Linkuri accesibilitate

„Scenariul de coșmar” | Germania și Franța se tem că Rusia va tăia furnizarea de gaze în Europa


Germania este cel mai mare importator de gaze rusești din Europa, iar în condițiile în care a oprit lucrările la Nord Stream 2, se teme că livrările de gaze prin Nord Stream 1 vor fi oprite pe o perioadă mult mai lungă decât cea anunțată de Gazprom pentru lucrările anuale.
Germania este cel mai mare importator de gaze rusești din Europa, iar în condițiile în care a oprit lucrările la Nord Stream 2, se teme că livrările de gaze prin Nord Stream 1 vor fi oprite pe o perioadă mult mai lungă decât cea anunțată de Gazprom pentru lucrările anuale.

Europa a intrat de luni într-o tensionată perioadă de așteptare, odată cu anunțul Gazprom privind sistarea temporară a gazelor către Germania, prin conducta Nord Stream 1, pentru lucrări anuale de întreținere. Va relua Rusia furnizarea gazelor?

Gazprom a început, luni, lucrările anuale de întreținere la cea mai mare conductă care transportă gazul rusesc către Germania, urmând ca livrările să fie oprite timp de zece zile.

Îngrijorarea europenilor este însă că sistarea livrării gazelor ar putea fi prelungită și după 21 iulie, din cauza războiului din Ucraina, prin gazoductul Nord Stream 1, care transportă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an pe sub Marea Baltică.

Orice este posibil, spune Germania

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat de mai multe ori că țara sa ar trebui să se confrunte cu posibilitatea ca Rusia să suspende fluxurile de gaze prin Nord Stream 1 dincolo de perioada de întreținere programată.

Sâmbătă, el a vorbit la postul de televiziune Deutschlandfunk despre „scenariul de coșmar” care „ar putea fi posibil”.

„S-ar putea ca gazul să curgă din nou, poate mai mult decât înainte. Se poate întâmpla, de asemenea, să nu vină nimic. Trebuie să ne pregătim cu onestitate pentru cel mai rău scenariu și să facem tot posibilul pentru a încerca să facem față situației”, a spus Habeck.

De asemenea, la finalul lunii trecute, ministrul german a declarat că „bazându-ne pe modelul pe care l-am văzut, nu ar fi foarte surprinzător dacă s-ar găsi un mic detaliu tehnic și atunci ar putea spune: acum nu mai putem să-l pornim”.

La rândul său, ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a avertizat, duminică, în privința unei mari probabilități ca Moscova să oprească total livrările de gaze către Europa.

„Să ne pregătim pentru o întrerupere totală a gazului rusesc. Acum, aceasta este cea mai probabilă opțiune”, a declarat oficialul francez, la Rencontres Economiques, un eveniment economic organizat la Aix-en-Provence, în sudul Franței.

Ministrul a adăugat că guvernul francez lucrează la identificarea companiilor care ar trebui să beneficieze de protecție prioritară în cazul întreruperii aprovizionării, dar și a celor care ar fi obligate să-și reducă consumul de gaze.

Printre măsurile la care s-a referit Bruno Le Maire se numără și o eventuală rechiziționare a centralelor electrice alimentate cu gaze, ca parte a unei propuneri legislative mai ample privind „puterea de cumpărare. Proiectul de lege va fi dezbătut în Adunarea Națională a Franței săptămâna viitoare.

Kremlinul neagă speculațiile

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins afirmațiile potrivit cărora Rusia se folosește de petrol și gaze pentru a exercita presiuni politice, spunând că oprirea pentru întreținere a fost un eveniment regulat, programat și că nimeni nu „inventează” nicio reparație.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În anii precedenți, perioada anuală de întreținere a Nord Stream 1 a durat între 10 și 12 zile și s-a încheiat la timp.

Zongqiang Luo, analist la firma de consultanță Rystad Energy, a declarat că nu este „imposibil” ca Gazprom să folosească orice întârziere ca justificare pentru a prelungi perioada de întreținere.

„Ultimele luni au arătat un lucru: Putin nu cunoaște tabuuri. Prin urmare, nu poate fi exclusă o oprire completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream”, a declarat Timm Kehler, directorul general al asociației industriale germane Zukunft Gas.

Deși o oprire completă a gazului este considerată puțin probabilă, Gazprom nu a redirecționat fluxurile prin alte conducte, ceea ce înseamnă că este probabilă o reducere prelungită a debitului, au declarat analiștii de la Goldman Sachs.

Rusia a redus deja livrările de gaze cu 40%

Noile temeri vin în contextul în care, luna trecută, Rusia a redus fluxurile la 40% din capacitatea totală a gazoductului Nord Stream 1.

Moscova a invocat întârzierea cu care se întorc unele echipamente trimise la reparat către compania germană Siemens Energy în Canada.

În ciuda cerințelor Ucrainei că acest lucru va ajuta Rusia, autoritățile canadiene au declarat, la sfârșitul săptămânii, că vor returna o turbină reparată, dar au precizat că vor extinde sancțiunile împotriva sectorului energetic al Rusiei.

Kievul s-a declarat „profund dezamăgit” și a îndemnat Canada să revină asupra decizii care, în opinia sa, echivalează cu adaptarea sancțiunilor „după capriciile Rusiei”.

Pe unde mai trimite Rusia gaze în Europa

Situația nu arată deloc bine pentru țările europene, în condițiile în care fluxurile de gaze rusești prin Nord Stream 1 au fost deja reduse la 40% din capacitate, luna trecută, reluarea alimentării cu gaze este incertă după reparații, iar Ucraina a întrerupt în luna mai o rută de tranzit a gazelor către Europa.

În plus, Rusia a întrerupt livrările de gaze către mai multe țări europene care nu s-au conformat cererii sale ca plățile pentru gaze să fie efectuate în ruble.

Gazprom furnizează aproximativ 40% din gazele naturale din Europa, în principal prin conducte, livrările anul trecut fiind de aproximativ 155 de miliarde de metri cubi.

Coridorul de tranzit din Ucraina trimite gaze în principal către Austria, Italia, Slovacia și alte state din Europa de Est. Ucraina a închis conducta de tranzit Sokhranovka, care traversează teritoriul ocupat acum de Rusia în estul țării.

O rută alternativă către Europa, care nu trece prin Ucraina, este gazoductul Yamal-Europa, care traversează Belarus și Polonia până în Germania.

Gazoductul Yamal-Europa are o capacitate de 33 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ o șesime din exporturile de gaze rusești către Europa. Însă, de la începutul acestui an, gazul curge spre est: din Germania spre Polonia.

Moscova a impus sancțiuni asupra proprietarului părții poloneze a gazoductului Yamal-Europa. Cu toate acestea, Polonia spune că se poate descurca fără fluxul invers de gaz pe conducta Yamal.

Polonia, care își acoperă aproximativ 50% din consumul de gaze cu gaz rusesc, adică aproximativ 10 miliarde de metri cubi, a declarat că se poate aproviziona cu gaze prin două legături cu Germania, iar în octombrie va fi deschisă o conductă care va permite ca până la 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an să circule între Polonia și Norvegia.

Germania, cel mai mare consumator de gaz rusesc din Europa, care a oprit certificarea noului gazoduct Nord Stream 2 din Rusia din cauza războiului din Ucraina, ar putea importa gaze din Marea Britanie, Danemarca, Norvegia și Olanda prin conducte.

Norvegia, al doilea mare exportator european după Rusia, a crescut producția pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de a pune capăt dependenței de combustibilii fosili ruși până în 2027.

De asemenea, compania britanică Centrica a semnat un acord cu compania norvegiană Equinor pentru livrări suplimentare de gaze către Regatul Unit în următoarele trei ierni. Marea Britanie nu se bazează pe gazul rusesc și poate exporta și în Europa prin conducte.

Mai mult decât atât, Statele Unite ale Americii au declarat că pot furniza Uniunii Europene 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) în acest an.

Terminalele de GNL din Europa au însă o capacitate limitată pentru importuri suplimentare, deși unele țări europene spun că sunt în căutarea unor modalități de extindere a importurilor și a depozitării.

De exemplu, Germania vrea să construiască două noi terminale GNL în doar doi ani.

Europa de Sud poate primi gaz azer prin intermediul gazoductului transadriatic către Italia și al gazoductului trans-anatolian de gaze naturale (TANAP) prin Turcia.

Impact economic uriaș

Germania a trecut recent la etapa a doua a unui plan de urgență pe trei niveluri privind gazele naturale, care reprezintă un pas înainte ca guvernul să raționalizeze consumul de combustibil.

De asemenea, a avertizat asupra recesiunii în cazul în care fluxurile de gaz rusesc sunt oprite. Lovitura pentru economie ar putea fi de 193 de miliarde de euro în a doua jumătate a acestui an, au arătat luna trecută date ale asociației industriale vbw din landul Bavaria.

„Încetarea bruscă a importurilor de gaze rusești ar avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra forței de muncă din Germania. Aproximativ 5,6 milioane de locuri de muncă ar fi afectate”, a declarat Bertram Brossardt, directorul general al vwb.

Însă efectele ar fi și mai ample. O oprire completă ar menține ridicate prețurile la gaze mai mult timp, industria și gospodăriile fiind deja afectate în acest scenariu.

„Dacă Nord Stream se întrerupe sau dacă Germania își pierde toate importurile din Rusia, atunci efectul se va resimți în întreaga Europă de nord-vest”, a declarat ministrul olandez al energiei, Rob Jetten.

Însă, o întrerupere a aprovizionării prin Nord Stream 1 ar afecta inclusiv Rusia.

Ministerul de Finanțe al Rusiei declara în iunie că se așteaptă să primească 393 de miliarde de ruble (6,4 miliarde de dolari) în plus din venituri din petrol și gaze, față de planificarea bugetară prevăzută.

Iar pentru luna iulie se așteaptă la 259 miliarde de ruble în plus față de ceea ce a prevăzut în planul bugetar.

Articol scris în baza relatărilor RFE/RL, Reuters, The Guardian și Politico.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG