Bloomberg: Administrația Trump pune presiuni pe România să permită candidatura lui Călin Georgescu. MAE: Nu au existat intervenții

„SUA zguduie România cu cererea de a permite candidatului extremei drepte să candideze”, titrează Bloomberg miercuri.

În replică, diplomația românească afirmă că „nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”.

Potrivit publicației, autoritățile române sunt „sub presiunea intensă a administrației președintelui Donald Trump” pentru ca, până la alegerile prezidențiale din luna mai, campania „candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu” să se poate desfășura „nestingherită”.

Citând persoane familiarizate cu discuțiile – care au refuzat să fie identificate – Bloomberg scrie că oficialii americani i-ar fi avertizat pe omologii români, în întâlniri private care au avut loc în ultimele zile, să nu-i blocheze campania electorală lui Călin Georgescu.

În acest context, publicația amintește de declarațiile în care Georgescu a denunțat NATO și l-a lăudat pe Vladimir Putin.

Îți mai recomandăm

Experți: Declarațiile lui Georgescu că românii ar trebui să profite de împărțirea Ucrainei, „un stat inventat”, încalcă agresiv Constituția

De altfel, ministrul Afacerilor Externe din Rusia, Serghei Lavrov, s-a referit indirect la Călin Georgescu atunci când a declarat că anumiți politicieni români au pretenții teritoriale cu privire la Ucraina.

Preluarea de teritorii ucrainene de către Ungaria, Polonia sau România este o temă recurentă a talk-show-urilor de la Moscova, după începerea războiului.

Mai multe țări din Uniunea Europeană, în special România, încep să spună că au pretenții asupra teritoriului ucrainean, a declarat ministrul rus. „Există astfel de discuții”, a întărit el.

Într-un interviu de la finalul lunii ianuarie, Călin Georgescu a spus că „lumea se schimbă”, că „se vor schimba frontierele”, că Ucraina va fi „împărțită”, iar România ar avea „interes” în preluarea unor teritorii de la țara vecină.

MAE: Nu au existat discuții sau intervenții despre un candidat sau alegeri

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis miercuri un punct de vedere după ce „am auzit mesajele publice ale unor reprezentanți ai Administrației SUA la Conferința de Securitate de la München și în postări din social media”.

„Dincolo de aceste exprimări generale, în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”, spune MAE.

Ministerul mai spune că „România și Europa rămân angajate ferm față de democrație și libertatea de exprimare. O UE coerentă, o NATO mai puternică și un parteneriat transatlantic cât mai solid posibil sunt în interes comun”.

„România susține nevoia de a ne consolida propriile forțe, de a ne asuma mai multă responsabilitate ca europeni dar și ca parteneri strategici ai SUA. Acest lucru include reziliența instituțiilor democratice, libertăților fundamentale și integritatea alegerilor și a spațiului informațional”, precizează MAE.

Context

Vineri, la Conferința de Securitate de la Munchen, vicepreședintele american JD Vance a criticat anularea, pe 6 decembrie anul trecut, a alegerilor prezidențiale din România, spunând că decizia a fost „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”.

„Înțeleg că argumentul a fost faptul că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor, dar îi rog pe prietenii mei europeni să aibă puțină perspectivă. Puteți crede că e rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi credem asta. Puteți condamna asta și pe scena globală. Dar, dacă democrația voastră poate fi distrusă de câteva sute de mii de dolari în reclame de la o putere străină, atunci nu a fost o democrație prea puternică”, a mai spus JD Vance pe 14 februarie.

Îți mai recomandăm

Vicepreședintele SUA, JD Vance: România a anulat alegerile pe baza unor „suspiciuni șubrede” și „la presiunea enormă a vecinilor”

Bloomberg mai scrie, citând unul dintre oficiali, că Bucureștiul a fost „luat prin surprindere” de atacurile lui Vance. Oficialii români, spune Bloomberg, „au fost dezorientați de insistența SUA cu privire la Georgescu”.

Publicația menționează că, la conferința de la München, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a discutat cu Keith Kellogg (emisarul special al președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia) și cu Richard Grenell (emisar al președintelui american pentru misiuni speciale și fost director interimar al serviciilor naționale de informații).

De asemenea, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, s-a întâlnit cu JD Vance la un summit privind inteligența artificială la Paris, la începutul lunii februarie, unde ar fi

„Nu am vorbit despre subiectul alegerilor cu vicepreședintele american JD Vance. Am discutat despre investiții strategice în România în special în segmentul de noi tehnologii”, a declarat miercuri Bogdan Ivan pentru Digi24.

Președintele CCR și metafora paharului cu apă otrăvită

Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a dat miercuri primele lămuriri în afara motivării Curții cu privire la anularea alegerilor prezidențiale.

Judecătorul CCR a spus într-un interviu pentru Juridice că „neregularitățile au avut o asemenea amploare și propagare încât singura soluție posibilă a fost anularea întregului proces electiv”.

„Nu se putea face o selecție de poziții a candidaților clasați imediat pe pozițiile următoare. Ca să fiu mai plastic: dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”, a argumentat el.

De asemenea, Enache a afirmat că CCR nu poate revizui hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale - o cerere făcută de candidatul pro-rus Călin Georgescu, clasat pe primul loc.

„Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”, a spus președintele CCR.

Judecătorul Constituțional a completat că decizia de anulare a alegerilor prezidențiale a fost, în final, o decizie de apărare a statului român.

Decizia CCR din 6 decembrie a fost luată deoarece „procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, după desecretizarea unor rapoarte ale serviciilor de informații românești de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

În motivarea anulării alegerilor, CCR a mai spus că au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, care „au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali”.

Îți mai recomandăm

Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeri

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a afirmat într-un discurs din 18 februarie că judecătorii CCR au anulat alegerile „pe fondul unor ingerințe externe”.

„Este evident că această situație a generat provocări, iar unii au perceput-o drept o criză. A fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice. Doresc să afirm, cu toată responsabilitatea, că ne aflăm în interiorul cadrului constituțional, al legii și al democrației”, a spus Bolojan.

El a adăugat că, în ceea ce privește organizarea noilor alegeri prezidențiale (4/18 mai 2025), obiectul tuturor instituțiilor din România este cel de a lucra pentru „un proces electoral liber, corect și transparent”.

„Din poziția în care mă aflu, în acord cu atribuțiile ce îmi revin, voi veghea la îndeplinirea acestui obiectiv”, a menționat Bolojan.

Îți mai recomandăm

Premierul Marcel Ciolacu crede că se impune convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Conform calendarului electoral pentru alegerile din mai 2025, termenul limită pentru depunerea candidaturilor este pe 15 martie, iar în decurs de patru zile sunt soluționate eventualele contestații.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.