Europa Liberă publică o serie de articole despre instituțiile publice care ar fi trebuit să intervină pentru ca alegerile prezidențiale din România să nu ajungă să fie „viciate” de „actori statali și ne-statali”. În episodul de astăzi, despre rolul serviciilor secrete și relația lor cu președintele țării.
Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din România spun că ascensiunea candidatul filorus Călin Georgescu ar fi fost sprijinită de un actor statal – cu ajutor din România.
S-a întâmplat, potrivit MAI, prin promovarea și cumpărarea de voturi de persoane care sunt „exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale, și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti NATO sau împotriva Ucrainei”.
Președintele României, Klaus Iohannis, principalul lider politic responsabil de securitatea națională, susține că nu a știut nimic despre pericol cu două zile înainte de convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe 27 noiembrie.
Ședința CSAT a avut loc la patru zile după turul I al alegerilor prezidențiale organizate pe 24 noiembrie – câstigate de Călin Georgescu.
Alegerile prezidențiale au fost anulate între timp, ca urmare a unei decizii a CCR.
Ce nu a aflat la timp președintele României despre atacul hibrid
În documentele declasificate de SRI și publicate de Administrația Prezidențială pe 4 decembrie, principalul serviciu secret al României enumeră mai multe acțiuni care ar fi influențat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Din documente reiese că SRI știa, cel puțin despre unele acțiuni pretins ilegale, dinainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
Iată cum sunt descrise de SRI, în documentul declasificat:
📝797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu pe Tik Tok au fost deschise în 2016.
📝Ele au avut o activitate extrem de redusă până pe 11 noiembrie 2024 când „a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea”.
📝Pe 24 noiembrie 2024, SRI a obţinut date cu privire la publicarea unor credenţiale de acces asociate „bec.ro", „roaep.ro" şi „registrulelectoral.ro" în cadrul unor platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, date similare fiind identificate şi în cadrul unui canal privat de Telegram recunoscut pentru diseminarea de date exfiltrate din foarte multe state, mai puţin Federatia Rusă.
📝În urma verificărilor demarate s-a stabilit că exfiltrarea s-a realizat fie prin targetarea utilizatorilor legitimi către care au fost distribuite credenţialele de tip utilizator/parola, fie prin exploatarea serverului legitim de instruire pus la dispoziţie de către STS la adresa htips•//operatorsectie.roaep.ro.
📝Aceste postări au fost efectuate după ce în data de 19.11.2024, un incident cibernetic a targetat şi a afectat infrastructura IT&C a AEP, în urma căruia atacatori cibernetici au compromis un server de hărţi (gis.registrulelectoral.ro), conectat atât în exterior, la internet, cât şi la reţeaua internă a AEP.
📝În context, a fost identificat un număr ridicat-de atacuri cibernetice' (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităţilor existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral.
Pe 25 noiembrie 2024, adică a doua zi după turul I al alegerilor prezidențiale, Administrația Prezidențială transmitea Europei Libere că președintele nu a primit informări din partea instituțiilor statului „cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră (n.r. Călin Georgescu) pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni.”
Ulterior, pe 26 noiembrie, Europa Liberă a întrebat Administrația Prezidențială dacă președintele Klaus Iohannis va convoca totuși Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) date fiind suspiciunile de posibile fraude ridicate de presă.
Anunțul convocării a venit de la Palatul Cotroceni a doua zi, pe 27 noiembrie. Ședința CSAT a avut loc pe 28 noiembrie.
Vineri, 6 decembrie, imediat după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a explicat că serviciile de informații l-au informat despre situație după 24 noiembrie: „La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise".
Înainte de alegeri, pe 12 noiembrie 2024, preşedintele comisiei SRI din Parlament, Ioan Cristian Chirteş, a declarat că în România nu au fost descoperite campanii de propagandă sau dezinformare realizate de actori externi ostili țării.
El recunoștea totuși că există conturi false apărute în context electoral, dar ele nu amenință securitatea națională.
Chirteș adauga însă că, în contextul alegerilor, așa-numitele ferme de troli sau de boți există și sunt folosite pentru a crește popularitatea candidaţilor sau pentru atacuri asupra contracandidaţilor.
După ședința CSAT din 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a confirmat într-un comunicat că, „prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok”.
De ce nu aflat din timp președintele României că se pregătea influențarea alegerilor prezidențiale
Într-o intervenție la Digi24, fostul președinte al României, Traian Băsescu, declara pe 5 decembrie, referitor la funcționarea instituțiilor care ar fi trebuit să intervină pentru prevenirea atacului hibrid la adresa procesului electoral, că s-a întâmplat „ceva grav în funcţionarea cooperării dintre instituţiile statului”.
„Oare de ce aceste informaţii, care n-au fost strânse ieri, şi nici alaltăieri, şi nici în ziua CSAT-ului, ci au fost rodul unei activităţi de informare pe care a făcut-o SRI-ul, de ce aceste date, cu influencerii, spre exemplu, n-au fost transferate Parchetului de multă vreme?”, se întreba Traian Băsescu.
De menționat că Parchetul General a precizat în seara declasificării, pe 4 decembrie, că CSAT i-a transmis doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate.
Din acest motiv, procurorii nu s-au sesizat pentru a ancheta posibilele ilegalități, deși în comunicatul transmis după ședința CSAT se menționa că organele de urmărire penală trebuie „să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Informațiile serviciilor de informații, din care doar o parte a fost declasificată, au dus și la intervenția Curții Constituționale, care vineri, 6 decembrie, a decis anularea alegerilor prezidențiale.
A fost o decizie excepțională, unică.
Potrivit SRI, prima sa atribuție este apărarea valorilor constituționale ale României. Printre aceste valori se numără și apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.
Teoretic, SRI are și o Direcție Generală de Apărarea a Constituției, deși statutul acesteia este neclar.
Europa Liberă a întrebat SRI dacă Direcția Generală Apărarea Constituției mai există sau nu.
Vom publica răspunsul îmediat ce îl vom primi.
Atribuțiile SRI în ceea ce privește apărarea Constituției sunt (erau), potrivit serviciului, de a culege informații „care intră în contradicţie cu valorile Constituţiei”, de a evalua riscurile și de a lua măsuri pentru a le contracare.
„Un alt domeniu major de risc îl constituie acţiunile extremiste cu potenţial de afectare a organizării statului, a valorilor sale fundamentale, a stabilităţii sociale şi a climatului de bună convieţuire interetnică.”
Între 2013-2016, Direcția Generală Apărarea Constituției a fost condusă de generalul-locotenent Adrian Ciocîrlan, în prezent adjunct al directorului SRI.
SRI este condus de un director interimar militar, generalul Răzvan Ionescu, după demisia fostului director civil Eduard Hellvig, în iulie 2023.
Întrebat dacă și când va propune un nou director civil al SRI, președintele Klaus Iohannis răspunea în februarie 2024: „Evaluarea mea, și am făcut câteva evaluări, este că SRI funcționează impecabil. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie nimeni să își facă probleme.”
Europa Libera l-a întrebat luni, 9 decembrie, pe președintele Klaus Iohannis, în scris, dacă are de gând ca până la finalizarea mandatului de președinte să propună sau nu numirea unui director civil la SRI.
Dar și dacă, după ce a aflat despre vicierea procesului electoral de alegere a președintelui României, a discutat personal cu directorul interimar al SRI, generalul Răzvan Ionescu.
Vom publica răspunsurile dacă le vom primi.
Pe de altă parte, conform Constituției, responsabil de apărarea țării este Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
CSAT organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.
La nivelul CSAT, funcționează un secretariat care preia alertele serviciilor de informații cu privire la riscuri de securitate.
Acest secretariat are, printre altele, rolul de a filtra aceste alerte și de a le propune spre analiză în ședințele CSAT și președintelui țării, în cazul de față lui Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis susține că la el nu au ajuns astfel de alerte până după primul tur al alegerilor prezidențiale de pe 24 noiembrie, deși serviciile pare că știau că sunt probleme.
Revenind la secretariatul CSAT, acesta își desfășoară activitatea în cadrul Departamentului Securitate Națională al Administrației Prezidențiale.
La Departamentul Securitate Națională al Administrației Prezidențiale lucrează trei consilieri ai președintelui Klaus Iohannis, toți cu o experiență majoră la această instituție:
- Ion Oprișor, consilier prezidențial din 2015 și cel care participă la ședințele CSAT;
- Mihai Șomordolea, consilier de stat din 2015, Secretarul CSAT;
- Constantin Dudu Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului Informaţiilor Integrate.
În cazul atacurilor cibernetice care au avut loc cu ocazia alegerilor, autoritățile puteau folosi Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României.
Coordonarea secretariatului tehnic al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) este asigurată de către SRI.
Însă COSC este condus de un preşedinte – consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională – şi un vicepreşedinte – consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională.
Din conducerea COSC mai fac parte, pe lângă cei doi enumerați anterior, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi reprezentanţi ai: Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României mai prevede că „în exercitarea atribuţiilor sale, COSC analizează şi evaluează securitatea cibernetică şi înaintează CSAT propuneri privind:
a) instituirea sau modificarea nivelurilor de alertă cibernetică la nivel naţional;
b) armonizarea reacţiei autorităţilor competente ale statului în situaţii generate de ameninţări şi atacuri cibernetice, care necesită schimbarea nivelului de alertă cibernetică;
c) solicitarea, în caz de necesitate, de asistenţă din partea altor state sau organizaţii şi organisme internaţionale;
d) modalitatea de răspuns la solicitările de asistenţă adresate României din partea altor state sau organizaţii şi organisme internaţionale, altele decât cele din domeniul apărării naţionale;
e) planuri sau direcţii de acţiune, în funcţie de concluziile rezultate şi evoluţia climatului de securitate în spaţiul cibernetic;
f) direcţii de dezvoltare şi investiţii în domeniul securităţii cibernetice;
g) linii de mandat privind adoptarea unor rezoluţii la nivel internaţional cu privire la securitatea cibernetică care au impact pentru România.
Europa Liberă a întrebat luni, 9 decembrie, SRI dacă a transmis COSC alerte și rapoarte scrise către CSAT în acest an și mai ales în ultimele luni, cu privire la posibilele ingerințe ilegale în campaniile electorale din România și cu privire la posibila influențare a rezultatelor alegerilor.
Dar și dacă a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General) în ultimul an cu privire la fapte care au legătură cu procesele electorale din 2024 și care ar fi putut afecta siguranța națională.
Vom publica răspunsurile îndată ce le vom primi.
Toate persoanele menționate în acest articol sunt încă în funcție.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
