De câteva zile, România are din nou epidemie de rujeolă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel puțin 85% dintre copii să fie vaccinați împotriva rujeolei. Vaccinul se face în două etape.
În România, acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel naţional, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62%, potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii.
Pandemia de COVID n-a făcut altceva decât să accentueze o situație care exista înainte în privința vaccinărilor împotriva rujeolei, spune medicul Adrian Marinescu într-un interviu pentru Europa Liberă.
Infecționistul vorbește și despre cazurile de pneumonie care se înmulțesc rapid în China. Este vorba cu bacteria Mycoplasma Pneumonie, care există și în România. Medicul spune că, până acum, nimeni nu a demonstrat că în China ar fi ceva diferit.
„Ce e diferit este că a crescut numărul de cazuri sau este o creștere relativ mare a numărului de cazuri de pneumonie cu Mycoplasma Pneumonie. În China, nu numai că sunt mai multe astfel de cazuri, dar se pare că au și o anumită severitate. Sunt cazuri care se internează, care duc la niște complicații destul de serioase”, spune Adrian Marinescu.
1.Europa Liberă: Avem din nou epidemie de rujeolă în România. De ce am ajuns aici?
Adrian Marinescu: Avem o protecție redusă la nivelul populației în ceea ce privește vaccinarea. Sigur că aici intră și cei care au trecut prin boală, în momentul în care nu mai ai protecție, poți să faci rujeolă.
De altfel, ar trebui să știm că rujeola este printre bolile copilăriei care pot duce, în unele cazuri, destul de ușor la situații complicate din punct de epidemiologic. Adică epidemie. Așa că nu e de mirare. Nu e niciun capăt de țară și nu e nicio situație care nu era cumva de așteptat.
2.Europa Liberă: În ce măsură ar putea fi epidemia de rujeola din cauză că nu au mai fost vaccinați copiii în timpul pandemiei?
Adrian Marinescu: Desigur că și acest lucru e de luat în calcul. Numai că, din păcate, problema cu vaccinarea e o problemă principială. Noi și înainte de pandemie aveam probleme serioase când vorbeam de vaccinare, în general. Pandemia n-a făcut altceva decât să accentueze o situație care exista. Evident că, dacă am vorbit de pandemie, ne-am vaccinat și mai puțin. Dar totuși, după 2022, nu mai era niciun motiv să nu vaccinăm copiii împotriva rujeolei. După cum vedem, nu s-a schimbat nimic în bine.
3.Europa Liberă: Ce rol credeți că a avut valul antivaccinist din timpul pandemiei de COVID la nevaccinarea copiilor? Și-au pierdut părinții încrederea?
Adrian Marinescu: Păi, lucrurile s-au deteriorat încă dinainte de pandemie, iar pandemia a venit în forță, cu scăderea încrederii în vaccin, în general.
Și explicația logică pentru mine este politizarea. Politizarea a dus la reducerea încrederii - asta în primul rând. Și în al doilea rând, sursele de neîncredere sau, mai bine zis, sursele neștiințifice din media, social media. Și cumva se leagă politizarea de aceste surse.
În sensul că politicienii sunt cei care dispersează informațiile, adică sunt cei care au forța de-a o face. Că diferența între un cetățean care n-are practic reprezentare și care își spune părerea la locul de muncă sau într-o zonă izolată e una, dar cineva care are reprezentare și care poate să transmită informațiile și o face, acest lucru duce la apariția unui curent antivaccinist care întotdeauna e susținut de o componentă politică, nu de cetățean la nivel individual.
4.Europa Liberă: Războiul din Ucraina poate fi și el una dintre cauzele pentru care noi avem acum epidemie de rujeolă?
Adrian Marinescu: Nu, n-are legătură. Era vorba de alte boli care ar fi putut să ajungă din Ucraina la noi și în alte țări. E adevărat că s-au făcut intervenții destul de bune în așa fel încât să se reducă și nici nu s-a întâmplat.
Dar, Doamne ferește să ai o boală severă care la un moment dat să pună probleme, adică bolile pentru care omenirea a avut de suferit de-a lungul timpului, și să îți pui problema acuma că te întorci la ele.
5.Europa Liberă: Există riscul ca prin nevaccinare să avem boli despre care credeam că nu mai sunt?
Adrian Marinescu: Aici sunt trei categorii. Sunt bolile foarte frecvente, tip gripă, și înseamnă că ai mai multe cazuri și poți să ajungi la epidemii, pandemii ș.a.m.d.
În al doilea rând, sunt cazurile totuși destul de frecvente, cum e rujeola și nu numai. În momentul în care nu te vaccinezi, ajungi la unele situații, nu de pandemie, dar complicate, cum e cea de acum.
Și, în al treilea rând, te referi la poliomielită, difterie. De fapt, te referi la boli rare, dar care nu erau eradicate, pentru că știm că în afară de variolă niciuna nu eradicată.
Cât timp n-ai eradicare, oricând poți să ai cazurile de import, că poți să ai războaie, cum e în Ucraina, să fie cazuri de acolo și să se răspândească la o populație din țara învecinată Ucrainei sau zonei de război. Acea populație nepregătită se va îmbolnăvi.
6. Europa Liberă: Nu mai avem pandemie de COVID, dar au apărut multe cazuri de „pneumonie ambulantă” în China, care se răspândește rapid. Ce ne puteți spune despre acest tip de pneumonie?
Adrian Marinescu: În România este extrem de frecventă complicația pulmonară care poate să plece de la un virus, de la o bacterie, de la o infecție fungică ș.a.m.d.
Discuția în China, cel puțin din datele pe care le avem, este că vorbim de o bacterie atipică, Mycoplasma Pneumonie, care există dintotdeauna.
Dar ce e diferit este că a crescut numărul de cazuri sau este o creștere relativ mare a numărului de cazuri de pneumonie cu Mycoplasma Pneumonie.
Cazuri izolate am avut întotdeauna și noi în România. Dar acum, în China, nu numai că sunt mai multe astfel de cazuri, dar se pare că au și o anumită severitate. Sunt cazuri care se internează, care duc la niște complicații destul de serioase.
7. Europa Liberă: Cum se manifestă această pneumonie?
Adrian Marinescu: În primul rând, pneumonia are o simptomatologie oarecum similară ca la o cauză virală sau la altă cauză bacteriană. E greu să-ți dai seama că e simptomatologie respiratorie în primă fază, care se poate accentua și care, în cazul complicațiilor, duce la insuficiență respiratorie, exact cum aveam și în COVID.
Și de aici discuția poate să continue. Acea pneumonie poate să ducă la o infecție generalizată, la un sepsis care să plece de la Mycoplasma Pneumonie. Pacientul poate să ajungă în terapie intensivă. Sigur, nu se întâmplă frecvent, dar e o posibilitate.
8. Europa Liberă: Avem cazuri de pneumonie ambulantă și în România?
Adrian Marinescu: Avem, dar nu la fel de multe ca în China. În primul rând că Mycoplasma Pneumonie este peste tot la fel. Nu a demonstrat nimeni că în China e ceva diferit. Poate fi un caz de import dacă mă refer la omul care vine din China, dar altfel e foarte greu de spus că avem acea Mycoplasma Pneumonie – aia specială- venită din China. Nu a demonstrat nimeni că acea bacterie e specială.
9. Europa Liberă: Cum a venit sezonul rece, care este situația cazurilor de gripă? Și până când ne putem vaccina antigripal?
Adrian Marinescu: Acum suntem la început, situația e destul de echilibrată, doar că-i începutul. Din decembrie începe intensificarea virusurilor gripale, cu maximă intensitate în ianuarie.
Cu siguranță că vor fi situații complicate cu gripa, după părerea mea, după a doua jumătate a lunii decembrie, mai ales că vaccinarea antigripală e scăzută în momentul de față. S-au vaccinat puțini oameni, nu e o protecție la nivelul populației.
De vaccinat antigripal ne putem vaccina oricând. Dacă vreau să pregătesc un sezon gripal care să fie mai liniștit, ar trebui să mă vaccinez undeva în octombrie, până în noiembrie. În situația în care n-am făcut-o, cu cât înaintez în timp cu atât va fi o protecție individuală, dar nu va schimba datele problemei din punct de epidemiologic. Adică, altfel spus, dacă am multe cazuri în ianuarie și vreau să mă vaccinez e foarte bine că o fac, dar n-are nicio legătură cu schimbarea sensului pentru acel sezon.
10. Europa Liberă: Spuneați că puțini oameni sunt vaccinați în acest moment antigripal. Procedura de vaccinare a fost schimbată. Trebuie să mergi după trimitere la medicul de familie și apoi la farmacie după vaccin. Îngreunează acest lucru accesul la vaccin?
Adrian Marinescu: Poate că, cel puțin acum, pentru că e ceva nou, poate că într-o mică măsură. Dar discuția este că, în timp, a ajuns la o normalitate. Până la urmă, nu medicul de familie sau nu doar el, orice medic care e prescriptor poate să poată să facă această prescriere.
