Comunicatul de presă al serviciului de spionaj rus a stârnit reacții vehemente de la București.
Premierul Marcel Ciolacu consideră de netolerat poziționarea serviciului rus față de orice decizie a autorităților române.
Ministerul de Externe de la București spune, la rândul său, că „afirmațiile recente ale serviciilor rusești sunt ridicole și complet neavenite” și că fac parte din strategia Federației Ruse de a submina sistemul democratic din România.
„Faptul că un serviciu secret al Rusiei se poziționează față de decizii ale autorităților române este de netolerat! Rusia nu poate transmite autorităților române pe cine să ancheteze și pe cine nu. Rusia nu poate dicta pe cine să aleagă românii și pe cine nu”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe rețelele sociale.
Primul ministru a adăugat că Rusia nu poate fi considerată un model de bune practici pentru democrație și că este o țară în care opozanții politici sunt torturați, aruncați în închisori sau omorâți.
„Pe scurt: în Rusia, drepturile omului și democrația sunt o glumă proastă! Dincolo de retorica politică, românii au ocazia să înțeleagă în mod direct cine sunt forțele care încearcă să submineze parcursul european și euro-atlantic al României”, a scris Marcel Ciolacu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că afirmațiile recente ale serviciilor rusești țin de tehnicile războiului hibric pe care Rusia îl desfășoară contra țării.
„Fac parte din seria de acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă pentru a submina democrația în România”, transmite ministerul.
„Ansamblul acestor activități care includ mesaje publice, campanii de influență și interferență cu procese democratice este menit să scadă încrederea în autorități si să critice apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.”
Pe de altă parte, alegațiile contra autorităților de la București ar face parte din eforturile rusești de a construi un narativ adresat propriilor cetățeni, în condițiile în care Rusia nu are un spațiu de dezbatere liber sau alegeri libere, a mai transmis MAE.
„Acolo, orice opoziție este încarcerată sau asasinată. Criticile la adresa UE sau a României au inclusiv rolul de a distrage de la aceste realități”, menționează comunicatul MAE.
Ce „dezvăluiri” au făcut spionii ruși?
Niciodată, în cei 26 de ani de comunicate de presă ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei, cuvântul România nu s-a aflat în titlul vreunui document ca subiect principal.
Până azi, marți, 4 martie 2025, când spioni ruși ai Ministerul de Externe de la Moscova au anunțat lumea întreagă că în România, represiunea UE împotriva disidenței ar atinge un nou nivel. Acesta este chiar titlul comunicatului: „România: Represiunea UE contra disidenței atinge un nou nivel”.
Agenții ruși susțin că au informații potrivit cărora „decizia Parchetului român de a aduce acuzații lui Georgescu a fost susținută de conducerea Uniunii Europene”. Iar cea care ar fi jucat un rol important ar fi fost, în opinia instituției rusești, chiar președinta UE.
„Ursula von der Leyen, care a jucat un rol major în invalidarea rezultatelor primului tur al alegerilor pentru șeful statului din România de la sfârșitul anului 2024, a cerut actualelor autorități de la București să nu-i permită lui Georgescu să participe la reluarea votului din luna mai a acestui an. Ea a amenințat că va restricționa accesul României la fondurile UE dacă reprezentantul «forțelor nesistemice» va continua să participe la campania electorală”, scrie în comunicatul Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Textul nu cuprinde nu cuprinde niciun fel de dovezi pentru a susține acuzațiile.
Oficialii ruși mai spun că „elita totalitar-liberală europeană se teme clar de o «întorsătură conservatoare în Europa» sub influența lui Trump. Într-un efort de a preveni un astfel de scenariu, Bruxelles-ul nu se sfiește să apeleze la cele mai diverse mijloace. După «atacul asupra lui Georgescu» se pot prezice cu siguranță noi încercări ale mainstreamului liberal european de a suprima disidența din UE. Ținta lor principală va fi Ungaria, ca «bastion al conservatorismului european», iar un pretext convenabil vor fi alegerile parlamentare din această țară de anul viitor”, conchide comunicatul Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Alegerile prezidențiale din România au fost anulate în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024.
Decizia a fost luată după desecretizarea unor documente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care au evidențiat interferențe externe în procesul electoral, interferențe de natură să vicieze competiția electorală și să facă necesară reluarea întregului proces electoral.
În urma ședinței CSAT de la finele lui noiembrie, au fost declasificate documente care indicau că procesul electoral a fost afectat de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare orchestrate de actori statali străini, în special Rusia. Documentele declasificate au fost făcute publice pe 4 decembrie, cu numai câteva zile înainte de turul al II-lea al prezidențialelor, unde favorit era politicianul pro-rus, Călin Georgescu, cu circa 22% din voturile exprimate în primul tur.
Documentele desecretizate care proveneau de la Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul de Interne și Poliție aratău că acțiunile contra instituțiilor românești și campaniile de dezinformare au vizat manipularea opiniei publice și influențarea rezultatului alegerilor în favoarea unui anumit candidat.
CCR a constatat vineri, 6 decembrie că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui, în toate etapele, de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Acestea au distorsionat, în viziunea unanimă a judecătorilor de la Curtea Constituțională, caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni, precum și egalitatea de șanse a competitorilor electorali. În consecință, CCR a decis anularea întregului proces electoral și reluarea acestuia de la zero.
„Bruxelles-ul este extrem de îngrijorat de faptul că noul șef al Casei Albe ar putea slăbi «superstructura globalistă europeană» și se bazează în această lucrare pe lideri conservatori cu orientare națională precum premierul ungar V. Orban, premierul slovac R. Fico și candidatul român la președinție C. Georgescu”, scrie însă comunicatul Serviciului rusesc.
Formula „superstructura globalistă europeană” este deseori folosită în retorica politică sau naționalistă rusă pentru a critica Uniunea Europeană (UE) și alte instituții supranaționale. Expresia sugerează că UE este o „structură globalistă” care impune control asupra suveranității naționale.
SVR – Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse
SVR (Slujba Vneșnei Razvedk sau Serviciul de Informații Externe) este agenția de informații externe a Rusiei, succesoarea Direcției Principale I a KGB, care se ocupa de spionaj și colectare de informații în afara Uniunii Sovietice.
Serviciul este sub controlul direct al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Misiunea SVR: spionaj, operațiuni de influență politică, intelligence cibernetic și campanii de dezinformare în străinătate.
SVR este condus, începând cu 22 septembrie 2016, de Serghei Narîșkin. Anterior acestei funcții, Narîșkin a fost președintele Dumei de Stat și șeful administrației prezidențiale.
El raportează direct președintelui Rusiei și este membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse.
Serghei Narîșkin este un apropiat vechi al președintelui Vladimir Putin. Cei doi au lucrat împreună timp de peste patru decenii, inclusiv în KGB.
Călin Georgescu despre Putin și cum ar vrea România o parte din Ucraina
„Vladimir Putin este un lider, e printre puținii lideri. Își iubește tara, indiferent prin ce mijloace”, a spus Călin Georgescu în mai 2018, la TVR, la emisiunea „Întrebări şi răspunderi”.
Pe 4 decembrie 2024, într-o altă emisiune televizată, Călin Georgescu reitera admirația sa pentru Putin.
„Preşedintele Putin, din punctul meu de vedere, pentru ţara lui este un lider, este un patriot, în sensul pentru ţara lui, dar nu sunt fan Putin. Eu sunt pro-România. Sunt fan poporul român.”
Și a recunoscut, în aceeași emisiune, că s-a întâlnit cu Alexander Dughin – cel puțin de două ori.
Alexander Dughin este cunoscut ca fiind unul dintre principalii promotori ai naționalismului rus radical și ai neo-eurasianismului. Dughin este adesea considerat un influent strateg geopolitic în Rusia și a fost supranumit în mass-media occidentală drept „creierul lui Putin” sau „Rasputinul lui Putin”.
„Pe Dughin îl cunosc. Da. Sigur că da”, a declarat Călin Georgescu.
„L-am întâlnit atunci când am avut o discuție legată de Clubul de la Roma, într-un context foarte larg. L-am întâlnit o dată în Europa, cred că în Elveția sau poate chiar la Viena, de fapt. Și l-am întâlnit atunci într-un context cu alte persoane”, a spus Călin Georgescu în direct la o televiziune.
Mai recent, la finele lui ianuarie 2025, Călin Georgescu a spus că România ar trebui să fie interesată de anexarea unor teritorii care aparțin acum Ucrainei, pe fondul dezintegrării țării în urma războiului provocat de invazia rusească începută în februarie 2022.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
