Cele mai recente evoluții în războiul din Orientul Mijlociu
Bună dimineața, iată cele mai importante evoluții ale războiului din Orientul Mijlociu.
Ultimatumul SUA și amenințările Iranului cresc riscul de escaladare. Donald Trump a dat pe 21 martie Iranului un ultimatum să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore. Președintele american a amenințat că „va distruge complet” centralele electrice iraniene.
În replică, Teheranul a răspuns că „va distruge ireversibil” infrastructura energetică și instalațiile de desalinizare a apei din regiune dacă va fi atacat.
Criza energetică globală atinge niveluri istorice. Criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu a dus la dispariția din comerțul global a aproximativ 11 milioane de barili de petrol pe zi și a circa 140 miliarde metri cubi de gaz, depășind cumulativ marile crize anterioare.
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, avertizează că impactul conflictului este fără precedent și afectează nu doar energia, ci și sectoare esențiale precum petrochimia și fertilizanții.
Birol a spus că „această criză, așa cum este acum, înseamnă două crize petroliere și una a gazelor puse laolaltă”. Deși eliberarea rezervelor strategice poate calma piețele, „nu este o soluție, ci doar reduce durerea economică”.
Lovituri militare și conflict în extindere în regiune. Atacurile aeriene și cu rachete continuă, Israelul lansând lovituri ample asupra Teheranului, în timp ce Iranul lovește orașe din sudul Israelului.
Explozii au fost raportate în centrul Teheranului dimineața zilei de 23 martie, după ce Israelul a anunțat că a început un val de atacuri la scară largă care vizează infrastructura din capitală.
Agenția de știri de stat Fars Iranian a transmis că atacurile aeriene au vizat cinci zone ale Teheranului.
Armata israeliană susține că a vizat o bază militară folosită pentru antrenament și depozitarea sistemelor de rachete, două fabrici de arme, sediul ministerului iranian al Informațiilor și cel al forțelor de securitate internă.
Aproximativ 200 de persoane au fost rănite în urma atacurilor iraniene recente asupra sudului Israelului, iar armata israeliană transmite că sistemele de apărare sunt tot mai solicitate.
În Liban, conflictul cu Hezbollah se intensifică, cu peste 1.000 de morți și temeri privind o invazie terestră. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că situația a ajuns într-un „stadiu periculos”.
Președintele libanez Joseph Aoun a criticat duminică atacurile israeliene asupra podurilor și altor obiective de infrastructură din sudul țării, numind astfel de atacuri „un preludiu al unei invazii terestre”.
Aoun a condamnat țintirea și distrugerea de către Israel a infrastructurii vitale din sudul Libanului, în special podul Qasmiyeh peste râul Litani și alte poduri.
Armata israeliană și-a avertizat cetățenii că războaiele cu Iranul și Hezbollah vor mai dura „săptămâni”.
Prețul petrolului, în creștere. Escaladarea conflictului a dus la noi creșteri ale prețului petrolului. Perețul țițeiului Brent a depășit 110 dolari pe baril, iar volatilitatea rămâne ridicată.
Bursele asiatice au scăzut puternic, cu pierderi de până la 6% în Coreea de Sud și 5% în Japonia.
Monedele regionale, precum wonul sud-coreean, au atins minime istorice, reflectând incertitudinea investitorilor.
Măsuri de urgență la nivel global pentru securitatea energetică. Mai multe state au luat măsuri pentru a limita impactul crizei, inclusiv relaxarea standardelor de combustibil și diversificarea surselor de aprovizionare.
Noua Zeelandă va permite temporar importul de combustibili conform standardelor australiene pentru a evita penuria. AIE discută cu statele membre o posibilă nouă eliberare de rezerve strategice.
În același timp, se analizează măsuri de reducere a consumului, inclusiv limitarea vitezei și încurajarea pe scară largă a muncii de acasă.
În paralel, liderii occidentali discută redeschiderea strâmtorii Ormuz ca prioritate strategică. Criza accelerează reconfigurarea relațiilor economice și energetice globale.
Garda Revoluționară din Iran declară că ar ataca centralele electrice israeliene și regionale dacă instalațiile iraniene ar fi atacate
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran afirmă că, în cazul unui atac asupra centralelor electrice iraniene, va riposta, vizând instalațiile electrice israeliene și regionale care furnizează electricitate bazelor americane.
Pe 21 martie, președintele american Donald Trump a cerut Teheranului să „deschidă complet” Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore, altfel SUA vor „lovi și distruge” centralele electrice iraniene.
Între timp, The Wall Street Journal a relatat că statele arabe din Golf au avertizat administrația americană că vizarea centralelor electrice iraniene ar declanșa represalii care ar putea pune în pericol instalațiile lor energetice și de apă.
Presa de stat din Iran: O persoană ucisă într-un atac aerian asupra unui post de radio iranian
Un atac aerian asupra unui post de radio din portul iranian Bandar Abbas a ucis cel puțin o persoană, a anunțat pe 23 martie televiziunea de stat iraniană.
„Emițătorul AM de 100 de kilowați al Centrului de Radio și Televiziune din Golful Persic a fost atacat de armata teroristă americano-sionistă”, a relatat postul de radio de stat Islamic Republic of Iran Broadcasting.
„În acest atac, care a fost împotriva legilor internaționale, unul dintre colegii din domeniul securității centrului a fost ucis, iar o altă persoană a fost rănită.” Nu au fost disponibile imediat alte detalii.
Iranul amenință că va mina întreg Golful Persic dacă va fi atacat
Consiliul de Apărare al Iranului, înființat în august 2025 – după războiul de 12 zile – pentru a centraliza deciziile luate în timp de război, a amenințat că va mina întregul Golf Persic dacă țărmurile sau insulele iraniene vor fi atacate, scrie RFE/RL în live blog.
Pe măsură ce se apropie expirarea termenului limită stabilit de președintele american, Donald Trump, pentru deschiderea completă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, Consiliul a declarat că, în caz de atac, va mina toate rutele de acces și liniile de comunicații din Golf și de-a lungul coastelor cu diverse tipuri de mine navale, inclusiv mine plutitoare care ar putea fi eliberate de la țărm.
Consiliul a adăugat că, într-un astfel de caz, întregul Golf s-ar confrunta efectiv cu o situație similară cu cea din Strâmtoarea Ormuz pentru o perioadă extinsă, în sensul că ar fi practic blocat.