Linkuri accesibilitate

Agentul termic, inamicul Bucureștiului. Au candidații soluții?


Circa 550.000 de apartamente din București depind, pentru apă caldă și încălzire, de sistemul centralizat de termoficare.

Bucureștenii și-au amintit de perioada comunistă în vara acestui an. Nu au avut apă caldă, așa cum și în iarna trecută, le-a fost frig în case. În campania electorală, Europa Liberă a vorbit deopotrivă cu specialiști și cu candidați, pentru a afla ce soluții ar fi pentru un trai civilizat

Iarna va veni după alegerea primarului de București, iar specialiștii consultați de Europa Liberă sunt de acord că va fi una grea. De 30 de ani, politicienii au vorbit despre „modernizarea” rețelei de conducte. După ce au câștigat alegerile, primarii de București s-au întrecut de la un mandat la altul cu subvenții, care i-au păcălit pe oameni că vor avea mereu apă caldă și căldură. Sintagme precum „rețeaua ciuruită” și „falimentul RADET” sunt pe buzele tuturor pentru a motiva o situație care a adus Bucureștiul în ultimul an la aceleași condiții de trai din comunism - apă încălzită pe aragaz și aparate de încălzit. Europa Liberă a vorbit cu specialiști în domeniul energetic și cu candidați la Primăria Capitalei (Gabriela Firea și-a desemnat un reprezentant, refuzând să răspundă la întrebările în oglindă, adresate tuturor) pentru a afla care ar fi soluțiile. O anchetă menită să fiți informați când votați!

Cauzele funcționării defectuase a sistemului de termoficare centralizat vin, în primul rând, din faptul că, din 1990 încoace, modernizarea lui nu a constituit o prioritate pentru autorități, iar acum soluțiile necesită timp, dincolo de cei patru ani dintre două cicluri electorale, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.

„Problema cea mai mare este că responsabilitatea este împărțită: CET-urile – țin de Ministerul Economiei, orice ține de rețeaua de termoficare, de Primărie. Și atunci orice încercare de a restructura sistemul în întregime, ar trebui coordonată, dar fiind împărțite responsabilitățile, este foarte simplu să se arunce responsabilitatea în spatele celuilalt, mai ales având în vedere că orice efort pe care îl faci astăzi, se va vedea în beneficii peste 2-3 ani, în general, o perioadă mai lungă decât ciclul electoral”, ne-a explicat Otilia Nuțu, specialist în energie al Expert Forum.

CET-urile, acolo unde se produc apa caldă și agentul termic, au fost construite înainte de 1989, au deja câteva decenii de funcționare, iar, inițial, erau destinate consumului industrial. „După 1990, s-au închis consumatorii industriali și pattern-ul de consum s-a schimbat – acum 90% e pentru consumul casnic și se mai produce și energie electrică acolo”, punctează Otilia Nuțu.

În prezent, explică ea, consumatorii casnici folosesc mai puțină căldură decât în urmp cu 30 de ani, iar rețeaua a devenit supradimensionată față de nevoile reale. De asemenea, lipsa investițiilor majore în rețeaua de transport reprezintă o problemă în plus pentru că nu s-au putut face decât, mai degrabă, lucrări punctuale în momentul în care s-au înregistrat avarii, iar pierderile de căldură și apă pe rețea continuă să fie foarte mari, de circa 30%: „Nefăcându-se nimic în ultimii ani, pierderile sunt din ce în ce mai mari și acest lucru înseamnă și o calitate mai proastă a serviciului. Faptul că dai drumul la apă și nu vine apa caldă timp de o oră este din cauză că se pierde caldura de la CET până la punctul termic de lângă bloc”, spune ea.

Poate unii locuitori își pot permite agentul termic la prețul real, de ce să subvenționezi tu, ca Primărie, absolut toată încălzirea centralizată din București?
Corina Murafa, expertă în energie

În plus, față de anii 90, s-a schimbat și structura demografică a Bucureștiului, în sensul în care în nordul orașului nu era atât de multă populație, iar acum „ca să deservești zona aceea, trebuie să muți agentul termic 12 km din sud, ceea ce nu are sens din punct de vedere economic și tehnic”, explică și Corina Murafa, expertă în energie, punctând că acum „problemele sunt multiple și dacă s-ar fi rezolvat bucățică cu bucățică la momentul potrivit, ar fi fost, în mod evident, mai ușor”.

Cercul vicios al problemelor mai este completat, spun specialiștii, și de existența subvenției. Ca să nu crească prețul, Primăria s-a angajat să plătească o subvenție către Radet și, în continuare, după falimentul acesteia, către Termoenergetica.

Prețul plătit de bucureșteni pentru o gigacalorie este de 163 de lei, având una dintre cele mai mari subvenții din țară. Prețul real este de aproape trei ori mai mare – de pildă, la finalul anului 2018, Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a stabilit un cost aprobat de 400 de lei pentru gigacalorie.

„Tu, primărie, ai insistat ca cel mai bogat oraș din România, din motive politicianiste, să subvenționeze plata agentului termic, dar nu plătești subvenția către furnizorul tău... Poate unii locuitori își pot permite agentul termic la prețul real, de ce să subvenționezi tu, ca Primărie, absolut toată încălzirea centralizată din București?”, punctează Corina Murafa. Ea invocă necesitatea unui sistem diferențiat de subvenționare a gigacaloriei pentru ca sistemul să înceapă să fie și viabil din punct de vedere economic.

Se trăiește în București la noroc, adică nu a plesnit țeava, am avut noroc, a mai trecut o zi. Cam asta e starea de fapt, cine spune altceva ori minte ori nu cunoaște realitatea
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România

O modificare a subvenției nu poate însă să apară decât în condițiile în care calitatea serviciului prestat crește, iar pierderile din sistem reduse, altfel există riscul debranșărilor în masă, mai spun specialiștii.

Prin neplata subvenției către Termoenergetica, aceasta a acumulat datorii către Elcen, care operează CET-urile. Potrivit datelor de pe site-ul Elcen, de la începutul anului și până în luna iulie, doar datoriile Termoenergetica se ridică la peste 400 de milioane de lei.

În acest context, peste 1,2 milioane de bucureșteni riscă să rămână fără apă caldă la toamnă, iar la iarnă fără căldură, în condițiile în care Termoenergetica ar putea intra în perioada următoare în insolvență, odată cu blocarea conturilor municipalității. „Termoficarea Bucureștiului se află în moarte clinică și, din păcate, autoritățile întârzie să vină cu soluțiile pentru ca Termoenergetica și ELCEN să nu ajungă în blocaj”, afirmă analiștii de la compania de consultanță Frames.

Ce soluții văd specialiștii

„Pericolul în București este de trei ori mai mare, nu este doar unul singur: termoficarea. Sunt și celelate resurse energetice pe care le-ar accesa o familie, dar nu poate de fapt să le acceseze”, a explicat, pentru Europa Liberă, Radu Opaina, președintele Federației Asociației de Proprietari din România.

Prima soluție, de altfel accesată de bucureșteni în contextul funcționării defectuoase a sistemului de termoficare centralizat, este debranșarea de la sistemul centralizat și instalarea unei centrale termice individuale.

Experții în energie consideră această variantă ca fiind una de avarie, aplicabilă pe termen scurt, extrem de poluantă și de costisitoare. „Nu doar sistemul de termoficare are probleme, ci și sistemul de furnizare a gazelor naturale are probleme. La fel și sistemul de funizare a energiei electrice. Sistemul de furnizare de gaze este învechit, uzat și terminat din punct de vedere tehnic și tehnologic”, argumentează Opaina, punctând că, pe an, numărul celor care pot obține aprobare de la furnizorul de gaze pentru instalarea centralei este limitat fiindcă nu se poate asigura și debitul pentru un astfel de ehipament. Ar fi nevoie de lucrări de modernizare.

Rețeaua de gaze a fost construită pentru funcționarea aragazurilor, explică și Otilia Nuțu, de aceea, o mutare în masă a celor 550.000 de apartamente din București racordate la sistemul centralizat către centralele individuale și, implicit, de gaze, ar dura cel puțin 10 ani. „Timp în care trec zece ierni și trebuie să le asiguri o sursă de căldură”, spune ea.

Nu doar instalarea centralei termice este o problemă, ci și întreținerea ei – costurile legate de reparații, reviziile periodice, cad în sarcina proprietarului fiecărui apartament dotat astfel. În plus, atrag atenția specialiștii, prețul gazului ar putea să crească și atunci s-ar putea ca această investiție să devină o povară.

Și dacă s-ar trece la încălzire cu sisteme electrice, ar fi o problemă, crede Opaina: „dacă un sfert dintr-un bloc ar începe să se încălzească pe energie electrică, blocul acela ar lua foc. Pentru că rețeaua de energie electrică nu este dimensionată pentru încălzire. E făcută pentru becuri, frigidere, televizoare, adică pentru un consum mai mic.”

Nu susține nimeni sistemul acesta așa cum este acum, dar trebuie să îl salvăm pentru că nu există alternativă reală, nu poți să treci pe toata lumea pe gaz pentru că nu ai rețea de gaz și electrică suficientă
Otilia Nuțu, specialistă în energie în cadrul Expert Forum

Pe de altă parte, nu toți locuitorii Capitalei au bani pentru instalarea unei centrale, iar riscul este să se apeleze la improvizații: „unul își pune reșou, altul îți pune un instant pentru apă, altul un calorifer, altul își cumpără o centrală la mâna a doua , care nici nu e sigură. Este o chestiune de siguranță, este un risc în plus, nu doar pentru cel care și-a făcut o improvizație în casă, ci și pentru vecini”, subliniază Otilia Nuțu.

O a doua soluție pe care o văd specialiștii este instalarea centralelor de cvartal sau de cartiere, astfel încât producția de energie să fie cât mai aproape de locurile de consum. „Decât să prăduim sute de milioane de euro azi, aceleași sute de milioane să le investim în ziua de mâine, cu o schimbare radicală a sistemului – luăm fiecare cartier, pe rând, și îi facem centrala lui, pentru 20-30 de blocuri. O lună unul, apoi câteva în următoarele. Dacă se începe treaba și apare primul punct termic și apare și schimbarea, oamenii vor avea răbdare și vor aștepta să se întâmple și la ei”, este de părere Radu Opaina, explicând că în sistemul de termoficare nu se pot face minuni peste noapte, iar o regândire a sistemului ar dura. Chiar și pentru centralele de cvartal însă trebuie și în acest caz redimensionată rețeaua de gaze, ceea ce face ca această soluție să fie și ea una care ia timp până să devină realitate.

O a treia soluție este modernizarea și reformarea sistemului actual de termoficare. „Nu vorbim de păstrarea sistemului actual. Trebuie reformat din temelii. Avem experiența unor țări și orașe unde sistemul a putut fi făcut eficient. Nu susține nimeni sistemul acesta așa cum este acum, dar trebuie să îl salvăm. Nu poți să treci pe toată lumea pe gaz, pentru că nu ai rețea de gaz și electricitate suficientă”, spune specialista Expert Forum. Ea atrage atenția că Bucureștiul consumă nu doar căldură și apă caldă de la CET-uri, dar și curent electric și, în aceste condiții, „chiar dacă am închide tot sistemul de termoficare mâine și am accepta că trebuie să ne facem rost de căldură din altă sursă, avem o problemă cu faptul că nu o să avem curent electric”.

Recent, Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea (PSD), a anunțat că a atras fonduri europene de aproape 280 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului centralizat de distribuție a agentului termic. Banii ar ajunge doar pentru reabilitarea a circa 200 de kilometri ai rețelei, în condițiile în care rețeaua primară are aproape 1.000 de kilometri, și o vechime de 40 de ani, iar cele secundare, 3.000 de kilometri. Nu este suficient doar atât, crede Radu Opaina, pentru că „o țeavă are o lungime foarte mare, dacă nu o înlocuitești pe toată, ea va crăpa la metrul următor”.

Cu toate acestea, încălzirea centralizată pare să fie „cea mai bună soluție pentru termoficare în aglomerațiile urbane, cum este Bucureștiul, dar trebuie reconfigurată, cu centrale de cvartal”, după cum ne-a explicat și Corina Murafa, care ar vedea mai degrabă o soluție mixtă cu centrale de cvartal sau de bloc, venind în completarea sistemului centralizat, mai ales acolo unde o investiție într-o conductă nouă ar fi prea scumpă față de investiția într-o astfel de centrală.

Un lucru este cert: pe termen scurt, nimeni nu se așteaptă la o iarnă lipsită de avarii și întrerurperi de căldură în București. „Se trăiește în București la noroc, adică nu a plesnit țeava, am avut noroc, a mai trecut o zi. Cam asta e starea de fapt, cine spune altceva ori minte ori nu cunoaște realitatea”, punctează Radu Opaina.

Ce soluții pun pe masă principalii candidați la Primăria Capitalei

Nicușor Dan – modernizarea sistemului centralizat și cele trei priorități

Candidatul independent susținut de PNL și USR PLUS a explicat, pentru Europa Liberă, că, în opinia sa, pe termen mediu, soluția este modernizarea sistemului centralizat de încălzire pe care îl are în prezent Bucureștiul, cu conducte de nouă generație, din fonduri europene.

„Soluția este foarte simplă pe termen mediu, în sensul că sunt adept al sistemului centralizat de încălzire, pe care trebuie să îl păstrăm și să îl modernizăm, avem și bani europeni pentru acest lucru. Pierderile cele mai importante sunt pe rețeua principală, sunt 1.000 de km și pierderile sunt de 20%. Aici trebuie să intervenim. Pentru moment, există fondurile de 280 de milioane de euro, care sunt alocate Bucureștiului pe exercitiul financiar 2014-2020, pe care putem sa le folosim până în 2023. S-au identificat punctele critice și, dacă facem asta, am facut un mare pas înainte. Asta este termenul mediu. Si până în 2023 putem să schimbăm cei 250 de km care sunt vizați de proiectele deja depuse pe alocarea financiară de la UE”, a explicat Nicușor Dan.

Urmează ca apoi să fie identificate problemele în documentația pe care Primăria a înaintat-o deja către UE, pentru cele 280 de milioane și să fie demarate „licitațiile pe tronsoane pentru a putea să începem din primăvară să lucrăm la rețeaua principală”.

Problema termoficării Capitalei. Soluțiile lui Nicusor Dan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:42 0:00

Fiindcă sumele acestea ajung doar pentru circa 250 de kilometri de conducte, adică un sfert din rețea, investiția totală fiind de aproape 1,5 miliarde de euro, restul speră să îi obțină din fonduri nerambursabile pentru exercițiul financiar 2021-2027.

Dar, pe termen scurt, adică pentru iarna care urmează, soluția este un management de avarie. Cu alte cuvinte, argumentează Nicușor Dan, „în momentul de față lipsesc echipamentele pentru detectarea avariilor și lipsesc și materiale cu care să se intervină de urgență și lipsesc și echipamentele oamenilor care intervin. Acestea sunt achizițiile pe care, de la 1 octombrie, le putem face rapid pentru a aștepta iarna în care vor fi sigur extrem, extrem de multe avarii”.

Deocamdată, în opinia lui, subvenția trebuie păstrată, „cel puțin până în momentul în care nu punem bucureștenii să plătească pierderile pe care noi, ca administrație, le facem”.

Cele trei priorități ale lui Nicușor Dan

  • „rețeaua este dezechilibrată ca producție și atunci trebuie stimulată, în parteneriat public-privat, apariția unui CET sau a două CET-uri în zona de nord-est. Așa cum este CET-ul din zona de vest care este privat și dă apă caldă și căldură în rețea, pot să apară și altele și există disponibilitate pentru acest lucru”
  • „trebuie să respectăm bucureșteanul, adică trebuie să îi dăm informațiile asupra avariilor și a timpului real de așteptare, ceea ce, în momentul acesta, nu se întamplă”
  • „trebuie să avem respect pentru oamenii care intervin și care, în acest moment, nu au echipamente minimale”

Traian Băsescu – soluții complementare sistemului centralizat

„Trebuie sa plecăm de la două premise fundamentale: în primul rând, aceea că încălzirea centralizată este cel mai puțin poluantă și, în al doilea rând, că încălzirea trebuie gestionată îndreptându-ne cât mai mult către tehnologii moderene, printre care energia regenerabilă, mijloace de producere a energiei termice și electrice cu randamente ridicate și întreținerea sistemului centralizat atât cât el mai poate fi întreținut”, a declarat, pentru Europa Liberă, Traian Băsescu, candidatul PMP la primăria Capitalei și fost primar al Bucureștiului în perioada 2000-2004.

În opinia lui Traian Băsescu, pentru alimentarea cartierelor Aviației și Tei, care în prezent sunt încălzite cu agent termic adus de la 25 de kilometri, de la CET Sud și CET Grozăvești, ar trebui instalat un CET sau „un miniCET” de 100 de Mw, „cu randament energetic foarte ridicat care să furnizeze, în cogenerare, agentul termic la 1,5 km - 2 km și nu la 25 de kilometri”.

De asemenea, pe amplasamentul fostului CET Titan, acum mai bine de zece ani, s-ar putea amplasa o altă mică centrală în cogenerare de 40Mw care să furnizeze apă caldă, agent termic și energie electrică în sistemul energetic național, ca și cea din nordul Bucureștiului.

Problema termoficării Capitalei. Soluțiile lui Traian Băsescu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00

În plus, Traian Băsescu atrage atenția că „pe Dâmbovița există o casetă liberă și există și stații de transformare, ceea ce ar permite o conductă magistrală între CET Grozăvești și CET Sud – conductă din care să plece direct către cartiere agentul termic, și nu ca acum”, scurtându-se astfel distanțele de transport ale agentului termic

Tot o soluție pentru încălzire, ar mai fi în opinia candidatului PMP, valorificarea energiei solare.

„Bucureștiul este bătut de soare 8 luni din 12. Deci, timp de 8 luni, se poate asigura încălzirea casnică, a apei menajere, cu doua baterii de încălzire puse pe bloc sau în balcon la fiecare apartament. Sunt lucruri care trebuie optimizate. Noi nu putem ajunge la obiectivele UE de reducere a emisiilor de carbon fără a introduce sistemele moderne de producție a apei calde și a agentului termic în cogenerare prin centrale mici de mare randament sau neutilzând energia solară”, ne-a explicat el.

De asemenea, pentru a economisi căldura, Traian Băsescu argumentează că în izolarea blocurilor ar trebui folosit mai degrabă poliester grafitat, ceea ce ar mări capacitatea de izolare cu 10%-15%. „Niște apartamente izolate vor avea o cerere de agent termic redusă, ceea ce va reduce și consumurile în CET-urile Bucureștiului”.

La rândul lor, CET-urile ar trebui modernizate, în paralel cu construirea minicentralelor în cogenerare. De altfel, spune candidatul PMP, prin construirea acestor noi centrale s-ar putea evita înlocuirea conductelor vechi: „să înlocuiești conducta gigantică, spartă toată de 40 de ani, bagată în pământ de 50 de ani, dintre CET Sud și cartierul Aviației e mai scump decât să construiești 2-3 centrale în cogenerare cu o capacitate mică, dar amplasate unde trebuie”.

Traian Băsescu argumentează că, de pildă, construirea unei micro termocentrale pe amplasamentul fostului CET Titan ar fi o investiție de un an de zile, iar cea din nordul Bucureștiului ar putea să aprovizioneze cu energie sistemul energetic național și cu agent termic, cartierele Tei și Aviației.

Sursa de finanțare pentru toate aceste proiecte ar putea fi fondurile europene nerambursabile, mai ales ținând cont de „sumele uriașe pe care le are România alocate și la prioritatea care este reducerea emisiilor de carbon, Bucureștiul nu ar avea nicio problemă să își modernizeze sistemul de încălzire și să furnizeze energie electrică în sistemul național energetic, de unde, la rându-i, să primească energie electrică pentru iluminatul public”.

În acest context, în opinia candidatului PMP nu ar trebui redusă subvenția: „Nu m-aș repezi să reduc subvenția, pentru că ai celaltă pârghie - să reduci costurile prin introducerea de centrale de mare randament, prin amplasarea de panouri pentru încălzirea apei menajere timp de 8 luni pe an”.

Călin Popescu Tăriceanu – centrale termice individuale pentru toți locuitorii Capitalei

Pentru candidatul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, soluția pe care o propune pentru problema termoficării din București este, după cum ne-a declarat, „diametral opusă” față de ceea ce susțin contracandidații săi.

„Soluția pe care eu am preconizat-o este, așa cum este peste tot în Europa, trecerea la un sistem de încălzire individual, cu centrale de apartament, subventionate de Primărie sau centrale de bloc. Este un sistem care dă confort cetățenilor, dă posibilitatea fiecăruia, în apartament, să își regleze temperatura pe care o dorește, funcționează cât are nevoie și când are nevoie. Nu se strică sistemul de termoficare și rămân mii de bucureșteni în pană. Înseamnă un cost de aproximativ 1,1 miliarde de euro, deci mai puțin de o treime decât costul refacerii rețelelor de termoficare și a modernizării centralelor existente”, a declarat, pentru Europa Liberă, Călin Popescu Tăriceanu.

În acest moment, noi avem fonduri europene care sunt utilizate de Capitală pentru modernizarea rețelei existente și a centralelor. Sigur că vom putea folosi fonduri europene pentru subvenționarea centralelor individuale de apartament”, spune Călin Popescu Tăriceanu, care a explicat că doar instalarea centralelor termice individuale ar urma să fie subvenționată de Primărie.

Problema termoficării Capitalei. Soluțiile lui Călin Popescu Tăriceanu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:44 0:00

Candidatul ALDE crede că soluția centralelor individuale este mai puțin poluantă decât cea existentă în prezent, dar recunoaște că „nu există soluție perfectă și nepoluantă în momentul de față, decât dacă am folosi panouri solare”. După părerea sa, randamentele centralelor individuale ajung la 95%, lucru pe care centralele mari nu îl pot atinge, iar astfel s-ar evita pierderile de până la 30% care sunt înregistrate acum pe rețeaua uriașă de 4.000 de kilometri.

Dar dacă toți locuitorii ar renunța la sistemul centralizat pentru centrale termice individuale, atunci rețeaua de gaz, care are nevoie la rândul ei de modernizări, riscă să nu poată satisface toată cererea. „Nu există soluție perfectă care să ne dea satisfacție deplină și costuri zero. Și rețeaua de gaze va trebui, pe anumite zone, tronsoane, readaptată, modernizată, crescută capacitatea. Dar nu sunt probleme insurmontabile acestea”.

Călin Popescu Tăriceanu spune că a propus această soluție pentru că cele 550.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat au probleme din două motive: lucrările de modernizare înseamnă oprirea distribuțiie apei calde pe perioada de vară, iar iarna căldura nu ajunge la o temperatură suficient de mare în foarte multe dintre locuințele din Capitală. Ritmul lent de înlocuire a conductelor de până acum și costurile mari, dar și faptul că oricum lucrările de modernizare ar urma să se întindă pe câțiva ani buni, în timp ce soluția propusă de el ar putea, după cum ne-a declarat, să fie implementată în doi ani.

„Până în iarna aceasta nu se poate implementa, fără doar și poate, este doar o operațiune care trebuie făcută etapizat, dar, ca orizont de timp, eu văd acest proiect realizabil în doi ani de zile”, declarat candidatul ALDE.

Gabriela Firea* - Refacerea sistemului de termoficare așa cum era el

*Contactată telefonic, actualul primar general al Capitalei, Gabriela Firea, ne-a redirecționat către directorul general al Termoenergetica, Alexandru Burghiu, care ne-a spus că este abilitat să vorbească în numele ei pe această chestiune.

Alexandru Burghiu, directorul general al Termoenergetica, companie aflată în subordinea Primăriei Capitalei, care se ocupă de rețeaua de transport a agentului termic, a explicat că, începând de anul trecut, a fost începută o campanie amplă de reparații și modernizări, „iar acum toată lumea a văzut că sunt foarte multe șantiere pe raza municipiului începute încă de vara trecută”.

În total, sunt în București 19 șantiere de mare anvergură, iar alimentarea se face în paralel, fără a fi întreruptă, spune directorul care o reprezintă pe Gabriela Firea în discuție, ignorând faptul că furnizarea apei calde în multe cartiere ale orașului se face intermitent.

„În mod normal, pe perioada verii, municipiului Bucuresti ar trebui să fie alimentat cu șase CET-uri. Două CET-uri mari, două mici pe partea stângă și două pe partea dreaptă. Cele de pe partea dreaptă, în 2009 și 2012, au fost rase de pe fața Pământului. CET-urile nu sunt în administrarea Primăriei, sunt în administrarea Mininisterului Economiei sau privați (...). Acele CET-uri alimentau sectoarele 2 și 3 și vedeți că cele mai mari probleme pe perioada verii, cât și pe perioada iernii, apar fix în aceste zone unde nu mai avem CET-uri. Din păcate noi administrăm doar rețeaua, dar am făcut demersuri în sensul în care am făcut o hotărâre de consiliu general și se lucrează la caietul de sarcini, astfel încât în viitorul apropiat să fie construite înapoi și refacut sistemul așa cum a fost el. Acest lucru, din punct de vedere al unităților de producție”, a explicat Alexandru Burghiu.

Astfel, Primăria și-ar dori construirea centralelor în zona Floreasca și undeva în zona Colentina-Titan, de către pivați sau stat, astfel încât să se refacă sistemul „singura soluție reală pentru București”.

Șeful Termoenergetica recunoaște că în viitor vor mai fi probleme: „Aș ocoli adevărul dacă v-aș spune că nu vor mai fi probleme. Problemele sunt generate de două lucruri: avariile care sunt inerente și anumite lucrări care sunt vitale. Lucrăm vara să putem pregăti iarna. Așa a fost construit sistemul și avem acest mare handicap, respectiv pe partea dreaptă a Bucureștiului. De fiecare dată când lucrăm pe rutele existente, suferă oamenii din acea zonă. Astfel de probleme, să spunem, anterior acestui mandat, de asemenea anvergura nu au existat fiindcă nu s-a lucrat. Este pentru prima dată când se înlocuiește cu adevărat țeavă. Și, repet, vorbim de 260 de kilometri înlocuiți în acest mandat”.

Potrivit lui Alexandru Burghiu, în acest an au fost reabilitați circa 40 de kilometri, însă lucrările încep, de regulă, în sezonul cald, adică din mai.

„Degradarea este mult mai avansată decât ritmul pe care îl avem fără banii din tarif, pentru ca sunt singurele surse pe care le avem ca unitate pentru a realiza aceste investiții. Decamdată, ne descurcăm pentru ceea ce facem”, a explicat Burghiu, amintind de banii europeni pe care Primăria a reușit să îi atragă pentru modernizarea a peste 200 de kilometri de rețea, care reprezintă 20% din rețeaua principală. „Este cel mai mare proiect din Europa pe acest segment. S-a lucrat doi ani de zile numai la studiul de fezabilitate pentru ca implică obținerea a 28 de avize pe suprafața a jumătate din municipiul București”.

Șeful Termoenergetica spune că nu va exista o creștere a prețului gigacaloriei pentru că „primarul general și-a asumat această valoare a subvenției”, iar o majorare ar însemna „debranșări în masă”.

Cât despre datoriile acumulate către Elcen, care riscă să aducă Termoenergetica în situația Radet, Alexandru Burghiu dă asigurări că nu se va întrerupe furnizarea cu apă caldă și căldură: „sub nicio formă și niciodată nimeni nu-și va permite să opreasca agentul termic în București. Există aceste datorii pentru că, spre deosebire de anul trecut, când Guvernul României ne-a dat din fondul de rezervă pentru termoficare 100 de milioane de lei și ne-a lăsat să facem împrumut din Trezorerie pentru a acoperi oarecum aceeași datorie, căci este pentru cetățenii României, nu pleacă nimeni cu banii acasa, anul acesta am primit refuz de a ne împrumuta. Deci anul trecut am primit 538 de milioane, anul acesta 0”.

Facebook Forum

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG