Linkuri accesibilitate

De ce acte au nevoie cetățenii ucraineni pentru a intra în România


La Vama Siret/jud. Suceava s-au strâns mai multe persoane, dar și reprezentanți ai unor firme sau ONG-uri care vor să îi ajute pe cetățenii ucraineni.
La Vama Siret/jud. Suceava s-au strâns mai multe persoane, dar și reprezentanți ai unor firme sau ONG-uri care vor să îi ajute pe cetățenii ucraineni.

Din cei peste 10.600 de cetățeni ucraineni care au intrat în România până joi, 24 februarie, doar 7.000 au rămas în țară. Ceilalți au ales să plece spre alte destinații. Autoritățile române au înregistrat 11 cereri de azil politic.

Mii de ucraineni așteaptă la granița dinspre Ucraina o salvare din calea războiului. Cozile de mașini pe partea ucraineană se întindeau vineri pe câțiva kilometri, în timp ce alte câteva sute de persoane, printre care și femei cu copii în cărucioare, așteptau să treacă vama pe jos.

Ucrainenii au anunțat că toți bărbații cu vârste între 16 și 60 de ani vor fi înrolați și nu pot părăsi țara. Femeile și copiii caută salvarea inclusiv în România. Condițiile de acceptare pe teritoriul românesc diferă pentru persoanele care au pașaport față de cele care nu au.

Intrarea cu pașaport în România

Ucrainenii care intră în România cu pașaport beneficiază de viză turistică de 3 luni. Asta înseamnă că, pe perioada aceasta, se pot deplasa oriunde fără restricții.

Poliția de Frontieră a comunicat Europei Libere că, pentru persoanele care au pașaport biometric, nu se mai cere deloc viză. În plus, ei sunt exceptați de la câteva reguli generale care li se impuneau tuturor celor care intrau în România.

Conform condițiilor generale postate pe site-ul Poliției de Frontieră, ucrainenilor care intră în România, inclusiv cei care nu cer statut de refugiat, li se aplică aceleași condiții:

  • posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român (pașaport în cazul României - n.r.) Statul român nu a luat încă o măsură de acceptare a intrării doar pe bază de buletin a cetățenilor ucraineni;
  • prezintă garanții ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit( o treime dintre cei care au intrat pe teritoriul României au părăsit țara noastră în cursul zilei de joi);
  • nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili;
  • pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informații Schengen în scopul nepermiterii intrării;
  • nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică. (Autoritățile române au anunțat deja exceptarea de la carantinare a persoanelor care vin din Ucraina. Decizia a fost votată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență în cursul zilei de vineri.)

Intrarea fără pașaport pe teritoriul României

Ucrainenii care nu au pașaport sau chiar niciun act de identitate pot fi acceptați în România în baza legii care stabilește regimul juridic al străinilor care solicită protecție internațională în România.

Sunt acceptați în procedura de azil chiar și minorii neînsoțiți. Rezolvarea cererilor lor se face cu prioritate.

Statutul de refugiat politic și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Solicitantul primește un document temporar de identitate din partea autorităților române.

El poate fi cazat temporar în spații de tranzit amenajate de autoritățile locale și este apoi tansferat într-un spațiu special al Inspectoratului pentru Imigrări.

Solicitantul de azil are, printre altele, următoare obligații:

  • obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
  • obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
  • obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
  • obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească altul.
  • obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reședinței.
  • obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului
  • obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Român pentru Imigrări. Autorizația va fi emisă de Oficiul Român pentru Imigrări în urma unei analize individuale, obiective și imparțiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată.

În prezent, la intrarea în România dinspre Ucraina au fost depuse 11 cereri de azil.

Oficial, solicitantul este declarat refugiat sau azilant politic abia după ce cererea sa este aprobată de autoritățile române. Cei care intră pe bază de pașaport, pot face și ei cerere de azil, dacă doresc. Conform legii, dacă nu fac asta, ar trebui să părăsească România în decurs de trei luni de la intrarea în țară în baza vizei turistice.

Ministrul de interne, Lucian Bode, a declarat că, din cele 1.100 de locuri permanente special amenajate în România pentru refugiați, sunt ocupate jumătate.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG