Procesul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) va fi rejudecat. Tribunalul București a admis, în principiu, cererea de revizuire formulată de Dan Voiculescu împotriva sentinței prin care a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare, din care a executat efectiv trei ani și zece luni.
Instanța a stabilit termen pentru rejudecarea cauzei la 30 aprilie 2026, ora 12:00.
Deși în documentul oficial al instanței care aprobă revizuirea, numele lui Dan Voiculescu apare anonimizat, cererea îl vizează pe fondatorul trustului de presă Antena Group.
Istoricul dosarului ICA
Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privind privatizarea ICA. Completul a fost format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Instanța a stabilit un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro.
Procurorii au susținut că Voiculescu ar fi preluat terenuri și clădiri evaluate la 60 de milioane de euro, achitând doar 100.000 de euro.
Dan Voiculescu a fost eliberat din Penitenciarul Rahova în iulie 2017.
Suspendarea recuperării prejudiciului
Pe lângă actuala revizuire, pe rolul Tribunalului București se mai află o altă cerere de revizuire formulată de Dan Voiculescu și ceilalți inculpați din dosar, cu termen stabilit la 13 martie. În această procedură, un magistrat a dispus deja suspendarea recuperării prejudiciului.
Anterior, în februarie 2024, instanța admisese în principiu o altă cerere de revizuire, depusă de fostul șef al AVAS, Jean Cătălin Sandu, condamnat și el în cauză.
În 24 mai 2024, Tribunalul București a decis suspendarea executării hotărârii prin care Voiculescu era obligat să achite aproximativ 60 de milioane de euro.
Decizia a fost contestată de Direcția Națională Anticorupție, însă, pe 20 august 2024, Curtea de Apel București a confirmat definitiv suspendarea recuperării prejudiciului.
Conform datelor transmise de ANAF, până în prezent au fost recuperate efectiv puțin peste 18 milioane de euro.
Motivul revizuirii: decizia Liei Savonea
Actuala cerere de revizuire invocă o hotărâre pronunțată în septembrie 2025 de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, scrie Agerpres.
Aceasta a stabilit definitiv că, în cursul judecării dosarului ICA, judecătoarea Camelia Bogdan ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin modul în care a dispus confiscarea unor bunuri ale inculpaților.
Savonea a considerat că s-a aplicat retroactiv în proces o lege europeană.
„În cauză s-a făcut o aplicare retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deși faptele erau anterioare adoptării lor și transpunerii în legislația română”, a considerat atunci judecătoarea Lia Savonea.
Judecătoarea a mai constatat că răspunderea penală a Cameliei Bogdan s-a prescris. Totuși, concluziile sale au fost folosite de avocații lui Dan Voiculescu pentru a deschide procedura de revizuire.
Poziția Cameliei Bogdan și parcursul disciplinar
Ulterior procesului, Consiliul Superior al Magistraturii a suspendat-o de două ori, în 2017 și 2018. Prima sancțiune a venit după ce Inspecția Judiciară a acuzat-o că a judecat dosarul ICA în timp ce susținea un curs anticorupție pentru funcționari ai Ministerului Agriculturii, parte civilă în cauză. Ulterior, a fost sancționată pentru preluarea unui dosar repartizat unui alt magistrat aflat în concediu.
Camelia Bogdan a contestat excluderea la Înalta Curte și a obținut anularea sancțiunii.
În 2020, ea a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul intentat statului român, instanța de la Strasbourg stabilind că i-a fost încălcat dreptul la apărare și obligând statul să îi plătească despăgubiri de 8.000 de euro, față de 100.000 de euro cât solicitase.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
