În această săptămână, Open AI, creatoarea aplicației AI, ChatGPT, și-a acuzat rivalii din China că i-au folosit datele ca să creeze rapid o aplicație concurentă, DeepSeek. Lansarea ei recentă la costuri mici a afectat companiile americane de AI pe burse. Până când se va afla cine, ce și cum, Europa Liberă a adresat întrebări ambilor „roboți” - ChatGPT și DeepSeek. AI e o realitate de zi de zi.
AI (inteligența artificială) – două litere care, de aproximativ doi ani, par a fi pe buzele tuturor. Este un ajutor sau o amenințare? Ne va lăsa fără locuri de muncă? Ne fură datele? E poza asta reală sau generată cu AI?
Sunt doar câteva dintre întrebările care au apărut în jurul extinderii cunoașterii virtuale.
Unele dintre cele mai folosite instrumente AI sunt chatboții, adică forme de inteligență artificială cu care oamenii pot purta conversații.
ChatGPT este una dintre cele mai populare aplicații de acest tip. A fost lansată în noiembrie 2022 și aparține OpenAI, o companie americană, care activează în zona de cercetare.
În ianuarie 2025, însă, o altă aplicație pare că a preluat conducerea. Este vorba despre DeepSeek, un chatbot apărut în China, în mai 2023.
Cei doi chatboți funcționează după aceleași principii și au interfețe asemănătoare.
Europa Liberă a pus aceleași zece întrebări celor două forme de AI, solicitând programelor să rezume răspunsurile la două-trei paragrafe. Temele de discuție au fost legate de ascensiunea extremismului în România, motivele pentru care partidele suveraniste câștigă teren, dar și cum evaluează alegerile prezidențiale din toamna lui 2024.
Răspunsurile sunt asemănătoare, iar în multe cazuri, răspunsul dat de un program completează răspunsul dat de celălalt.
Totuși, în unele situații AI-ul american a răspuns complet diferit de AI chinezescă.
1. Europa Liberă: În ultimii ani, politica românească a trecut printr-o serie de schimbări. În urma pandemiei, în peisaj au apărut o serie de noi partide anti-sistem, de extremă dreaptă și de factură național comunistă, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS, Partidul Oamenilor Tineri (POT), care au atras din ce în ce mai mulți simpatizanți. De ce crezi că românii au votat în număr mare asemenea partide și de ce crezi că partidele istorice, ca Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), au început să piardă votanți?
ChatGPT: Românii au votat în număr tot mai mare partide anti-sistem, precum AUR, SOS sau POT, din cauza nemulțumirii față de clasa politică tradițională - PSD, PNL - percepută ca fiind coruptă și ineficientă.
Pandemia și criza economică au amplificat această frustrare, iar mesajele naționaliste, conservatoare și anti-UE promovate de noile partide au atras un segment important al electoratului.
De asemenea, aceste formațiuni au folosit eficient rețelele sociale pentru mobilizare, ajungând la tineri și la cei dezamăgiți de politicienii clasici.
În plus, lipsa unei alternative credibile de centru-dreapta (în condițiile slăbirii USR) i-a determinat pe mulți votanți să își îndrepte atenția către aceste partide noi.
Dacă partidele tradiționale nu își schimbă strategia, tendința de creștere a acestor formațiuni va continua.
DeepSeek: Creșterea popularității partidelor anti-sistem și de extremă dreaptă, precum AUR, SOS sau POT, se datorează mai multor factori. Pandemia a amplificat nemulțumirile sociale și economice, iar aceste partide au capitalizat pe frustrarea față de clasele politice tradiționale, criticând gestionarea crizei de către PSD și PNL, percepute ca corupte și inepte.
Partidele istorice, precum PSD și PNL, au pierdut credibilitate din cauza scandalurilor, lipsei de transparență și a percepției că prioritizează interesele proprii. Electoratul, mai ales cel tânăr, caută alternative care să reprezinte o ruptură față de sistemul tradițional.
Partidele anti-sistem au mobilizat eficient prin mesaje populiste, naționaliste și anti-establishment, profitând de slăbiciunea partidelor mari în comunicarea cu electoratul și oferirea de soluții concrete.
În concluzie, creșterea lor reflectă o criză de încredere în politicienii tradiționali și o căutare de abordări noi, chiar dacă radicale sau nesigure.
2. Europa Liberă: În contextul actual, consideri că partidele de extremă dreaptă, ideile pe care le propagă – euroscepticism, mesaje religioase, mesaje anti-sistem, anti-corupție – și oamenii care susțin aceste idei constituie sunt pericol pentru țară? Ce impact au?
ChatGPT: Partidele de extremă dreaptă pot reprezenta un pericol prin promovarea unui discurs populist, eurosceptic și anti-sistem, care subminează încrederea în instituțiile democratice. Ele capitalizează pe nemulțumirile sociale, dar rareori oferă soluții viabile.
Izolarea internațională este un risc real dacă astfel de partide influențează politica externă a României, afectând relațiile cu UE și accesul la fonduri europene.
De asemenea, retorica naționalistă și mesajele religioase radicale pot crea diviziuni sociale, iar combaterea corupției devine un pretext pentru atacarea adversarilor politici, fără măsuri concrete.
Impactul acestor partide depinde de capacitatea partidelor tradiționale de a răspunde așteptărilor cetățenilor. Dacă acestea nu își îmbunătățesc guvernarea și comunicarea, partidele extremiste vor continua să câștige teren, crescând riscul de instabilitate politică și economică.
DeepSeek: Partidele de extremă dreaptă, prin mesaje eurosceptice, anti-sistem și anti-corupție, pot influența semnificativ societatea și politica. Acestea atrag în special persoane marginalizate sau deziluzionate de politicile tradiționale.
Impactul pozitiv al partidelor de extremă dreaptă include mobilizarea civică, prin creșterea participării la vot și implicarea cetățenilor în procesul democratic. De asemenea, prin mesajele anti-corupție, acestea forțează partidele tradiționale să adopte măsuri mai transparente și să intensifice lupta împotriva corupției.
Ca impact negativ asupra societății și politicii, ele provoacă polarizare socială prin divizarea grupurilor sociale, etnice și religioase. De asemenea, ele subminează încrederea în instituțiile politice și contribuie la instabilitatea politică.
Retorica anti-imigrație favorizează discriminarea și marginalizarea minorităților, iar mesajele eurosceptice slăbesc relațiile și cooperarea între statele europene, afectând astfel colaborarea internațională.
3. Europa Liberă: O temă recurentă pe care o întâlnim în discursurile unor politicieni români este identitatea națională. Cum poate să ne facă rău glorificarea trecutului istoric, dus la extrem?
ChatGPT: Glorificarea extremă a trecutului istoric poate avea efecte negative, deoarece duce la un naționalism exagerat, care subliniază doar aspectele pozitive ale istoriei și ignoră lecțiile sau greșelile din trecut. Aceasta poate crea un sentiment de superioritate față de alte națiuni și poate alimenta prejudecăți și discriminare.
În loc să promoveze unitatea și înțelegerea între diferite culturi și popoare, o astfel de abordare poate genera diviziuni, excluzând minoritățile și creând un climat de intoleranță.
De asemenea, se poate ajunge la o stagnare în gândirea socială și politică, blocând adaptarea la provocările actuale ale unei lumi interconectate.
DeepSeek: Glorificarea trecutului istoric dusă la extrem poate avea consecințe negative, deoarece poate alimenta naționalismul exacerbat și intoleranța față de celălalt. Atunci când identitatea națională este definită prin prisma unui trecut idealizat, există riscul ignorării complexității istorice și a greșelilor din istorie, ceea ce poate duce la marginalizarea altor grupuri sau la negarea responsabilității pentru fapte trecute.
Acest lucru poate crea diviziuni sociale și poate împiedica reconcilierea și cooperarea între comunități.
În plus, o astfel de abordare poate distrage atenția de la problemele prezente și de la nevoia de a construi un viitor comun. Concentrarea excesivă pe trecut poate îngreuna adaptarea la realitățile contemporane și poate limita progresul social și economic.
În loc să ne inspirăm din istorie pentru a învăța și a evolua, glorificarea extremă a trecutului ne poate închide în mentalități învechite, care nu servesc dezvoltării societății în contextul globalizării și al diversității culturale.
4. Europa Liberă: În ultimul secol, România a trecut prin diferite perioade problematice, iar oamenii au trăit sub diverse regimuri totalitare. Dacă e să ne raportăm la perioada prezentă, ce lecții importante ne oferă trecutul?
ChatGPT: Trecutul României sub regimuri totalitare ne oferă lecții importante despre valoarea libertății, democrației și respectului pentru drepturile fundamentale ale omului. Perioadele de represiune și cenzură ne amintesc cât de esențial este să protejăm sistemele democratice și să prevenim concentrarea excesivă de putere în mâinile unui singur lider sau grup.
Trecutul ne arată pericolele autoritarismului, manipulării mass-media și suprimării diversității de opinii. Este crucial să menținem o societate deschisă, în care dialogul și transparența să fie fundamentale. De asemenea, lecția fundamentală este că fiecare generație trebuie să fie vigilentă în fața tentațiilor autoritariste și să apere constant valorile democrației, pentru a nu repeta erorile trecutului.
DeepSeek: Trecutul României, marcat de regimuri totalitare precum cel comunist, ne oferă lecții esențiale despre cât de vulnerabile pot deveni libertățile și despre importanța vigilenței constante în apărarea democrației. Aceste perioade au demonstrat cum concentrarea excesivă a puterii și absența unor mecanisme de control pot duce la abuzuri, corupție și încălcarea drepturilor omului.
Ele ne reamintesc că libertatea nu este garantată și că fiecare generație trebuie să se implice activ în protejarea valorilor democratice. Istoria ne învață să cultivăm o societate deschisă, transparentă și responsabilă, unde justiția, drepturile fundamentale și participarea civică sunt prioritare. Aceste lecții sunt cruciale pentru a evita repetarea greșelilor trecutului și pentru a construi un viitor mai bun.
5. Europa Liberă: Extrema dreaptă câștigă din ce în ce mai mult teren și în alte țări europene. Ungaria, Italia și Slovacia sunt doar câteva exemple, iar Viktor Orbán, Marine Le Pen și Giorgia Meloni sunt unii dintre promotorii unor politici controversate. Este în pericol democrația europeană?
ChatGPT: Creșterea curentelor de extremă dreptă în Europa provoacă îngrijorări legate de viitorul democrației europene. Politicile promovate de lideri precum Viktor Orbán, Marine Le Pen și Giorgia Meloni, care includ naționalism extrem, euroscepticism și restrângerea drepturilor fundamentale, pot submina valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi libertatea, diversitatea și statul de drept.
În unele cazuri, aceste tendințe duc la erodarea instituțiilor democratice și la întărirea unui control autoritar asupra societății.
Totuși, democrația europeană nu este definitiv pierdută, dar va necesita o vigilență constantă și o consolidare a valorilor democratice. Pentru a contracara aceste tendințe, este esențial ca societățile europene să susțină pluralismul, transparența și drepturile fundamentale, iar instituțiile Uniunii Europene să rămână ferme în protejarea principiilor democratice. Dacă nu se intervine însă, pericolele pentru stabilitatea și coeziunea Europei ar putea crește semnificativ.
DeepSeek: Creșterea extremei drepte în Europa, exemplificată de lideri precum Viktor Orbán, Marine Le Pen și Giorgia Meloni, provoacă îngrijorări legate de stabilitatea democrațiilor europene. Politicile acestor lideri, axate pe naționalism, restrângerea libertăților și scepticism față de instituțiile europene, pot submina valorile fundamentale ale democrației. Factori precum crizele economice și migrația contribuie la ascensiunea discursurilor populiste.
Totuși, democrația europeană beneficiază de mecanisme de protecție, cum ar fi instituțiile UE și societatea civilă activă.
Răspunsul la aceste provocări constă în implicarea cetățenilor, consolidarea dialogului democratic și promovarea unor politici care să răspundă nemulțumirilor populare, adaptând valorile democratice la realitățile contemporane.
6. Europa Liberă: Alegerile prezidențiale din România, din 2024, au fost anulate, iar Curtea Constituțională, instituția care a luat decizia, spune că întreg procesul electoral a fost viciat. Este pentru prima oară în istoria țării când se întâmplă acest lucru. Crezi că a fost o decizie bună ca alegerile să fie anulate și ce efect ar putea avea anularea votului asupra țării?
ChatGPT: Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, în contextul vicierii întregului proces electoral, poate fi considerată o decizie necesară dacă s-au constatat fraude majore sau nereguli care afectează integritatea procesului democratic.
Totuși, aceasta este o măsură extrem de gravă și rar utilizată, având în vedere că încalcă voința exprimată de cetățeni. Este crucial ca astfel de decizii să fie fundamentate pe dovezi clare și să nu creeze percepția că procesul electoral poate fi manipulat ușor, ceea ce ar submina încrederea în instituțiile statului.
Pe de altă parte, anularea votului poate avea efecte negative semnificative asupra țării. Aceasta ar putea provoca confuzie și dezamăgire în rândul alegătorilor, care ar putea simți că votul lor nu mai contează, ceea ce ar putea reduce participarea electorală în viitor.
De asemenea, ar putea amplifica tensiunile politice și sociale, întărind polarizarea și instabilitatea. Pe termen lung, un astfel de incident ar putea eroda încrederea cetățenilor în democrație și în justiție, afectând grav credibilitatea instituțiilor fundamentale ale statului.
Nu cred că a fost o decizie bună.
DeepSeek: Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională este o decizie fără precedent în istoria României și reflectă gravitatea situației în care procesul electoral a fost considerat viciat. Dacă există dovezi clare de nereguli semnificative, cum ar fi frauda electorală, manipularea voturilor sau încălcarea procedurilor legale, atunci anularea poate fi văzută ca un pas necesar pentru protejarea integrității democratice. Este esențial ca alegerile să fie corecte și transparente pentru a menține încrederea cetățenilor în sistemul politic și pentru a asigura legitimitatea viitorului președinte.
Cu toate acestea, anularea alegerilor poate avea efecte profunde asupra stabilității politice și sociale a țării. Această decizie ar putea crea un climat de incertitudine, polarizare și tensiune, mai ales dacă există opinii împărțite în societate cu privire la corectitudinea deciziei Curții Constituționale. Este crucial ca autoritățile să gestioneze această situație cu transparență și să organizeze cât mai rapid un nou proces electoral corect, pentru a restabili încrederea publică și a evita escaladarea crizei politice.
A fost corectă decizia Curții Constituționale dacă au existat dovezi clare de nereguli grave care au afectat procesul electoral. În caz contrar, nu a fost corectă.
7. Europa Liberă: Curtea Constituțională a mai precizat că integritatea procesului electoral a fost afectat prin intermediul rețelelor de socializare. Cât de mult poate influența social media votanții din România, mai ales pe cei indeciși?
ChatGPT: Social media poate influența semnificativ votanții din România, în special pe cei indeciși, datorită accesului rapid la informații și campaniilor de influențare. Platformele permit circulația rapidă a informațiilor, modelând opiniile publicului, mai ales în perioada electorală. Mesajele politice, autentice sau manipulative, ajung la un public larg, iar algoritmii promovează conținutul emoțional, influențând deciziile votanților indeciși.
Interacțiunile pe rețelele sociale pot crea un sentiment de apartenență sau presiune socială, determinând alegătorii să își formeze opinii pe baza tendințelor online.
Astfel, cei indeciși devin vulnerabili la manipulare, iar impactul social media asupra alegerilor este semnificativ, având potențialul de a schimba votul celor fără o opinie fermă.
DeepSeek: Rețelele de socializare au o influență semnificativă asupra votanților din România, în special asupra celor indeciși. Aceste platforme permit răspândirea rapidă a informațiilor și dezinformărilor, care pot manipula opțiunile alegătorilor. Partidele folosesc micro-targetingul pentru campanii personalizate, ceea ce contribuie la polarizarea opiniilor. Algoritmii rețelelor de socializare creează bule de filtrare care limitează accesul la perspective diverse și întăresc prejudecățile.
Există și riscul ca entități externe să influențeze alegerile prin conturi false sau plătite. Alegătorii indeciși sunt cei mai susceptibili la mesaje persuasive. Pentru a contracara aceste efecte, sunt necesare măsuri de educație civică și mediatică, transparență în campaniile electorale și verificarea informațiilor, iar instituțiile trebuie să joace un rol activ în protejarea integrității procesului electoral.
8. Europa Liberă: Pe baza felului în care au votat românii la primul tur al alegerile prezidențiale din 2024, cum ai descrie electoratul? Ce nevoi are societatea?
ChatGPT: Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a scos în evidență un electorat românesc divers și fragmentat, cu o prezență semnificativă a celor care susțin opțiuni politice mai puțin tradiționale. În timp ce candidații din partidele majore au avut o susținere stabilă, un număr considerabil de alegători au optat pentru candidați cu viziuni extremiste sau non-conformiste, cum ar fi Călin Georgescu, care promovează o viziune ultranaționalistă și pro-rusă.
Aceasta sugerează o neîncredere profundă față de clasa politică tradițională și face un apel către schimbare, chiar și prin opțiuni radicale. Electoratul român pare să fie din ce în ce mai polarizat, iar votul din acest tur reflectă o frustrare față de sistemul politic existent și o dorință de a căuta alternative care promit schimbări mai rapide și mai vizibile.
Societatea românească are nevoie de reconsolidarea încrederii în instituțiile politice și de un dialog constructiv între grupurile sociale și politice. Educația civică și media sunt esențiale pentru a combate dezinformarea, iar transparența proceselor politice și politici care să răspundă nevoilor cetățenilor. Așa de pildă combaterea corupției și îmbunătățirea infrastructurii ar putea reduce polarizarea și ar ajuta la restabilirea stabilității.
DeepSeek: Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 indică un electorat românesc fragmentat, cu opinii și așteptări variate, reflectând o polarizare pe criterii precum vârsta, regiunea sau orientările politice. Preferințele electorale arată o preocupare majoră pentru teme precum corupția, economia, sănătatea și educația, iar participarea la vot sugerează un electorat implicat, deși nivelul de încredere în sistemul politic poate fi variabil. De asemenea, diferențele regionale și voturile din diverse grupuri de vârstă arată priorități distincte, cu tinerii mai înclinați spre schimbare și modernizare, iar persoanele în vârstă căutând stabilitate.
Nevoile societății românești sunt multiple și complexe, incluzând o transparență mai mare în instituții, o luptă continuă împotriva corupției, dezvoltare economică și îmbunătățirea condițiilor de viață. Accesul la servicii de sănătate și educație de calitate, dar și echilibrul între valorile tradiționale și necesitatea de a adopta politici progresiste, sunt esențiale pentru viitorul țării.
România rămâne atașată de apartenența sa la Uniunea Europeană și de consolidarea securității interne și internaționale. Aceste tensiuni între trecut și viitor formează fundalul unei societăți în tranziție, ce caută soluții pentru provocările actuale.
9. Europa Liberă: Unul dintre cele mai recente sondaje de opinie îl plasează pe candidatul independent, Călin Georgescu, în topul preferințelor. Având în vedere multitudinea de opinii controversate pe care le are, consideri că este în regulă ca acesta să candideze din nou?
ChatGPT: Călin Georgescu, candidatul independent, a stârnit controverse datorită pozițiilor sale extremiste și a opiniilor controversate, care includ susținerea unor viziuni ultranaționaliste și pro-ruse.
Într-o democrație, fiecare cetățean are dreptul de a se exprima și de a candida, dar este esențial ca alegătorii să fie informați corect despre valorile și riscurile implicate de astfel de candidaturi. Susținerea unui candidat cu poziții radicale poate duce la polarizarea societății și poate influența negativ stabilitatea politică, mai ales în contextul unei perioade electorale încărcate.
Totuși, este important să menționăm că fiecare alegător are dreptul să aleagă pe cine consideră că reprezintă cel mai bine interesele lor. În acest sens, candidatul poate continua să candideze, dar ar trebui să existe o discuție publică și un cadru educațional care să ajute cetățenii să înțeleagă posibilele implicații ale unor astfel de alegeri. În final, succesul unui astfel de candidat ar trebui să fie rezultatul unei evaluări bine informate din partea societății, nu al unei manipulări sau al unei influențe negative.
DeepSeek: În România, dreptul de a candida este garantat de Constituție, atâta timp cât candidatul îndeplinește condițiile legale, iar Călin Georgescu are acest drept, indiferent de opiniile sale controversate. Democrația presupune pluralism de opinii și libertatea de exprimare, iar alegătorii sunt cei care decid, prin vot, dacă îl susțin sau nu pe un candidat.
Este esențial ca cetățenii să fie informați despre toate aspectele unui candidat, inclusiv cele controversate, pentru a putea lua decizii informate. Mass-media și societatea civilă au un rol important în promovarea unui dialog transparent. Astfel, atâta timp cât îndeplinește condițiile legale, Călin Georgescu are dreptul să candideze, iar alegătorii vor decide în cele din urmă dacă îl susțin.
10. Europa Liberă: Un sondaj arată că 67% dintre repondenți consideră că țara merge într-o direcție greșita. Ce recomandări ai avea pentru decidenții politici români?
ChatGPT: Având în vedere că majoritatea respondenților consideră că țara merge într-o direcție greșită, politica românească ar trebui să se concentreze pe restabilirea încrederii în instituții, prin transparență, combaterea corupției și îmbunătățirea infrastructurii, sănătății și educației. De asemenea, ar fi esențial să se adopte măsuri economice pentru dezvoltarea echilibrată a regiunilor și crearea de locuri de muncă sustenabile.
Este important și să se promoveze reconcilierea socială și un dialog mai deschis între politicieni și cetățeni, prin educație civică și soluții care răspund nevoilor reale ale populației. Aceste măsuri ar ajuta la reducerea nemulțumirilor și la revitalizarea încrederii în procesul electoral.
DeepSeek: Pentru a schimba percepția că țara merge într-o direcție greșită, politica românească ar trebui să pună accent pe transparență și comunicare eficientă, prin furnizarea de informații clare despre deciziile guvernamentale și impactul lor. Acest lucru ar contribui la restabilirea încrederii în instituții și la reducerea frustării cetățenilor.
De asemenea, este crucial să se prioritizeze reformele care îmbunătățesc calitatea vieții, cum ar fi investițiile în infrastructură, sănătate și educație, precum și măsurile anticorupție. Politicienii ar trebui să adopte soluții pe termen lung, care să sprijine dezvoltarea economică și socială, evitând măsurile populiste ce pot avea efecte negative pe termen lung.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI