Ministerul Mediului a publicat pe 24 martie decizia de emitere a acordului de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu.
Investiţia include un baraj, la Surduc (județul Covasna) pe râul Bâsca Mare şi hidrocentrala Nehoiaşu II, de pe teritoriul oraşului Nehoiu (județul Buzău), conectate de o conductă subterană de peste 16 kilometri.
Cei interesați pot depune timp de zece zile observații la documentația proiectului de acord de mediu. Practica în cazul altor proiecte similare arată că, odată emisă decizia de acordare a acestui acord, aceasta se și concretizează ulterior în emiterea efectivă a acestui document.
Europa Liberă a relatat în mai multe rânduri despre temerile localnicilor și a reprezentanților societății civile că finalizarea acestei amenajări hidro ar putea elimina debitul râului Bâsca, pe mai bine de 30 de kilometri, afectând pânza freatică care asigură alimentarea zonei cu apă.
Afectate ar fi aproximativ 6.000 de persoane din localități formate în jurul râului Bâsca, precum Varlaam (unde Bâsca Mare și Bâsca Mică se unesc în râul Bâsca Roziliei), Gura Teghii sau Bâsca Roziliei, răsfirate în zona montană și subcarpatică din județul Buzău.
Mai multe ONG-uri, care contestaseră inclusiv în instanță finalizarea investiției, începută în comunism și derulată în prezent de Hidroelectrica, au reacționat vehement după anunțul Ministerului. Organizațiile spun că ministra Diana Buzoianu a eșuat în protejarea râurilor României.
De precizat că decizia de emitere a acordului de mediu vine după ce, pe fondul controverselor și a unor Activiștii spun că există lucrări în continuare la baraj, situat în județul Covasna, deși au obținut în instanță anularea uneia din autorizațiile de construire, pe fondul constatării de către instanță a nelegalității acordului de mediu.
Mai mult, Tribunalul Cluj a decis, la sesizarea Declic, că amenajarea barajului Surduc, în urma unei autorizații emise de Consiliul Județean Covasna, nu îndeplinește toate condițiile legale și de protejare a mediului.
Asociația a prezentat la acel moment decizia, una nedefinitivă, drept o hotărâre de demolare a barajului, interpretare contrazisă însă de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja. favorabile ONG-urilor care au contestat investiția, Ministerul a cerut, la finalul anului 2025, revizuirea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului.
Reprezentanții mai multor organizații civice, inclusiv din zona afectată de proiect, spun acum că revizuirea a fost una de tip „copy-paste” după vechea documentație și că peste 95% din conținut e asemănător.
Ministra Diana Buzoianu susține, într-o discuție cu Europa Liberă, că au fost introduse totuși condiții mai stricte pentru Hidroelectrica.
Printre acestea se numără realizarea unui studiu comunitar care să ofere garanții că locuitorii din zonă nu vor rămâne fără apă și instalarea de stații de monitorizare precisă a debitului ecologic al râului Bâsca Mare, în aval și amonte de baraj, datele urmând să fie transmise live pe internet.
Barajul de la Surduc, conectat de hidrocentrală printr-o conductă de 16 kilometri
Proiectul a fost gândit în 1981, în perioada regimulului comunist, și era prevăzut inițial cu trei trepte, după cum se arată în proiectul de acord de mediu postat pe site-ul Ministerului:
- Surduc - Siriu (pe râul Buzău)
- Cireșu - Surduc (râurile Bâsca Mare și Zăbala)
- Surduc - Siriu (râul Bâsca Mare).
Treapta Surduc-Siriu, cu hidrocentrala Nehoiașu I, a fost deschisă la finalul anilor 1980 - odată cu finalizarea barajului Siriu - cu o putere instalată de 42 de Megawați (MW) și o producție anuală de circa 122 Gigawați (GW) pe an.
Restul lucrărilor începute au fost abandonate după 1989 și reluate treptat, după 2000, de Hidroelectrica. S-au concentrat pe treapta Surduc-Nehoiașu, cu baraj și lac de acumulare la Surduc (comuna Zagon, Covasna) și hidrocentrala Nehoiașu 2 (pe teritoriul orașului Nehoiu). Lucrările la treapta Cireșu-Surduc au fost abandonate.
Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu este în prezent una din cele nouă Amenajările hidroenergetice declarate de interes public major și vizate de inițiativa de lege sunt:
- Livezeni-Bumbești (pe râul Jiu)
- Cornetu-Avrig (pe râul Olt)
- Pașcani (pe râul Siret)
- Răstolița (râul Răstolița)
- Surduc-Siriu (râul Bâsca)
- râul Siret (pe sectorul Cosmești-Movileni)
- complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a
- râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz
- Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca). declarate de interes public major, printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului din 2022.
Scopul investiţiei este, conform proiectului de acord de mediu, „contribuţia la creşterea şi dezvoltarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile şi la o folosire raţională a potenţialului energetic disponibil”.
În forma actuală, amenajarea Surduc-Siriu ar urma să aibă o putere instalată de 55 MW și o producție energetică de 152 de GW anual. Producţia estimată reprezintă aproximativ a 350-a parte din producția anuală din România, de 56.000 de Gigawați anual.
Barajul de la Surduc, de tip stăvilar, este situat pe râul Bâsca Mare şi realizează o acumulare de 400.000 de metri cubi de apă, la o cotă de 865 de metri deasupra mării.
De la baraj, printr-o conductă de aducțiune principală, subterană, de peste 16,5 kilometri şi diametru de 4 metri - care subtraversează mai multe localități și include captarea altor două râuri - apa ar urma să ajungă până la hidrocentrala Nehoiașu 2. Este prevăzută şi o galerie forţată de 2,4 km. Căderea brută a apei pe de la Surduc la Nehoiaşu este de 488 de metri.
Hidroelectrica a susținut în trecut că stadiul lucrărilor la întrega investiţie este de circa 85%, dar în proiectul de acord de mediu stadiul menţionat este de 70%. Evaluarea de mediu pentru lucrările care mai sunt de făcut au luat în calcul şi impactul cumulat al celor făcute deja, se mai precizează în document.
Cele mai multe Aducţiunea principală este gata în proporţie de 99%, iar galeria forţată este finalizată, potrivit Hidroelectrica. De asemenea este gata clădirea propriu-zisă a viitoarei hidrocentrale Nehoiaşu II - corp comun cu Nehoiaşu I - dar mai sunt necesare lucrări de betonare, arhitectură interioare, instalaţii electrice şi dotare cu echipamentele hidrotehnice.
Hidroelectrica a relansat recent, pe 24 martie, licitația pentru achiziția echipamentelor hidrotehnice necesare, în valoare de aproape 10 milioane de euro, fără TVA. sunt de efectuat la barajul Surduc - în special la suprastructura stăvilarului propriu-zis (stadiu 50%) şi la coronomentul acestuia, care încă nu e realizat.
Studiile de impact de mediu, realizate de companii contractate de Hidroelectrica, arată că investiţia este situată în afara ariilor protejate şi că este „conectată ecologic” doar cu situl Natura 2000 Penteleu.
Pentru habitatele şi speciile care ar putea fi afectate de proiect sunt menţionate obiective de îmbunătăţire a stării lor de conservare - în cazul celor care au o stare de conservare nefavorabilă sau chiar rea (precum specia de pește zglăvoacă).
A fost analizat impactul proiectului asupra tuturor factorilor de mediu, între care apă, aer, sol, biodiversitate, peisaj - concluzia fiind că impactul asupra acestora va fi nesemnificativ, lucru contestat însă de ONG-uri de mediu.
Mai mult, se menţionează că impactul eventualei demolări a lucrărilor executate deja ar produce un impact mult mai mare decât continuarea acestora.
Sunt prevăzute obligativitatea menţinerii unui debit de servitute - ecologic pe râul Bâsca Mare, monitorizată prin montarea mai multor staţii de monitorizare, dar şi realizarea unei scări de peşti pentru tranzitul speciilor acvatice.
De asemenea, este prevăzută o monitorizare continuă a factorilor de mediu (biodiversitate, apă, aer, sol, zgomot/vibrații) „pe durata execuției proiectului și după încheierea acestuia”, pentru urmărirea efectelor pe termen scurt şi mediu.
„Atât în perioada de construcție cât și ulterior, în etapa de operare sunt necesare monitorizări ale elementelor de biodiversitate, în sensul cuantificării exacte a impactului generat și eventual a recalibrării măsurilor de reducere a impactului.”
Critici din partea ONG-urilor: se sacrifică biodiversitatea Carpaţilor pentru un proiect „cvasi-nefuncțional”
Mai multe Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România. contestă vehement decizia Ministerului de a emite acordul de mediu pentru proiectul Surduc-Siriu.
Asta cu atât mai mult cu cât Declic a obţinut în instanţă anularea autorizaţiei de construire din 2015, pentru barajul de la Surduc, printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj, care a constatat şi nelegalitatea acordului de mediu de la baza autorizaţiei.
„Judecătorii au confirmat ceea ce experții spuneau de ani de zile: actele erau vechi, incomplete și periculoase pentru mediu”, spun reprezentanţii asociaţiei.
„Deciziile judecătorești obținute au forțat Ministerul Mediului să ceară Hidroelectrica revizuirea documentației (pentru acordul de mediu, n.r.). Totuși, în loc să respecte decizia instanței, ministerul a acceptat un raport «copy-paste»”, mai arată Declic.
Revizuirea documentaţiei de evaluare a impactului de mediu se rezumă la „schimbarea anului pe copertă, adăugarea a două tabele minore și extinderea secțiunii de zgomot”, ceea ce face din acest demers „o farsă”, susţin ei.
Într-un comunicat comun, Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România spun că documentaţia de mediu, girată de Minister, reprezintă în sine „un fals periculos”.
Asta întrucât „exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu”.
Roxana Pencea Brădăţan, reprezentantă Declic, reclamă o lipsă de leadership din partea ministrei Diana Buzoianu.
Ea „a fost instalată cu așteptări de reformă”, dar „pare să fi abandonat misiunea de protecție a ultimelor râuri libere, validând un proiect bazat pe date hidrologice învechite (1950-2007) și evaluări de mediu care ignoră realitatea climatică actuală”.
„Un insignifiant 0,28%”
ONG-urile subliniază şi faptul că exemplul amenajării barajului Surduc pe râul Bâsca este menţionat ca exemplu negativ, în Ghidul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), cu privire la conectivitatea ecologică a ariilor protejate.
Activiştii invocă şi faptul că aportul investiţiei la energia României va fi unul foarte redus, fiind estimat, potrivit lor, la „un insignifiant 0,28%”.
„Cerem public Dianei Buzoianu să își asume responsabilitatea pentru acest eșec de management și să oprească distrugerea cursurilor de apă în numele unor proiecte care nu aduc nici siguranță energetică, nici respect față de bugetul național sau natura României”, conchid reprezentanţii ONG-urilor amintite.
Inginerul Ştefan Petriceanu, coordonator al asociaţiei Tainiţa Baştinei, care reprezintă locuitorii din Gura Teghii, se declară dezamăgit de faptul că proiectul a ajuns în faza emiterii acordului de mediu, în ciuda nemulţumirilor exprimate de numeroşi localnici, inclusiv la o vizită în teren a ministrei Mediului. Petriceanu este membru USR, la fel ca ministra Diana Buzoianu.
Fără componenta Cireşu-Surduc, la care s-a renunţat, proiectul va fi unul nerentabil inclusiv economic, consideră el. Temerea oamenilor este legată în continuare de secarea râului Bâsca şi de scăderea pânzei freatice, ceea ce va afecta funcţionarea fântânilor, dar şi a instalaţiilor de captare a apei potabile, mai subliniază Petriceanu.
La rândul său, activistul şi biologul Călin Dejeu spune că procedura premergătoare deciziei de emitere a acordului nu a fost suficient de transparentă.
„A existat o perioadă de transmitere de observaţii, lucru pe care l-am făcut, la fel ca o altă persoană, după care răspunsurile beneficiarului trebuiau postate pe site-ul Ministerului, ceea ce nu s-a întâmplat”, spune Dejeu.
Ministra Mediului: Am cerut în premieră, un studiu legat de accesul oamenilor la apă
Întrebată de Europa Liberă cu privire la criticile ONG-urilor, ministra Diana Buzoianu a spus că Ministerul este dator să respecte legislaţia şi că poate să impună condiţii de protejare a mediului.
În acest sens, ea afirmă că a impus în premieră companiei Hidroelectrica „să realizeze un studiu, până la finalizarea lucrărilor şi până la emiterea autorizaţiei de funcţionare, cu privire la accesul comunităţilor din zonă la apă”.
„Dacă vor fi descoperite riscuri cu privire la accesul la apă al comunităților din zonă, Hidroelectrica va trebui să vină cu măsuri pe care să le implementeze înainte să fie emisă autorizația de funcționare. E o măsură pe care legea o permite de mai demult, dar nu știu să mai fi fost folosită pentru avize de acest fel.”
Întrebată dacă acest studiu nu trebuia făcut înainte de emiterea acordului de mediu, ea a explicat că devierea apei râului Bâsca Mare, presupusă de investiţie, nu va fi făcută înainte de finalizarea analizei.
„Până la devierea apei pentru hidrocentrală, Hidroelectrica trebuie să vină cu studiul care să arate că prin devierea apei nu face rău comunităților. Iar dacă există acest risc, trebuie să vină inclusiv cu măsurile compensatorii şi care să scadă acest risc pentru comunitate”, explică ea.
De asemenea, posibilitatea realizării unei scări de peşti pentru protejarea speciilor acvatice a fost transformată în obligaţie a beneficiarului, fiind prevăzute norme tehnice minimale care trebuie îndeplinite, a subliniat Buzoianu.
O altă prevedere expresă este monitorizarea debitelor ecologice în aval şi amonte de barajul Surduc, prin staţii de măsurare care ar urma să furnizeze date live, pe site-ul Hidroelectrica, pentru a vedea dacă compania îşi respectă obligaţiile asumate sau nu.
Ştefan Petriceanu spune că măsura a fost inclusă la recomandarea localnicilor, însă ar trebui dublată de sancţionarea acestor încălcări şi posibilitatea remedierii instante a debitelor.
Diana Buzoianu afirmă că, în caz de nerespectare a debitelor asumate, va fi aplicată sancțiunea de suspendare a autorizației de gospodărire a apelor.
Deşi activiştii acuză o revizuire copy-paste a documentaţiei pentru acordul de mediu, ministra susţine că „sunt numeroase condiții (precum cele amintite, n.r.) care, înainte să ajungă la minister, nu erau trecute și care astăzi fac parte din acord”.
Ea a mai spus şi că Ministerul a centralizat răspunsurile primite în observații şi că a cerut publicarea lor pe site-ul instituţiei.
„Înțeleg că există un interes legitim pentru aceste zone, ştim că sunt subiecte sensibile hidrocentralele. Ce încercăm să facem la Ministerul Mediului este să găsim un echilibru: să protejăm și comunitățile, să protejăm și mediul, dar să găsim şi soluții tehnice pentru a putea să avem capacitate crescută de energie”, a conchis ea.
Hidroelectrica: avem toate avizele şi autorizaţiile necesare
CEO-ul din prezent al Hidroelectrica, Bogdan Badea, spune că preconizata emitere a acordului de mediu pentru proiectul Surduc-Siriu este un pas înainte pentru realizarea proiectului.
„Ne bucurăm foarte tare că finalizăm procedurile de emitere a raporturilor de mediu, la obiectivele de investiții care sunt și declarate de interesul național prin ordonanța de urgență și prin hotărâre CSAT”, spune el.
Bogdan Badea susţine că Hidroelectrica a oferit toate lămuririle suplimentare cerute în comisiile tehnice cu privire la proiect.
Referitor la acuzele unor ONG-uri că pe şantierele investiţiei au loc în continuare lucrări, deşi deciziile instanţei nu ar permite-o, Bogdan Badea spune că „lucrarea are toate avizele și autorizațiile necesare pentru a se putea lucra, inclusiv acordul de mediu (vechiul acord de mediu, n.r.).”
Demersurile din prezent reprezintă doar „o actualizare a acordului de mediu, generată de modificările legislative, deci o aducere la zi a documentului”, spune el.
Activiştii îl contrazic şi aduc aminte de decizia definitivă a Curţii de Apel Cluj, care a anulat autorizaţia de construire eliberată de Consliul Judeţean Covasna, pentru barajul Surduc, constatând nelegalitatea vechiului acord de mediu, emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu.
Hidroelectrica a fost şi ea reclamată în proces, astfel că are interesul să îşi apere în continuare poziţia, mai spun ei.
Pe rolul aceleiași instanțe este o cerere de anulare a autorizaţiei de construire şi pentru lucrările din judeţul Buzău, unde se află hidrocentrala Nehoiaşu II.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
