De luni, piața de capital din România a dobândit statutul de piață emergentă, în urma unei decizii luate de agenția de evaluare financiară FTSR Russell. Ce înseamnă și cum a fost dobândit acest statut, după cel de piață de frontieră, și care sunt avantajele sale, care sunt riscurile de a-l pierde și ce anume poate face statul, într-un interviu acordat Europei libere de președintele CFA Society România, Adrian Codîrlașu. Analistul financiar s-a referit și la unul din paradoxurile care au stat la baza dobândirii acestui statut: reacția de panică la OUG 114, ca o consecință nescontată, însă, de autorii OUG 114.
Europa liberă: Care este avantajul trecerii la piața de capital emergentă?
Adrian Codîrlașu: „Faptul că România este considerată de investitori instituționali ca o piață emergentă (vs piața de frontieră unde eram înainte), înseamnă că pe piețele emergente sunt mai mulți investitori instituționali. Deci, sunt potențial mai multe fonduri care pot veni să investească pe bursa românească. Acesta ar fi avantajul: accesul la mult mai mulți investitori instituționali. Plus că, fiind considerată piață emergentă, este considerată ca prezentând mai puțin risc decât piața de frontieră. Deci este mai puțin riscantă.”
Europa liberă: Ce presupune trecerea de la piața de frontieră la cea emergentă, prin ce eforturi?
Adrian Codîrlașu: „Presupune îndeplinirea unor condiții tehnice de către companiile cotate pe Bursa de Valori, cea mai importantă fiind lichiditatea. Sunt trei companii care îndeplinesc acest criteriu și, prin urmare, acele trei companii sunt incluse într-un indice de piață emergentă. Sunt niște indici de acțiuni de piețe emergente. Practic, asta înseamnă upgradarea la piața emergentă: ca acțiuni din cadrul Bursei de Valori București să fie incluse în acei indici de piețe emergente. Asta înseamnă, tehnic, trecerea la o piață emergentă.”
Europa liberă: Care sunt aceste trei companii?
Adrian Codîrlașu: „Banca Transilvania, Romgaz și BRD.”
Europa liberă: În ce condiții România ar putea pierde această clasificare?
Adrian Codîrlașu: „Tocmai neîndeplinind criteriile tehnice. De exemplu, cel de lichiditate. Din această cauză e foarte important ca Bursa de Valori să se dezvolte. La fel de important este să fie listate în continuare acțiuni pe Bursa de Valori București.”
Europa liberă: Statul poate interveni? La ce nivel?
Adrian Codîrlașu: „Prin existența pachetelor minoritare ale companiilor pe care le deține. Trebuie încurajați și investitorii privați să listeze companiile pe Bursa de Valori București. Bursa trebuie să le ofere condiții pentru a se lista. Statul poate interveni listând măcar pachete minoritare propriilor companii.”
Europa liberă: Adică nu este un succes al guvernului, ci are legătură cu piața de capital și cu modul în care funcționează lucrurile la bursă?
Adrian Codîrlașu: „Da. Culmea, ceea ce a crescut lichiditatea a fost tocmai Ordonanța 114/2018, care a creat o panică atât de mare pe piețe încât au crescut tranzațiile. Toți au vândut și a crescut lichiditatea. Ne-a ajutat în îndeplinirea criteriului tehnic. A ajutat cumva.
Problema e că, dacă rămânea în vigoare OUG 114, intram în criză financiară. Aveam toate șansele. Distrugea sistemul de pensii, sistemul bancar. Însă, din fericire nu mai există și am și intrat în piața emergentă. Este bine acum. Scopul OUG 114 nu a fost să intrăm în categoria de piață emergentă.”
