție și armată, au scris jurnaliștii de la publicrecord.ro

Ioan Tarnu: Fost șef al Direcției Județene de Informații Alba, structură locală a Serviciului Român de Informații (SRI). În 2016, a fost condamnat cu suspendare într-un dosar penal, după ce a oferit sfaturi unui prieten implicat în furtul unor utilaje agricole, pentru a evita ancheta autorităților. Tarnu ar fi facilitat întâlniri între Georgescu și diverse grupuri, inclusiv o vizită la mănăstirea Tăuni din Alba în 2022.

Sorin Chirigiu: Colonel în rezervă și fost consilier juridic în Ministerul Apărării Naționale (MApN). Chirigiu a fost implicat activ în organizarea evenimentelor de susținere pentru Georgescu și a fost numit secretar general al partidului „Români pentru România” (PRR) la sfârșitul anului 2023. De asemenea, în octombrie 2024, a participat la o ședință a Parlamentului României în calitate de reprezentant al candidatului Georgescu.

Nicolae Roman: General pensionat în 2011, Roman a fost numit președinte al partidului PRR, care promovează o politică de centru distributist-suveranistă și respinge orice formă de extremism. Partidul și-a declarat susținerea pentru candidatura lui Georgescu la președinție.

Bogdan Cătălin Văcuștă: Cofondator al Fundației Pământul Strămoșesc. A lucrat în structurile Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) între 2002 și 2015, conform digi24.ro.

Costică Gianni Lofqvist: Cofondator al Fundației Pământul Strămoșesc. A fost reprezentant al Asociației Internaționale a Polițiștilor (IPA), Regiunea 1 București, în țările nordice.

Daniel Florea: fost ofițer la SRI, actual șef al Poliției Locale Ploiești, scrie newsweek.ro. A fost dar afară din SRI după ce ar fi furat informații confidențiale, fapt negat de Florea. Soția sa încă lucrează la SRI. A postat, pe pagina de Facebook, o poză în care apare lângă Călin Georgescu. „Alături de viitorul președinte al României Reale”.

Iar ofițerilor din structurile militare și civile ale României, în anturajul lui Călin Georgescu, li se alătură foștii luptători în Legiunea Străină. Fie ca sfătuitori de taină (Horațiu Potra) fie ca gărzi de corp.

10. Susținerea Rusiei? Sau a SUA? Susținerea Rusiei și a Statelor Unite?

Călin Georgescu a susținut în repetate rânduri că beneficiază de sprijin din partea unor personalități și oficiali americani. Până în februarie 2025, aceste afirmații au fost contrazise de diverse surse oficiale și mass-media.

În decembrie 2024, echipa de campanie a lui Călin Georgescu a lansat informația că Robert Kennedy, actual secretar de stat în Administrația Trump, va sosi în România pentru a-și lansa o carte, cu o prefață scrisă de candidatul la președinție, ca expresie a spijinului de care se bucură din partea autorităților americane. Vizita nu a mai avut loc.

Pe 13 ianuarie 2025, într-o emisiune televizată, Călin Georgescu a afirmat că a primit invitație la ceremonia de învestire a lui Donald Trump. „Am primit invitație și am refuzat. Nu am de ce să mă duc. Mă duc ca om demn să reprezint poporul român cu demnitate și onoare. Nu te duci altcumva”, a spus el.

Afirmația sa a fost dezmințită, a doua zi, de ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru.

„Referitor la declaraţia domnului Georgescu: Domnul Călin Georgescu nu a fost invitat la ceremonia de inaugurare, numele domniei sale nu se regăseşte printre persoanele invitate oficial de către Comitetul de Inaugurare şi de către Departamentul de Stat al SUA”, a transmis Andrei Muraru, la solicitarea News.ro.

Elon Musk a avut, însă, o postare aparent favorabilă lui Călin Georgescu, fără a face însă vreo referire directă la el. Iar conform unor articole de presă, administrația președintelui Donald Trump ar fi exercitat presiuni asupra autorităților române pentru a nu împiedica candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025. Autoritățile române au negat afirmațiile din mass media.

Mai puțin discreți în comentarii au fost, însă, oficialii ruși, care au folosit declarațiile lui Călin Georgescu și situația creată după renumărarea voturilor și anularea alegerilor prezidențiale în favoarea lor.

Președintele rus, Vladimir Putin, a ironizat situația legată de renumărarea voturilor în România, imediat după scrutinul din 24 noiembrie 2024, afirmând: „Un candidat nu a fost pe placul autorităților și au decis să repete numărarea voturilor. Asta se întâmplă în România”. Declarația a stârnit râsete în rândul audienței.

Agenția de presă RIA Novosti a descris rezultatul obținut de Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor din 2024 drept o surpriză, și a menționat că acesta a făcut campanie pe TikTok, a susținut valorile tradiționale și a glorificat armata României din al Doilea Război Mondial. De asemenea, agenția a subliniat că Georgescu consideră că apartenența la NATO nu garantează securitatea României și pledează pentru o alianță cu Rusia.

Agenția TASS a oferit detalii despre cariera lui Georgescu, evidențiind că acesta a fost criticat pentru opiniile sale naționaliste și pentru rezervele exprimate față de participarea României la NATO. TASS a menționat, de asemenea, că Georgescu a fost precaut în ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Rusia și că succesul său electoral s-ar datora unei campanii eficiente pe TikTok.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, o televiziune financiară din Rusia i-a dedicat un reportaj, în care Călin Georgescu a fost prezentat drept un candidat care „și-a câștigat în presă reputația de pro-rus datorită criticilor sale dure la adresa apropierii României de NATO și acordarea de asistență militară Ucrainei”. De asemenea, jurnaliștii ruși au făcut referire la mai multe declarații ale sale - scutul de la Deveselu este o rușine diplomatică, iar NATO nu și-ar apăra niciunul dintre membri dacă ar fi atacați de Rusia.

Declarația lui Călin Georgescu care a stârnit cele mai multe controverse în relația România Rusia a fost cea legată de așa zisele pretenții teritoriale asupra Ucrainei, în momentul în care se va încheia războiul.

Invitat la un podcast, pe 30 ianuarie, Georgescu a numit Ucraina un stat inventat și a vorbit despre o posibilă redesenare a granițelor Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, „Păi altfel n-au cum. Nu există, drumul e inevitabil”, a răspuns el.

„Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât, dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord, interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord, corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a declarat Călin Georgescu. „În primul rând sunt ale noastre, istoric(...) Vreau România Mare”, a mai adăugat el.

Declarația a fost preluată a doua zi în toată presa internațională.

La încheierea negocierilor de la Riad de la mijlocul lui februarie ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a menționat că „există astfel de discuții” privind revendicări teritoriale în Ucraina, și că „politicieni din România au vorbit despre asta în ultima perioadă”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.