După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, cetățenii din Federație nu mai pot primi ușor vize de intrare în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei decizii a blocului comunitar.
Pe 9 septembrie 2022, la mai bine de șase luni de la începerea invaziei Rusiei, Comisia Europeană a suspendat acordul cu Federația privind facilitatea vizelor acordate reciproc, valabil din 2007.
Atunci, comisara pentru Afaceri Interne al Uniunii Europele, Ylva Johansson, proclama: „Să fii turist în Uniunea Europeană nu este un drept fundamental! Se încheie accesul privilegiat al cetățenilor ruși în UE”.
Ylva Johansson declara că invadarea Ucrainei de către Rusia este o amenințare la adresa securității europene și sfătuia statele membre să fie mai atente la rușii care cereau viză de intrare sau încă se aflau pe teritoriile statelor membre, după expirarea vizei turistice emise pe trei luni.
„Statele membre trebuie să facă o evaluare a securității foarte amănunțită și, dacă o persoană ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității sau o amenințare la adresa relațiilor internaționale pentru unele dintre statele membre, acestei persoane nu ar trebui să i se elibereze viză”, cerea comisara Uniunii pentru Afaceri Interne.
Oficiile consulare ale României au respins intrarea în țară a aproape 600 de ruși
La solicitarea Europei Libere, Ministerul Afacerillor Externe (MAE) precizează că, în perioada 1 ianuarie 2022 – 13 martie 2024, a primit 3.061 de cereri de viză depuse de cetățeni ai Federației Ruse, în scopuri de scurtă, respectiv lungă ședere. Șederea scurtă înseamnă câteva zile, șederea lungă este de trei luni.
De la începutul anului 2022, România a refuzat accesul în România pentru 586 de ruși.
MAE nu precizează explicit motivele refuzului, dar spune că respectă prevederile legale.
Motivelele de refuz pentru acordarea unei vize de intrare în România unor străini
- Nu au actele necesare;
- Nu pot justifica scopul şi condiţiile şederii lor şi nu dovedesc că au din ce trăi cât sunt în România și/sau bani de plecare;
- Apar în Sistemul de informaţii Schengen cu semnalări de refuz pentru intrare;
- Autoritățile cred că prezintă un pericol pentru apărarea şi securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
- Sunt semnalaţi de organizaţi internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
- Există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
- Există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii;
- Au săvârşit, cu intenţie, pe teritoriul României ori în străinătate, infracţiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani;
- Au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
- Au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României;
- Au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;
- Suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică.
Sursa: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor
Câți ruși are Ministerul de Interne în evidențe
La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat Europei Libere că, la sfârșitul lunii februarie 2024, în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări erau 1.304 cetățeni din Federația Rusă.
Aceștia sunt cei care au premise de ședere valabile.
- 696 - cu permise pentru membri de familie (aceștia pot fi, de pildă, membri ai familiilor diplomaților),
- 276 - cu permise de ședere permanentă,
- 261 - cu permise de angajare (persoane cu contracte de muncă la companii cu activitate în România),
- 23 - cu permise de studii,
- diferența - pentru alte scopuri,
explică Ministerul Afacerilor Interne.
„În ceea ce privește persoanele cu dublă cetățenie, română și rusă, precizăm că, după obținerea cetățeniei române, acestora nu li se mai aplică prevederile OUG 194/2002 (n.r. privind regimul străinilor), nemaifiind în competența instituției noastre”, completa MAI răspunsul.
Sute de acte false sau greșite în dosarele de cerere a cetățeniei române
România permite ca un cetățean român să aibă și alte cetățenii. La fel și Republica Moldova. Țara de peste Prut nu are însă date oficiale despre câți dintre cetățenii său aparțin și altui stat și căruia.
În iunie 2022, siteul anticorupție.md scria că un milion din cei trei milioane de cetățeni ai Republicii Moldova aveau și cetățenie română.
Ucraina, în schimb, nu permite ca un cetățean propriu să aibă și altă cetățenie decât cea maternă.
Chiar și așa, România a acordat în ultimii ani cetățenie română multor ucraineni. Ucrainenii care au primit pașaport românesc ascund acest lucru, întrucât deținerea altei cetățenii contravine Constituției locale.
Cei mai mulți dintre cetățenii moldoveni și ucraineni au cerut redobândirea cetățeniei române în baza unui articol din legea românească a cetățeniei care le permite asta celor care sunt descendenții celor care au locuit în teritorii foste românești, preluate de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Basarabia, Bucovina de Nord).
Aproape 90.000 (88.549) de cereri de redobândire a cetățeniei române au fost aprobate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România (ANC) în temeiul articolului 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, între 2022 și mijlocul lunii aprilie 2024. Ceea ce înseamnă o medie lunară de 3.300 de ordine de acordare a cetățeniei române, în ultimii doi ani.
„Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate.”
sursa: Articolul 11, Legea Cetățeniei
Siteul HotNews a publicat în ultimii ani o serie de investigații care arată că o parte dintre cei care locuiesc acum în spațiul ex-sovietic și au cerut redobândirea cetățeniei române au folosit acte false.
Din 2023 până în luna aprilie, ANC a sesizat anchetatorii în peste o mie de cazuri de falsuri în actele obținute de socilitanții de cetățenie română de la autoritățile din țările natale.
„Justețea eforturilor Comisiei pentru cetățenie de a preveni riscurile reprezentate de posibile tentative de fraudare a procesului de dobândire a cetățeniei române este dovedită de cele peste 1.063 de dosare de redobândire a cetățeniei române în care autoritățile emitente ale actelor de stare civilă din străinătate au confirmat, în ultimele 12 luni, suspiciunile de fals. În toate aceste cazuri, rezultatul verificărilor dispuse de Comisia pentru cetățenie a fost valorizat deopotrivă în procedura de soluționare a cererilor respectiv prin propunerea respingerii lor, dar și prin sesizarea organelor de cercetare penală competente”, explică ANC.
Numai anul trecut, Comisia pentru cetățenie a trimis autorităților din țările din care au venit solicitanții de cetățenie română peste 3.900 de adrese de verificare a actelor de stare civilă depuse de petenți originari din țări ex-sovietice, spune pentru Europa Liberă, Nelu Ciobanu, secretar de stat în Ministerul Justiției (în subordinea căruia se află Autoritatea pentru Cetățenie).
„Ca urmare a răspunsurilor primite de la autoritățile competente, s-a constatat, în cursul anului 2023, că în peste 900 de dosare de cetățenie au fost depuse acte neautentice, nevalabile, de proveniență necunoscută sau în care au fost făcute intervenții la datele de stare civilă (acte care nu au fost emise de autoritățile străine)”.
Tot secretarul de stat de la Ministerul Justiției spune că ANC a retras cinci cetățenii române începând cu 2019.
„[erau] persoane care au obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase sau care erau cunoscute ca având legături cu grupări teroriste sau le-au sprijinit, sub orice formă, ori au săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională”, explică Nelu Ciobanu.
Între 2021 și 2024, instituția a aprobat aproape 140.000 de cereri de obținere a cetățeniei române, afirmă oficialul Ministerului Justiției:
- Puțin peste o sută de mii (102.617) dintre ei și-au păstrat domiciliul în străinătate. Ei depun jurământul de cetățenie la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara de domiciliu.
- Aproape 37.400 de solicitanți au spus că vor locui în România și au depus jurământul la ANC.
Autoritatea pentru Cetățenie precizează pentru Europa Liberă că nu are statistici privind naționalitatea celor care au vrut neaparat să fie și români, dar admite că printre ei sunt și persoane din actuala Federație Rusă.
Susține însă că nu știe câte anume:
„În ceea ce privește țara de proveniență a solicitanților care au obținut cetățenia română, vă putem indica cu titlu de exemplu, câteva dintre acestea: Republica Moldova, Israel, Turcia, Siria, Irak, Iran, Liban, Serbia, Albania, Belarus, Federația Rusă, Chile, Argentina, Brazilia etc.“
Instituția declară însă că „este preocupată în mod prioritar de asigurarea integrității procesului de dobândire a cetățeniei române, operaționalizând diferite instrumente necesare în procesul de verificare a autenticității la instituțiile emitente a actelor de stare civilă depuse de către solicitanți (...), fiind vorba mai ales de solicitanți care provin din spațiul ex-sovietic, din afara teritoriilor care au aparținut statului român, înainte de cel de-al doilea război mondial.”
Autoritatea pentru Cetățenie spune că, tot între 2022 și 2024, Comisia pentru cetățenie a respins 7.871 cereri de acordare a cetățeniei române.
Principalele motive de respingere a cererilor privind cetățenia română sunt:
- Neîndeplinirea condiției de a fi fost cetățean român sau descendent al unui fost cetățean român în limita gradului de rudenie prevăzut de Legea cetățeniei române;
- Nedepunerea tuturor actelor cerute de instituție;
- Nepromovarea interviului în fața autorităților;
- Neîndeplinirea celorlalte condiții legale prevăzute la art. 8 din Legea nr. 21/1991 - Legea cetățeniei.
Articolul 8 din Legea cetățeniei prevede cine poate primi cetățenia română și ce condiții trebuie să îndeplinească
- S-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
- Dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
- Are asigurate în România, mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
- Cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
- Cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional;
- Solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
- Solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
- Solicitantul a dobândit statut de refugiat;
- Solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.
Sursa: Legea nr. 21/1991 - Legea cetățeniei
România schimbă Legea cetățeniei
După invazia Ucrainei de către Rusia și mai ales în urma avertismentelor Uniunii Europene, autoritățile române au decis să fie mai prudente cu rușii care au cerut să devină cetățeni români, susțin surse de la Autoritatea pentru Cetățenie.
Printre măsurile luate se află verificarea listelor cu cetățeni ruși sancționați internațional de Uniunea Europeană și Statele Unite.
De asemenea, din proiectul viitoarei Legi a cetățeniei, aflat în curs de avizare, a fost scoasă posibilitatea acordării cetățeniei române investitorilor care aduc în țară peste un milion de euro.
Secretarul de stat în Ministerul Justiției, Nelu Ciobanu, explică propunerea printr-o recomandare la prudență a Comisiei Europene:
„Comisia Europeană a apreciat că acordarea cetățeniei Uniunii Europene în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite, fără nicio legătură reală cu statul membru în cauză, reprezintă o încălcare a dreptului Uniunii Europene.”
O altă propunere a Ministerului Justiției, criticată dur de unii reprezentanți ai românilor din Ucraina, este reintroducerea obligației de a cunoaște limba română pentru cei care cer cetățenia română. Cunoașterea trebuie certificată de instituții specializate acreditate, vrea Ministrul Justiției.
Secretarul de stat Nelu Ciobanu spune pentru Europa Liberă că propunerile inițiale din proiectul viitoarei Legi a cetățeniei referitoare la cine certifică cunoașterea limbii române au fost nuanțate.
„În urma discuțiilor interinstituționale a fost agreată soluția ca dovada cunoașterii limbii române să se poată face şi prin prezentarea unor acte emise de unități de învățământ de nivel liceal sau de instituții de învățământ superior din statul de cetățenie sau de reședință al solicitantului, care atestă studiul pentru minimum trei ani în limba română (proiectul pus în dezbatere publică avea în vedere doar acte - diplomă de absolvire, foaie matricolă - emise de unități de învățământ din România).
De asemenea, la nivelul Ministerului Justiţiei, a fost agreată soluția dispensării de dovedirea cunoașterii limbii române a persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii şi care solicită acordarea cetățeniei în temeiul art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 21/1991 (persoane cărora, din cauza vârstei lor, le este dificil să obțină un certificat de competență lingvistică la nivelul propus prin proiect, respectiv un nivel nu mai mic decât nivelul B1 al Cadrului european comun de referință pentru limbi); reglementarea propusă este identică celor existente în alte legi naţionale - de exemplu, Marea Britanie (KoLL - Knowledge of language and life in the UK requirement) sau Ungaria”, adaugă reprezentantul Ministerului Justiției.
