În căutarea soluțiilor pentru a reduce dependenţa Uniunii Europene de gazele din Rusia, Comisia Europeană a semnat luni un memorandum cu Azerbaidjan pentru dublarea „în câţiva ani” a importurilor de gaze din fosta republică sovietică din Caucazul de Sud.
„UE și Azerbaidjan negociază și un nou acord cuprinzător, care va permite o cooperare consolidată într-o serie largă de sectoare, inclusiv diversificarea economică, investițiile, comerțul și valorificarea la maximum a potențialului societății civile, evidențiind totodată importanța drepturilor omului și a statului de drept. În urma vizitei de astăzi de la Baku, Consiliul de Cooperare UE-Azerbaidjan se va întruni pe 19 iulie la Bruxelles pentru a analiza relațiile generale și a discuta despre posibile domenii de interes reciproc pentru cooperare în viitor”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Într-un mesaj pe Twitter, președintele CE, Ursula von der Leyen, care a semnat memorandumul, arată că „UE se îndreaptă spre furnizori de energie mai de încredere”.
„Sunt astăzi în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Obiectivul nostru: dublarea livrărilor de gaze din Azerbaidjan în UE în câţiva ani. Această ţară va fi un partener esenţial pentru securitatea aprovizionării noastre şi pe calea neutralităţii climatic”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.
De asemenea, CE precizează că noul memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei include un angajament de a dubla capacitatea coridorului sudic al gazelor pentru ca, până în 2027, să se poată livra minimum 20 de miliarde de metri cubi anual către UE.
„Acest aspect va contribui la obiectivele de diversificare cuprinse în planul REPowerEU și va ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc. În baza cooperării consolidate din domeniul energiei, Azerbaidjanul deja își majorează livrările de gaze naturale către UE, de la 8,1 miliarde de metri cubi în 2021 la un volum estimat de 12 miliarde de metri cubi în 2022”, precizează Comisia Europeană
„Forța majoră”, invocată de Gazprom
De mai multe luni, Uniunea Europeană caută intens noi parteneri internaționali pentru a diversifica sursele de aprovizionare și a atenua creșterea prețurilor la energie.
Liderii europeni, în special cei din Germania, se tem că Rusia ar putea opri furnizarea de gaze înainte ca UE să fi găsit soluții. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a admis că ia în calcul „scenarii de perturbare completă”, după ce furnizorul rus Gazprom a întrerupt livrările prin conducta Nord Stream I pentru o perioadă de 10 zile necesară unor lucrări de mentenanță. Gazprom anunța însă, pe 13 iulie, că nu garantează reluarea livrărilor, potrivit Euractiv.
O zi mai târziu (14 iulie), Gazprom a decis să invoce o clauză de tip „forţă majoră" cu privire la livrările de gaze către cel puţin un client important din Europa, transmite Reuters, care a văzut, în exclusivitate, documentul.
În această scrisoare, Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei „situaţii extraordinare", care nu poate fi controlată de grupul rus.
Gazprom adaugă că măsura invocării „forţei majore" este valabilă pentru livrările care au început din data de 14 iunie, „ceea ce scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp".
Reuters citează un trader care susţine că scrisoarea are legătură cu livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală.
Cel mai probabil, decizia Gazprom va escalada tensiunile dintre Rusia şi Occident pe tema invaziei ruseşti din Ucraina. Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Moscovei, şi-a propus să înceteze să mai utilizeze combustibil fosili ruseşti din 2027, însă pentru moment vrea ca livrările de gaze ruseşti să continue până când va putea să găsească alţi furnizori. Livrările de gaze ruseşti au scăzut de-a lungul tuturor marilor rute de tranzit, inclusiv via Ucraina şi Belarus dar şi prin intermediul conductei Nord Stream 1.
În aceste condiții, cancelarul Olaf Scholz a anunțat sâmbătă că Germania va reporni centralele electrice pe cărbune și păcură, ca să acopere golul lăsat de lipsa gazului rusesc.
Germania va reporni 16 centrale care erau închise și oprite, iar pentru alte 11 centrale care încă funcționau va prelungi autorizațiile. Cancelarul Olaf Scholz a declarat că decizia este doar una temporară și că obiectivele Germaniei în privința protejării climei rămân în vigoare.
Coridorul sudic, către sud-estul Europei
„În strategia externă a UE în domeniul energiei care însoțește planul REPowerEUComisia a recunoscut că coridorul sudic al gazelor joacă un rol-cheie în diversificarea surselor de aprovizionare a UE cu gaze naturale, îndeosebi în ceea ce privește țările din sud-estul Europei”, arată Comisia Europeană în 18 iulie.
CE sprijină coridorului sudic al gazelor, prin gazoductul transadriatic, pentru a aproviziona cu gaze naturale în Europa de Sud-Est și posibil și în Balcanii de Vest.
Coridorul sudic de gaze, alimentat de uriaşul zăcământ Shah Deniz II (din sectorul azer al Mării Caspice), are o lungime de aproximativ 3.500 de kilometri şi a început să funcţioneze la 31 decembrie 2020. Acesta este format din Trans Adriatic Pipeline (TAP), ultima sa secţiune, care leagă Gas Natural Transanatolio Pipeline (TANAP) la graniţa turco-elenă de la Kipoi, traversează Grecia şi Albania şi Marea Adriatică şi se opreşte în sudul Italiei.
Preşedintele azer Ilham Aliev anunţase săptămâna trecută că un „document important cu privire la securitatea energetică” va fi semnat cu Uniunea Europeană.
Anul trecut, Azerbaidjanul a furnizat circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa prin conducte care traversează Georgia şi Turcia. Ministrul azer al energiei, Parviz Şahbazov, declarase luna trecută că livrările de gaze din Azerbaidjan spre Europa vor depăşi 10 miliarde de metri cubi în acest an, potrivit EFE.
În prezent, Azerbaidjan exportă gaze în Georgia, Turcia şi Europa, cu precădere în Italia, Grecia şi Bulgaria. Ministrul azer a menţionat că, pe termen scurt, prioritatea guvernului de la Baku este extinderea infrastructurii de export pentru a putea furniza gaze către Balcani.
În luna mai, liderii UE au aprobat oprirea majorităţii importurilor de petrol ruseşti până la sfârşitul anului, ca parte a sancţiunilor împotriva Moscovei.
Dar prin sancțiunile adopte, UE a evitat ceea ce ar putea afecta importurile de gaze ruseşti, care anul trecut s-au ridicat la 155 de miliarde de metri cubi, sau aproape 40% din necesarul UE.
