Miza ridicării pragului pentru achizițiile directe realizate de instituțiile publice din România o reprezintă banii din PNDL. Europa Liberă a făcut calculele.
În actuala formă a legii achizițiilor publice, primarii și președinții de consilii județene ar putea încredința direct 25 de milioane de lei. În forma propusă de mai mulți parlamentari ai Puterii, suma crește la peste 5 miliarde de lei. De 200 de ori mai mult.
Mai mulți parlamentari ai Puterii au depus un proiect de lege prin care propun modificarea legislației achizițiilor publice. Inițiativa a fost semnată de parlamentari de la PSD, PNL și UDMR, iar în expunerea de motive este invocată necesitatea simplificării procedurilor de achiziții publice din România, în contextul implementării proiectelor finanțate prin PNRR.
Una dintre cele mai controversate propuneri ale proiectului legislativ inițiat de parlamentarii Laura Vicol, Alina Tănăsescu, Cristina Trăilă, Ioan Cupșa, Laszlo, Sandor Bente și Daniel Florea este cea referitoare la pragul până la care instituțiile publice din România pot încredința direct contracte pentru realizarea unor lucrări.
Propunerea inițiatorilor este ca acest prag să crească de la 450.000 de lei, cât este în prezent, la 5 milioane de lei. Ar fi o creștere de zece ori, care ar da mână liberă primarilor și președinților consiliilor județene să atribuie direct, după bunul plac, proiectele pe care le au în derulare.
Dincolo de proiectele finanțate prin PNNR, unde banii cheltuiți sunt verificați și de instituțiile europene, adevărata miza a modificărilor propuse de Putere o reprezintă banii ce urmează a fi alocați prin Planul Național de Dezvoltare Locală „Anghel Saligny”, unde controlul cheltuirii banului public este mult mai lejer.
Cum arată calculele
O felie importantă din suma totală alocată proiectului ar putea fi cheltuită prin metoda încredințării directe dacă pragul de 450.000 de lei ar ajunge la 5 milioane de lei.
În prezent, din cele 7.500 de proiecte depuse de autoritățile locale care sunt eligibile pentru finanțarea prin PNDL, doar 83 pot fi atribuite prin încredințare directă. Sunt proiecte de mică anvergură, cum ar fi reabilitarea unor străzi sau modernizarea unor sisteme de semaforizare pe care, când banii vin de la Guvern, primăriile le pot contracta și în câteva ore.
Cele 83 de proiecte însumează un total de 25 de milioane de lei. O sumă infimă raportată la cele peste 65 de miliarde de lei cât vrea guvernul să aloce, în total, prin PNDL.
Dacă pragul încredințărilor directe pentru lucrări ar fi ridicat la 5 milioane de lei, lucrurile se schimbă radical, reiese dintr-o analiză realizată de Europa Liberă.
Peste 1.750 de proiecte dintre cele depuse deja ar deveni eligibile pentru a fi contractate prin încredințare directă. Iar suma totală ce s-ar afla efectiv la pixul primarilor sau al președinților de consilii județene ar crește de la 25 de milioane de lei, la 5 miliarde.
O multiplicare de 200 de ori.
Practic, 20% din totalul proiectelor finanțate prin PNDL ar putea fi contractate prin încredințare directă, o procedură mai puțin transparentă decât cea a procedurii simplificate sau a licitației.
De ce este criticat proiectul
Metoda încredințării directe este cea mai netransparentă dintre toate cele prevăzute de legislația achizițiilor publice din România. Ea presupune selecția directă din SEAP, portalul electronic al achizițiilor publice, a unei firme care poate realiza servicii sau lucrări.
„Câștigătorul” procedurii se află efectiv la mâna autorității contractante, care are posibilitatea de a alege, într-un mod subiectiv, cui vrea să atribuie un contract.
Modalitatea este gândită pentru a ușura accesul la servicii sau lucrări urgente a autorităților locale și, din acest motiv, pragul maxim până la care a putut fi folosită a fost menținut la aproximativ 100.000 de euro.
În cazul lucrărilor a fost folosită, de regulă, pentru proiecte de mică anvergură: reparații la o școală, reabilitarea unui drum, construcții de mici dimensiuni, lucrări neprevăzute aferente unor investiții mai mari etc.
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare la Expert Forum, consideră că limita propusă de inițiatorii legii este „foarte mare” și că nu știe o altă țară din Uniunea Europeană care să aibă stabilit un prag atât de ridicat.
„Aceste proceduri în sine (încredințarea directă, n.r.) nu sunt competitive și sunt mult mai simple decât o procedură simplificată sau o licitație deschisă, unde publici documentația pe portalul de achiziții publice, ai niște termene. Achizițiile directe sunt în esență niște proceduri care merg pe repede înainte, în care un utilizator extern nu poate studia toți pașii procedurali”, ne-a explicat Septimius Pârvu.
Conform actualei legislații, când se depășea pragul de 450.000 de lei pentru o lucrare, autoritățile contractante care voiau să acorde un contract trebuiau să apeleze la ceea ce se numește „procedură simplificată”.
Acest tip de achiziție presupune publicarea în portalul de achiziții publice a unui anunț prin care autoritatea contractantă explică ce are de făcut firma care va câștiga.
Spre deosebire de încredințarea directă, la acest tip de achiziție își pot depune ofertele și alți contractori, existând o competiție propriu-zisă pentru atribuirea proiectului.
„Deși este nevoie de o flexibilizare, cred că procedurile trebuie să rămână transparente. Această modificare nu s-ar aplica doar pentru PNRR, ci pentru orice altă achiziție. Și să ne gândim la PNDL, care a fost atât de criticat, legat de transparență, de monopolul legat de achiziție”, a mai spus Septimius Pârvu.
Istoricul inițiativei legislative
Inițiativa de modificare a legislației achizițiilor publice a fost înregistrată la Senat pe 14 aprilie și va intra în circuitul legislativ, cel mai probabil, săptămâna aceasta.
Proiectul a fost semnat de mai mulți parlamentari din Coaliție. Printre aceștia se află și Gabriel Andronache, liderul de grup al deputaților liberali. Acesta a explicat pentru Europa Liberă că proiectul, în forma sa inițială, însumează o serie de puncte de vedere care au fost exprimate de un grup de lucru constituit la nivelul Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
Acest grup de lucru s-a constituit pentru a promova un proiect unitar de modificare a legislației achizițiilor publice, având în vedere că la nivelul Comisiei au fost depuse nenumărate alte inițiative care vizează modificarea aceluiași cadru legislativ.
„Inițiativa este o însumare a punctelor de vedere maximale exprimate de fiecare grup parlamentar care a participat la aceste întâlniri. Ele vor intra în dezbatere parlamentară și vor suferi ajustări”, spune Gabriel Andronache.
Acesta a precizat că are „anumite obiecții” cu privire la proiect, exemplificând „soluția privitoare la Curtea de Conturi” aleasă de inițiatori. „Aia e o dezbatere care va fi purtată în amănunt în cadrul comisiilor de specialitate”, a spus pentru Europa Liberă Gabriel Andronache.
Deputatul se referă la scoaterea Curții de Conturi din procesul de constatare și sancționare a contravențiilor comise în timpul procedurilor de achiziție publică și înlocuirea acesteia cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Măsura este, de asemenea, prevăzută în inițiativa legislativă.
Curtea de Conturi este o instituție independentă de guvern, spre deosebire de ANAP, care se află în subordinea Executivului.
Andronache a menționat că proiectul nu a fost discutat în Coaliție și, ca atare, nu există momentan un consens privind forma care ar urma să fie votată de PSD, PNL și UDMR.
Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, a precizat însă că partidul din care face parte nu susține proiectul în forma în care a fost acesta inițiat.
Surse din PSD ne-au precizat însă că ceea ce va pica sigur la dezbateri din inițiativă este înlocuirea Curții de Conturi cu ANAP.
Un prag mai ridicat pentru încredințările directe ar urma, însă, să fie impus.
În expunerea de motive a proiectului, impunerea acestuia este explicată astfel: „majorarea, pe de o parte, va facilita accesul României la fondurile UE, iar pe de altă parte va contracara efectele inflației și a cursului valutar”.
Inițiativa a fost criticată luni și de Opoziție. USR a a precizat că „dacă modificările propuse vor fi adoptate, autoritățile nici nu vor mai trebui să se prefacă că au mai multe oferte. Vor cumpăra liniștite toalete de 80.000 de euro și băncuțe de 1.000 de euro. Iar numărul contractelor de achiziții directe va exploda pur și simplu”.
Liderul partidului, Cătălin Drulă, a declarat: „Este evidentă preocuparea coaliției PSD-PNL-UDMR pentru furt. Mufarea clientelei politice la resursele publice este punctul principal al programului de guvernare. Iar mascarea hoției sub motivarea absorbției fondurilor din PNRR este o jignire la adresa inteligenței românilor”, declară Cătălin Drulă, președinte USR.
