Linkuri accesibilitate

A. Mureșan, Voluntari în Europa: Rudele unor pacienți arși nu înțeleg că în spitalele străine nu trebuie să dea șpagă


Mai mulți români din Diaspora înscriși în comunitatea „Voluntari în Europa” ajută rudele unor pacienți transferați în străinătate pentru tratament.
Mai mulți români din Diaspora înscriși în comunitatea „Voluntari în Europa” ajută rudele unor pacienți transferați în străinătate pentru tratament.

Guvernul a promis că le va da rudelor însoțitoare ale pacienților internați în străinătate, după tragedia de la Crevedia, câte 2 mii de euro pe lună pentru transport, cazare și masă. Numai că familiile afectate au avut nevoie imediat, așa că români din diaspora au ajutat rudele din prima zi.

12 pacienți români, victime ale exploziilor de sâmbăta trecută, au fost transferați până acum la spitale din Belgia, Italia, Germania, Austria și Norvegia.

Pacienții au plecat din România cu avioane militare asigurate de stat. Ajunși în spitale străine, unde nu cunosc pe nimeni, pacienții au nevoie, pe lângă tratament și sprijin psihologic profesional, și de prezența fizică a cuiva apropiat. Numai că nu toate rudele pot pleca pe loc după pacienți.

Unele nu au bani de bilete de avion, altele nu găsesc cazare aproape de spitalul în care a ajuns soțul sau fiul ars, altele nu cunosc limba țării sau o limbă de circulație internațională și nu se descurcă singure.

Și în acest caz, printre primii care le-au venit în ajutor rudelor pacienților transferați în străinătate au fost unii dintre cei 100 de mii de voluntari din grupul Diasporei Românești „RoOmenia-Voluntari în Europa”.

Este un grup public de pe Facebook în care sunt înscriși 132 de mii de membri, români din diaspora.

Adriana Mureșan este membru fondator al comunității online „RoOmenia-Voluntari în Europa”. De cinci ani, de fiecare dată când alți români răspândiți prin lume strigă după ajutor, ea transmite voluntarilor mesajele lor, în funcție de situație. Poate fi vorba despre cadre medicale care lucrează în spitale, șoferi de camioane aflați aproape de cei rămași în pană sau atacați în parcări, autorități.

Adriana Mureșan, fondator comunitatea „RoOmenia-Voluntari în Europa
Adriana Mureșan, fondator comunitatea „RoOmenia-Voluntari în Europa

Ea povestește, în interviul acordat Europei Liberă că, după tragedia de la Crevedia, un spital din Milano, Italia, și unul din Bruxelles, Belgia, au oferit cazare rudelor pacienților români internați, dar români din Diaspora asigură alte nevoi, precum transportul sau masa.

În Austria, unde sunt 3 pacienți, voluntari din comunitate au cazat două familii, rude ale victimelor și le ajută cu transport și alte necesități de bază.

Iar în Germania, unde sunt internați 4 pacienți arși la Crevedia, români din Diaspora au cazat o familie și o ajută cu transportul local și traducere.

Adriana Mureșan face însă și o mărturisire surprinzătoare despre reacția unora dintre români: „Rudele au impresia că, dacă nu dau nimic (n.r. personalului medical), pacienții nu sunt bine tratați.”

1. Europa Liberă: Doamna Adriana Mureșan, țineți legătura cu angajați români care lucrează în spitalele în care au ajuns acum sau în trecut pacienți români, victime în incendii mari. Ce v-au spus despre pacienții mari arși care sunt transferați din spitalele românești?

Adriana Mureșan: Da, avem contacte cu diverși angajati români care lucrează în sistem și ne asigură că toți pacienții sunt tratați cu deosebită atenție și profesionalism.

2. Europa Liberă: Rudele pacienților internați sunt mulțumite de cum sunt tratați apropiații lor?

Adriana Mureșan: Nu prea sunt mulțumite, e diferența de sistem.

3. Europa Liberă: Concret, care ar fi nemulțumirile?

Adriana Mureșan: Rudele au impresia că, dacă nu dau nimic, pacienții nu sunt bine tratați.

Facem consiliere cu ei și le explicăm că nu trebuie să aibă nicio grijă. Mentalitățile din România vin și ele cu rudele care așteaptă tratamente VIP, e greu să înțeleagă că, în Occident, toată lumea este tratată la fel, pacienții sunt tratați la fel de bine, că nu exista diferențe în spital și nu trebuie pile pentru ca angajații să își facă meseria impecabil.

Este dificil pentru unii să înțeleagă că, în Occident, toți pacienții sunt tratați cu același nivel de respect și profesionalism în spitale, fără necesitatea de a avea pile pentru a beneficia de servicii de calitate.

4. Europa Liberă: La pacienții de acum, internați în spitale din mai multe țări, rudele încercă să ajungă încă de la începutul săptămânii. La câți pacienți au reușit să ajungă apropiații și cine i-a ajutat?

Adriana Mureșan: Cei care au reușit să ajungă la pacienți au fost ajutați în primul rând de Vola.ro - care le-a donat biletele de avion, și de consulatele din zonă, care au gestionat fiecare caz în parte. Unde s-au găsit soluții instituționale, s-au folosit. Unde nu, au apelat la sprijinul nostru si noi am răspuns prompt.

  • Milano, Italia: Spitalul a oferit locuință familiei unui pacient. În plus, voluntarii noștri din Milano se asigură că familia beneficiază de transport și alimente.
  • Austria: Am cazat două familii, asigurăm transportul și alte necesități de bază.
  • Germania: Asigurăm cazare, transport și servicii de traducere pentru o familie.
  • Belgia: Spitalul a oferit cazare pentru familiile victimelor. Noi vom interveni cu sprijin suplimentar și sprijin atunci cand vom fi solicitati.

5. Europa Liberă: Români din diaspora s-au mobilizat și acum și au ajutat voluntar. Ce v-au spus că pot face sau că pun la dispoziție acum?

Adriana Mureșan: Românii din diaspora au oferit cazare cu mesele incluse, transport, traducere, însoțire, sprijin emoțional.

6. Europa Liberă: Ce îi determină pe acești oameni să-i ajute în continuare pe conaționali?

Adriana Mureșan: În cei aproape patru ani de când suntem împreună, am învățat cât de important este să ne ajutăm unii pe alții și să fim solidari. Am învățat împreună să fim mai buni, am învățat că renunțarea și amânarea fac parte din povestea oricărui success și ne fac mai puternici. Am învățat puterea lui „împreună”. Suntem mândri de ceea ce am construit împreună, revoluția oamenilor buni, și mergem înainte tot mai departe, cu multe proiecte și multe fapte bune.

Harta voluntarilor „RoOmenia-Voluntari în Europa”
Harta voluntarilor „RoOmenia-Voluntari în Europa”

7. Europa Liberă: Cum intră în funcțiune mecanismul de sprijin „Voluntari în Europa?”

Adriana Mureșan: Casa și sala noastră de lucru este grupul nostru de Facebook, unde ajung solicitarile de ajutor, dar și ofertele de sprijin, prin postari directe sau mesaje private. În momentul în care apare un strigăt de ajutor, echipa de coordonatori etichetează voluntarii din zona respectivă, oameni inimoși care s-au înscris deja pe harta inimilor „RoOmeniei" ca voluntari. În acest moment, începe cautarea soluției și suntem mândri să declarăm că media de timp pentru a rezolva o situație este de 40 de minute. Viteza noastră de reacție este fantastică.

8. Europa Liberă: Au apărut și înșelătorii. Sunt oameni care cer bani în numele comunității Voluntari în Europa. Ce să facă cei care sunt solicitați să doneze bani?

Adriana Mureșan: Din când în când, mai avem și astfel de cazuri și asta din cauza faptului ca grupul nostru este public și oricine poate vedea ce se întâmplă acolo. În general, astfel de cazuri ne sunt repede semnalate de voluntarii noștri și luăm măsuri imediat. Ce trebuie să facă cei care sunt înscriși la noi și primesc solicitări în privat? Să intre în contact imediat cu coordonatorul nostru pentru țara în care locuieste sau cu oricare dintre membrii echipei noastre.

9. Europa Liberă: De ce anume știți că mai au nevoie acum pacienții victime ale tragediei de la Crevedia și apropiații lor?

Adriana Mureșan: Cea mai mare nevoie a familiilor și a pacienților este, în acest moment, de consiliere psihologică și de sprijin emoțional, să știe că nu sunt singuri în această teribilă încercare.

10. Europa Liberă: Câți români sunt voluntari acum în această comunitate?

Adriana Mureșan: Peste 100 de mii.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG