În mai 2024, în fața primăriei din comuna botoșăneană Vârfu Câmpului, avea loc un protest mai puțin obișnuit.
Doi săteni, Petre Alemnăriței si Aurel Ciubotariu, cereau autorităților să intervină și să ancheteze angajați ai primăriei care făcuseră o afacere din acordarea cetățeniei române.
Bărbații recunoșteau că, la început, în schimbul unor sume de bani, chiar ei au fost cei care au înlesnit obținerea cetățeniei române unor ucraineni, pe care îi luau în spațiu, în două case din comună.
„Am început să pun persoane în spațiu, în spațiul meu de locuit, pentru întocmirea cărților de identitate. Am funcționat așa vreun an de zile. Era 50 de euro de persoană. Primeam bani”, a povestit jurnaliștilor de la Monitorul de Botoșani Aurel Ciubotariu, unul dintre bărbații care protestau.
El mai spunea atunci că afacerea se derula cu complicitatea unor funcționari publici de la primăria din localitate, mai exact de la Serviciul de evidență a populației – unde colabora cu „o doamnă”.
„Doamna respectivă îmi dădea câte două mii de euro la un interval și semnam. Două mii de euro însemna 40 de acte, să zic, 40 de cereri, 40 de persoane. Niciodată n-au locuit efectiv, ci veneau doar pentru formalități și plecau. Figurau pe adresa mea”.
La un moment dat, Aurel Ciubotariu și Petre Alemnăriței au aflat că în casele lor figurau cu domicilii fictive alte câteva mii de persoane despre care ei nu știau nimic.
Acuzațiile lor s-au îndreptat către primăria din localitate, unde funcționarii ar fi falsificat documentele de luare în spațiu.
„300 și ceva de persoane au pus fără știrea mea, adică o semnat în locul meu pe cererea de luare în spațiu. Deci, statul român le acordă cetățenia, dau un jurământ, sunt persoane care nici măcar nu știu limba română”, declara Petru Alemnăriței, în mai, pentru Monitorul de Botoșani.
Cei mai mulți locatari fictivi au ajuns, însă, la adresa lui Aurel Ciubotariu: 6.800.
La începutul lui 2024, cei doi bărbați s-au autodenunțat și au cerut autorităților să deschidă o anchetă.
În primă fază, dosarul deschis după denunțul lor a fost clasat.
Ancheta Parchetului General
Însă miercuri, pe 20 noiembrie, procurorii au descins la Primăria Vârfu Câmpului și au ridicat documente.
Acțiunea a fost una mult mai amplă decât ceea ce reclamau încă din mai Petre Alemnăriței si Aurel Ciubotariu și a vizat nu doar primăria din Vârfu Campului, ci și pe cea din Bucecea, o altă comună din județul Botoșani.
În total, au fost 90 de mandate de percheziție, la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.
Acuzațiile aduse funcționarilor publici sunt de mită și fals informatic, dar și de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Procurorii au anunțat că e vorba de o întreagă rețea care, prin intermediul unor funcționari publici de la serviciile de evidență a populației de la cele două primării, obținea documente de identitate românești fictive pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
„Beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor”, a transmis Parchetul General, într-un comunicat de presă.
În comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, spun procurorii.
Cei mai mulți au domiciliul în imobile ale căror proprietari nu au idee că îi găzduiesc fictiv.
Pentru a obține cetățenia, cetățenii străini plăteau între 350 și 400 de euro. Iar banii se împărțeau între membrii rețelei infracționale astfel, potrivit procurorilor:
- 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;
- între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu [...], precum eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;
- 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.
„Sunt mai mulți ucraineni ca localnici”
Petru Alemnăriței, unul dintre bărbații care s-au autodenunțat și a reclamat autorităților ilegalitățile, spune acum, pentru Europa Liberă: „Am greșit și eu la început, și o să răspund. Dar vreau ca funcționarii plătiți din banii noștri să răspundă și ei pentru ce au făcut”.
La casa lui din Vârfu Câmpului au domiciliu 480 de oameni. De 180 știe, că i-a luat de bună voie în spațiu. De restul, habar n-are. A aflat abia după ce a început ancheta.
Actele se făceau, la început, în comuna Bucecea, tot din județul Botoșani. La Vârful Câmpului nu exista serviciu de evidența populației.
„Duceam câte 40 de adeverințe o dată la Bucecea”, povestește bărbatul. „Toți știau. Și primarul de la Bucecea, și cel de la Vârfu Câmpului. Se duc ițele până sus, la București”.
Petru Alemnăriței susține că a luat în spațiu doar ucraineni și basarabeni. A auzit, însă, că sunt și ruși cu domiciliu în comuna sa, deveniți cetățeni români.
7.700 de ucraineni – cetățeni români de la începutul războiului și până în februarie 2024
Deputatul Andrei Răzvan Lupu (REPER) a cerut, la începutul acestui an, printr-o interpelare, numărul de basarabeni și ucraineni care au obținut cetățenia română din 1991 și până la acel moment.
Din datele furnizare de Ministerul Justiției, reiese că în această perioadă, 44.838 de basarabeni și 57.643 de ucraineni au jurat credință României.
În schimb, în aprilie 2024, autoritățile române nu știau câți ruși au obținut cetățenia română în ultimii ani. Europa Liberă a scris despre acest subiect aici.
Ministerul Afacerillor Externe a transmis pentru Europa Liberă că, în perioada 1 ianuarie 2022-13 martie 2024, a primit 3.061 de cereri de viză depuse de cetățeni ai Federației Ruse, în scopuri de scurtă, respectiv lungă ședere.
Șederea scurtă înseamnă câteva zile, șederea lungă este de trei luni.
De la începutul anului 2022, România a refuzat accesul în România pentru 586 de ruși.
Articolul 8 din Legea cetățeniei prevede cine poate primi cetățenia română și ce condiții trebuie să îndeplinească
- S-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
- Dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
- Are asigurate în România, mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
- Cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
- Cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional;
- Solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
- Solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
- Solicitantul a dobândit statut de refugiat;
- Solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.
Sursa: Legea nr. 21/1991 - Legea cetățeniei
După invazia Ucrainei de către Rusia și mai ales în urma avertismentelor Uniunii Europene, autoritățile române au decis să fie mai prudente cu rușii care au cerut să devină cetățeni români, susțin surse de la Autoritatea pentru Cetățenie.
Printre măsurile luate se află verificarea listelor cu cetățeni ruși sancționați internațional de Uniunea Europeană și Statele Unite.
Legea cetățeniei a fost modificată de Parlament, dar noua sa formă a fost contestată la Curtea Constituțională.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
