„Nu am mandat din partea partidului, dar eu, ca primar general, voi milita pentru două tururi, inclusiv în cadrul Coaliției și în cadrul PNL”, anunța Ciprian Ciucu la Digi24.
Declarația venea la câteva ore după închiderea urnelor la alegerile parțiale din 7 decembrie 2025, imediat după ce se contura că va fi noul primar al Capitalei.
„Din punctul meu de vedere, două tururi asigură mai multă legitimitate și mai multă autoritate”, argumenta Ciucu.
Deși victoria lui ori a fostului premier Marcel Ciolacu, la președinția Consiliului Județului Buzău, au fost clare, a fost readusă în discuție alegerea candidaților la locale în două tururi. Principalul argument: reprezentativitatea.
În cifre electorale absolute, Ciucu și Ciolacu au fost aleși de doar 12% din cetățenii cu drept de vot din București, respectiv județul Buzău.
Asta înseamnă că șapte din opt electori au avut altă opțiune sau nu s-au prezentat la urne.
Când și de ce am pierdut turul doi al alegerilor locale
„O campanie electorală mai puţin nu înseamnă un deficit pentru democraţie, după cum mai multe campanii electorale desfăşurate la intervale scurte nu înseamnă automat o creştere a calităţii şi a nivelului democraţiei.”
Nu este un simplu citat de filosofie electorală, ci sunt câteva dintre argumentele aduse în Parlamentul României de Emil Boc, în decembrie 2011, atunci când, în calitate de prim-ministru, își asuma răspunderea guvernamentală pentru comasarea alegerilor locale cu cele prezidențiale și renunțarea la cel de-al doilea tur.
„Comasarea alegerilor locale şi parlamentare în 2012 este şi o şansă pentru a avea un interes sporit al alegătorilor pentru aceste alegeri. O să vină şi mai mulţi la vot”, argumenta Boc.
„De aceea, cred că nu putem vorbi de un deficit de democraţie în condiţiile în care este cunoscut faptul că alegerile locale generează o emulaţie şi o participare mai mare a cetăţenilor la vot.”
Propunerea era motivată și economic: cheltuielile bugetare se reduceau astfel cu 20 de milioane de euro.
„La o pensie medie de 1.000 de lei pe lună, asta ar însemna vreo 6.700 de pensii pe an în plus, susţinute din economia realizată prin comasarea alegerilor, sau 100 de grădiniţe în plus, dacă facem calculul pentru un cost de aproximativ 200.000 de euro pe grădiniţă”, plusa deputatul Tinel Gheorghe (PDL), de la aceeași tribună a Parlamentului, în sprijinul șefului de partid, Emil Boc.
Premierul însuși recunoștea însă că anul electoral 2012 era unul în care dificultățile economice erau depășite și estima o creștere între 1,5 și 2%.
În termeni reali, conform Institutului Național de Statistică, a fost de 0,7%.
„Este mai ieftin să facem alegeri comasate, spune «tovarăşul» prim-ministru Emil Boc. Mult mai ieftin ar fi să scăpăm de Guvernul Boc. Ar fi mult, mult mai ieftin şi nu ar trebui să ne uităm la o aşa-zisă economie în urma alegerilor, o economie care reprezintă doar a cincea parte din paguba pe care o produce Televiziunea Română”, contracara Victor Ponta, la acel moment deputat PSD, partid care forma, alături de PNL, Uniunea Social Liberală.
PDL încă nu se contopise în PNL. Fuziunea dintre cele două partide avea să aibă loc peste numai doi ani.
„Avem de-a face cu încercarea de a lovi direct în sistemul democratic şi direct în nucleul tare, în inima sistemului democratic, pentru că, în fond, într-o democraţie reală, alegerile sunt condiţia şi sunt proba de verificare. Resping ferm ideea că dificultăţile economice, oricât de mari, se înfruntă sau se rezolvă prin diminuarea democraţiei. Dimpotrivă”, mai spunea Ponta.
Aliatul său de atunci, Crin Antonescu (PNL), plusa.
„Avem de-a face cu încercarea de a lovi direct în nucleul tare, în inima sistemului democratic, pentru că, în fond, într-o democraţie reală, alegerile sunt condiţia şi sunt proba de verificare. Ce ne spune nouă astăzi, clar, prim-ministrul? E bine să alegem cât mai rar. Campaniile electorale - afirmă domnia sa, cu valoare de principiu - sunt nişte dezbateri sterile şi de evitat”, puncta Antonescu.
În opinia lui, pozițiile exprimate de Boc erau cele mai „leniniste”, „fasciste” și „antidemocratice” dintre cele exprimate în cei 22 de ani de democrație înregistrați până la momentul acelei dezbateri.
Europa Liberă l-a întrebat pe Emil Boc dacă își păstrează opinia că alegerile locale ar trebui desfășurate într-un singur tur. Actualul primar al municipiului Cluj-Napoca nu a răspuns.
A răspuns, în schimb, Victor Ponta.
„Cred că ori facem două tururi la toate alegerile uninominale (de la primar până la președinte), ori facem un tur (ca în SUA) la toate. Sistemul actual nu are sens”, a transmis Ponta pentru Europa Liberă.
Opiniile politice actuale pro și contra două tururi la alegerile locale
„În coaliție n-a fost această discuție niciodată. Nu știu, nu am o analiză făcută în acest moment. Există argumente și pe scenariul actual și pe celălalt scenariu”, răspundea președintele PSD, Sorin Grindeanu, întrebat dacă ar susține sau nu reintroducerea celui de-al doilea tur la locale.
Întrebarea îi era adresată în noaptea alegerilor parțiale din decembrie 2025.
„«Trebuie să susținem alegeri din două tururi». Ar suna bine să spun asta. Electoratul nostru vrea acest lucru”, recunoștea premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, într-un interviu acordat publicației Cotidianul.ro în decembrie 2025.
Cu toate acestea, a evitat un răspuns clar și a recurs la filosofia electorală.
„Nu sistemul de vot îți garantează că ai un primar bun sau unul rău. Fiecare sistem are niște avantaje și dezavantaje. Alegerile dintr-un singur tur favorizează stabilitatea pe funcție. Eu am fost și pe două tururi și pe un tur. Am câștigat din primul tur și [atunci] când a fost alegerea din două tururi, pentru că am avut peste 50%”, a explicat Bolojan.
În opinia lui, alegerile din două tururi favorizează în general schimbarea „pentru că în turul doi se ajunge de obicei la un referendum împotriva primarului în funcție”.
„Soluția nu e neapărat să te bați pentru unul din sisteme. Soluția este să te bați pentru o lume politică formată din oameni profesioniști, din oameni serioși, din oameni atașați de localitatea respectivă care, dintr-un tur sau din două tururi, știu că stau cu fruntea sus, își fac datoria”, a continuat Bolojan.
Unul dintre exemplele date a fost cel al Germaniei, care a avut alegeri din două tururi și a ajuns, în aproape toate landurile, la un singur tur.
„Dacă optezi pentru un sistem, trebuie să constați că ai masa critică să îl pui în practică. Dacă nu există această masă critică, și astăzi nu există această masă critică în Parlament, atunci degeaba susții ceva”, a concluzionat Bolojan.
USR, în schimb, militează pentru două tururi, pe considerentul reprezentativității celui ales.
„Argumentul suprem este ce s-ar fi întâmplat cu alegerile prezidențiale din 2024 - 2025 dacă nu era prevăzută alegerea președintelui în două tururi: îi aveam pe Călin Georgescu, respectiv George Simion președinți. Alegerea într-un singur tur asigură mai puțină reprezentare democratică. Nu există niciun argument pentru care să vrei mai puțină democrație”, a declarat deputatul Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, pentru Europa Liberă.
Din perspectiva UDMR, lucrurile stau diferit.
„Mai ales în localitățile din Ardeal, turul al doilea s-ar transforma într-un vot etnic și nu ne-am concentra pe proiecte în campanie, ci pe etnia candidatului”, a declarat deputatul Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, pentru Europa Liberă.
„Dacă vrem ca oamenii să aibă din nou încredere că votul lor contează, este nevoie de reintroducerea alegerilor în două tururi la alegerile locale, este o problemă de reprezentativitate”, a declarat pentru Europa Liberă deputatul Ștefan Avrămescu (AUR), candidat la președinția Consiliului Județean (CJ) Buzău, post câștigat de Marcel Ciolacu cu 52%.
Din cauza prezenței scăzute însă, scorul electoral al noului președinte de CJ este în realitate de 12% din electorii chemați la urne.
„Pentru AUR, alegerea primarilor și a președinților de Consilii Județene reprezintă o prioritate de mult timp. Dacă vrem o rotație a puterii locale, trebuie două tururi”, a mai spus Avrămescu.
Competiția pentru reintroducerea turului doi continuă
Dincolo de declarații, care este atitudinea politică față de reintroducerea turului doi la alegerile locale s-a văzut ultima dată pe 24 iunie 2025.
Senatorii aveau atunci în față o astfel de inițiativă (L145/2025), propusă de parlamentari SOS și POT.
A fost respinsă cu:
- 54 de voturi pentru (23 - AUR, 6 - SOS, 1 - UDMR, 17 - USR, 7 - neafiliați)
- 65 contra (17 - PNL, 36 - PSD, 1 - SOS, 9 - UDMR, 1 - USR).
În prezent, este pe circuitul Camerei Deputaților.
În 2021 era respinsă la Senat o inițiativă similară, propusă de AUR (Pl-x 338/2021). Este pe circuitul camerei Deputaților, nemodificată din 2022.
Din 20 martie 2017 există o altă propunere (PLX495/2017), inițiată de 40 de parlamentari liberali și un social-democrat. Respinsă în Senat în acel an, figurează în continuare pe circuitul Camerei Deputaților, unde cea mai recentă intervenție a fost în 2022.
În același stadiu - respinsă la camera superioară a Parlamentului, înghețată în Camera Deputaților – este și inițiativa USR (PLX487/2019). Singura diferență e că aici blocajul datează din 2021.
„Știu punctul de vedere al Comisiei de la Veneția care, întrebată despre alegeri în două tururi sau un singur tur, a spus că ambele sunt la fel de legitime”, explica Traian Băsescu, fost președinte al României și primar al Capitalei, la Digi24, a doua zi după terminarea alegerilor parțiale din 7 decembrie 2025.
„Avantajul alegerilor într-un singur tur este că nu favorizează aranjamente care să greveze mandatul primarului, înainte să fie ales”, mai spunea Băsescu. În opinia sa, ar putea fi impus un prag electoral chiar și în cazul unui singur tur, deși tot el susține că „nu ar fi o soluție”.
„Avem un sistem electoral păgubos și păcătos, cu un singur tur de scrutin. Dacă actuala majoritate ar schimba legea și am avea două tururi de scrutin, automat ar crește și legitimitatea primarului”, a declarat pentru Europa Liberă jurnalistul Sebastian Zachmann, redactor-șef al cotidianul.ro.
„Principala obligație a politicienilor este să ofere alternative politice suficient de atractive pentru a mobiliza electoratul”, este de părere politologul Gheorghe Ilie Fârte, conferenţiar universitar la Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării şi Relaţii Publice, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi.
„Dacă activele politice împreună nu reușesc să mobilizeze la vot măcar jumătate din electorat, înseamnă că trebuie să facă niște schimbări dramatice și că partidele politice trebuie să se reformeze, trebuie creată o anumită efervescență, poate trebuie scăzut și pragul electoral pentru a găsi noi formule politice”, consideră Fârte.
În timp ce propunerile legislative adună deja mii de zile de așteptare în sertarele parlamentului, există o soluție rapidă: aceeași folosită și de Emil Boc, la momentul suprimării celui de-al doilea tur: asumarea răspunderii guvernamentale.
Este una dintre procedurile preferate de noul Executiv, care a promovat astfel mai multe măsuri, inclusiv majorarea TVA.
Europa Liberă a întrebat-o pe Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, dacă actualul Guvern ia în considerare reintroducerea celui de-al doilea tur de scrutin la alegerile locale, prin asumarea răspunderii.
„Nu există o asemenea intenție, cel puțin în acest moment”, a transmis Dogioiu pentru Europa Liberă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
