Cum să îi apropii pe oameni de munca scriitoarelor? Prin Linia Autoarelor – un cor de voci care invită la o ascultare activă, timp de două-trei minute, fragmente ale unor opere scrise de femei, citite de femei.
În perioada 1-8 martie, 031 005 24 86 este numărul de telefon la care poți suna dimineața, în drum spre școală sau spre muncă, într-o pauză de cafea sau noaptea, când nu poți să dormi.
Zece texte aleatorii – pe care o să-l asculți?
Linia Autoarelor este un proiect nou, aflat la cea de-a doua ediție și este coordonat de poeta Deniz Otay, PR-ul editurii Vellant.
„Pe de-o parte, am apelat la un angajament foarte scurt al oamenilor, câteva minute, atât cât durează un fragment citit la telefon. Pe de altă parte, sperăm ca acest moment de ascultare și intimitate cu o voce să contribuie la cultivarea unui interes față de o parte mai mare din ceea ce scriu acele autoare, unul pe termen lung”, povestește aceasta.
Ideea unei voci care să intermedieze legătura cu textul, într-un mod intim, în care simți că cineva ți se adresează în mod direct, a fost inspirată din primul hotline literar, Dial-A-Poem, creat în anii ’60 de artistul John Giorno.
Contrar așteptărilor, la prima ediție, Linia Autoarelor a fost sunată de mai mulți oameni decât echipa s-ar fi aștepta, iar numărul de apeluri preluate a ajuns la aproape 700.
„Anul trecut am avut un număr de telefon care putea fi apelat de câte o singură persoană pe rând și nu exista niciun proces automatizat. Asta a însemnat ca eu și colegele mele să stăm lângă telefon și să redăm acele înregistrări timp de opt zile. Și chiar și așa, multe persoane au prins linia doar ocupată și au renunțat”.
Intervențiile și evenimentele din ultimii ani, care ne fac atenți la munca scriitoarelor, sunt, în general, instructive, pentru că ne vor învăța să chestionăm, atunci când e cazul, eventuala absență a autoarelor din diverse contexte, pe care poate nu o vom mai lua ca pe un dat”Deniz Otay, poetă, despre importanța existenței unei astfel de linii.
La ediția din acest an, lucrurile s-au schimbat, iar Linia beneficiază de o centrală telefonică, ce poate prelua mai multe apeluri în același timp, astfel că nimeni nu va mai găsi linia ocupată. În plus, Linia beneficiază și de un program de redare aleatorie a celor zece opere care fac parte din proiect.
În calcul a fost luată și ideea creări unui meniu de lecturi, însă, în cele din urmă, s-a ales varianta ca apelantul să asculte un text surpriză, ideea fiind să nu te îndrepți spre ceva ce îți e deja cunoscut sau care ți-a fost recomandat.
„Ne curatoriem constant alegerile și, parțial, ajungem să nu ne mai expunem poate cu adevărat la întâlnirea cu așa ceva – cu o idee, cu o atmosferă, cu o narativă–, ci să programăm un fel de consum”.
„Alegem un album pe care îl știm sau despre care am auzit că e bun, filmele, cărțile, toate lucrurile de care ne înconjurăm. Iar dorința noastră a fost să creăm prin Linia Autoarelor un moment de intimitate cu niște voci care ne expun la narative și idei ale unor scriitoare, pe care oamenii să le acceseze fiind dispuși să renunțe pentru două minute la puterea asta de a alege între una sau alta, de prioritizare a cunoscutului”.
Femeile în literatură = femeile în viață
La nivel de societate, discuțiile despre femei, rolul lor în societatea și gradul de recunoaștere care li se aduce creează, în continuare discuții care polarizează. Spre exemplu, în educație, autoarele lipsesc în continuare din programa pentru examenul de bacalaureat, în ciuda semnalelor care au fost trase de-a lungul timpului.
„Această situație a fost, pentru mine, normalitatea în școală, una pe care nu am chestionat-o foarte mult timp. Iar când am început să descopăr mai departe de acel mediu, în mare parte prin recomandări, alți autori erau întotdeauna bărbați. Și ce recomandam eu mai departe era mereu literatură scrisă de bărbați. Și de aici, ideea că marii autori sunt bărbați. Așa se formează, în lanț, normalitatea nechestionată”.
Poeta Deniz Otay crede că recunoașterea muncii femeilor din literatură e profund legată de recunoașterea muncii lor în toate domeniile. Astăzi, literatura scrisă de acestea este accesibilă, dar, adaugă ea, este important să fie și susținută prin citire și prin a vorbi constant despre ea – „prin interes și solidaritate activă”.
Recunoaștere inutilă în lipsa conexiunii cu realitatea
„Având în vedere misoginismul cu care ne confruntăm cu toatele în diferite contexte, această recunoaștere e aproape inutilă, dacă nu e pusă în relație cu toate domeniile vieții; rămâne fără efect dacă nu privim literatura ca pe o întâlnire cu viața concretă”.
„Cu mama care trăiește din ajutor de șomaj și intră cu demnitate în biroul birocraților din poemul Mayei Angelou și mama disperată de pierderea custodiei copiilor din Pierderea judecății, cu adolescenta singuratică și neglijată din romanul lui Emily Fridlund, cu exemplele de grooming, cu femeile aflate în relații abuzive din memoirul În casa visurilor și din povestirea Alinei Cobzac, cu artista Reno din Aruncătorii de flăcări și artista Ecaterina Vrana” - Deniz Otay.
Până acum, la ediția de anul acesta, Linia Autoarelor a fost apelată de 2.500 de persoane, iar echipa se așteaptă ca numărul să mai crească cu cel puțin 500 de apeluri până în 8 martie, ultima zi în care numărul de telefon poate fi apelat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
