Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut pe 31 august un apel către toate țările lumii să ofere ajutor populației afgane. Țara se scufundă într-o criză economică, iar afganii sunt expuși riscului de foamete.
Intervenția secretarului general are loc după ce talibanii au ocupat țara odată cu retragerea trupelor americane, iar comunitatea internațională caută încă răspunsuri la întrebări majore: ce se întâmplă cu cei care au rămas și se află în pericol, care e viitorul celor care au reușit să plece și cum vor arăta relațiile viitoare cu statul condus acum de talibani.
În condițiile în care Națiunile Unite au avertizat că aproximativ jumătate de milion de refugiați vor emigra din Afganistan până la sfârșitul anului, multe țări europene nu oferă date despre câți afgani vor primi.
Țările din vecinătatea Afganistanului și-au exprimat lipsa de interes în a primi refugiați. Anul trecut, Pakistanul și Iranul, două state învecinate, au acceptat 1.450.000 și respectiv 780.000 de refugiați. Imediat după ele urmează Germania, cu doar 181.100 de refugiați primiți.
Iranul a montat corturi de urgență pentru refugiați în trei dintre provinciile sale, aflate la granița cu Afganistanul. Aceștia au avertizat că odată ce situația din Afganistan se îmbunătățește, refugiații vor fi trimiși înapoi. Pakistanul, de asemenea, a avertizat că și-a închis toate punctele vamale de trecere către Afganistan, deși mii de oameni ar fi reușit deja să emigreze în țara vecină, iar un una din vămi ar fi deschisă.
Țările din Asia Centrală au adoptat poziții diferite cu privire la permiterea trecerii refugiaților. Tadjikistan a declarat că va lua în primire 100.000 de refugiați, în timp ce Uzbekistanul, unul dintre cele mai sărace foste state sovietice din regiune, a spus că vor permite trecerea afganilor cu vize valide.
Uniunea Europeană preferă să evite repetarea unei crize similare cu cea a refugiaților din 2015. În acest sens, liderii europeni au început să pună la punct un ajutor financiar în valoare de 600 de milioane de euro pentru țările din vecinătatea Afganistanului, care i-ar putea primi pe refugiați.
Refugiați afgani adăpostiți temporar în Europa
Acțiunea este similară cu Acordul UE – Turcia, semnat în 2016, prin care Uniunea Europeană a alocat 3 miliarde de euro statului turc pentru a-i preveni pe refugiați să traverseze granița dintre Turcia și Grecia, cât și pentru a-i adăposti în tabere.
Miniștrii de Interne din Danemarca, Austria și Republica Cehă au declarat ferm: „cel mai important lucru la momentul de față este să transmitem un mesaj ferm către regiune: stați acolo și vă vom ajuta.”
Uniunea Europeană deja a început să caute negocieri cu statele din regiune.
„Vom lucra mai aproape de problemă, pentru ca afganii să găsească ceva pe parcurs, mai degrabă decât să se pună în mâinile traficanților”, a afirmat Margaritis Schinas, vice-președintele Comisiei Europene.
Pentru lupta împotriva contrabandei, miniștrii au propus o campanie de informare a oamenilor, cât și o intensificare a eforturilor de monitorizare și răspuns „la evoluțiile de pe teren cu impact asupra securității sale (UE, n.r.)”, se arată în declarația miniștrilor. Statele membre UE, alături de Frontex, serviciul european de poliție al granițelor Uniunii Europene, vor consolida protecția granițelor externe.
La finalul întâlnirii, miniștrii de Interne au adoptat o declarație în care promit că vor continua evacuarea cetățenilor afgani care au cooperat cu UE, alături de familiile acestora.
Situația din Afganistan. Pericolul secetei
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că o „catastrofă umanitară” plutește deasupra țării, iar 18 milioane de afgani au nevoie de ajutor umanitar pentru a supraviețui. Acesta a adăugat că jumătate din copiii cu vârsta de sub 5 ani riscă să sufere de „subnutriție acută”.
„Pe fondul unei secete severe și cu o iarnă dură în față, hrana suplimentară, adăpostul și aprovizionarea cu resurse medicale trebuie distribuite urgent în țară”, a declarat Guterres.
Programul Alimentar Mondial (World Food Programme) avertizează într-un nou raport asupra faptului că războiul și criza economică în care Afganistanul se scufundă distrage atenția oamenilor de la încălzirea globală cu care țara se confruntă. Schimbările climatice au un impact direct asupra problemelor economice și a celor legate de securitate.
Raportul a detaliat că secetele din zonele agricole dependente de ploi din Nordul și Centrul țării, cât și irigarea ineficientă de pe urma lipsei topirii ghețarilor din zona de munte, a dus la o pierdere semnificativă a recoltelor din anul acesta. Programul Alimentar Mondial anunță că 40 la sută din culturile din 2021 au fost distruse, iar prețul grâului a crescut cu 25 la sută.
Afganistanul nu este singura țară ce se confruntă cu o situație climatică dificilă. Dintre cele 25 de țări catalogate drept cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice, aproximativ jumătate dintre acestea sunt afectate de conflicte civile, potrivit unui index dezvoltat de Universitatea Notre Dame.
Experții militari avertizează că efectele încălzirii climatice acționează ca multiplicatori de amenințări și amplifică tensiunile dintre oameni legate de lipsa apei. Secetele abundente riscă să îi lase pe mulți fermieri fără un loc de muncă într-o țară în care agricultura de subzistență este o practică standard. Mai mult, resursele care i-ar fi putut ajuta pe mulți dintre aceștia de-a lungul timpului nu au ajuns niciodată în cantități suficiente la ei.
„Războiul a exacerbat impactul schimbărilor climatice. De 10 ani încoace, peste 50 la sută din bugetul național merge la război”, a spus Noor Ahmad Akhundzadah, profesor de hidrologie la Universitatea din Kabul. „În momentul de față nu există un Guvern, iar viitorul este încă neclar. Suntem complet lipsiți de speranță”, a continuat acesta.
