Linkuri accesibilitate

„V-am ajutat, acum descurcați-vă!” Opt voci din societatea civilă despre ajutorul statului român pentru refugiați


România a acordat protecție temporară unui număr de 120.000 de cetățeni ucraineni care au fugit din țara lor din cauza războiului.
România a acordat protecție temporară unui număr de 120.000 de cetățeni ucraineni care au fugit din țara lor din cauza războiului.

Opt reprezentanți ai societății civile din România, membri ai cultelor, ONG-urilor sau profesori universitari, comentează pentru Europa Liberă modul în care Statul, prin structurile sale, ajută refugiații din Ucraina.

Autoritățile române au schimbat criteriile prin care refugiații de război din Ucraina care aleg să rămână în România pot beneficia de ajutor financiar.

Potrivit noilor măsuri, suma pentru acoperirea cheltuielilor de cazare va fi, lunar, de 750 de lei de persoană. Familiile cu mai mult de doi membri vor primi maximum 2.000 lei pentru cazare și 600 lei de persoană pentru hrană.

Astfel, o familie formată din trei persoane, de exemplu, va primi pe lună de la stat 3.800 de lei, pentru cazare și hrană, iar o persoană singură 1.350 lei/lună.

Anterior, o persoană singură primea 2.100 lei/lună (cazare și hrană), iar o familie de trei persoane 6.300 lei.

Ajutorul se asigură pentru maxim patru luni consecutive și presupune condiții de integrare, ca angajarea în muncă a adulților și înscrierea copiilor într-o formă de învățământ.

OUG 22/2023 se aplică de la 1 mai 2023.

România a acordat protecție temporară unui număr de 120.787 de ucraineni, potrivit datelor UNHCR din martie 2023.

Face statul român suficient pentru a-i ajuta pe refugiați? Europa Liberă a adresat această întrebare reprezentanților societății civile.

Iată ce ne-au răspuns:

1. Flavius Ilioni-Loga, coordonator al Asociației LOGS Grup de inițiative sociale:

Noi susținem ideea de a responsabiliza oamenii veniți din Ucraina. Aplicarea unor principii de asistență socială are sens, dar nu de pe o zi pe alta. Refugiații ucraineni s-au trezit în plină confuzie, nu au primit din timp informații, iar acum li se cere cont într-o bancă din România și alte condiții pe care nu le pot îndeplini ușor.

De exemplu, băncile nu acceptă documente provizorii sau cărți de identitate non-europene. Astfel, banii de cazare și hrană nu vor fi accesați, iar refugiații se pot pomeni în stradă.

Asociația LOGS din Timișoara a derulat anul trecut un proiect de sprijin pentru copiii ucraineni care se integrează în sistemul de învățământ.
Asociația LOGS din Timișoara a derulat anul trecut un proiect de sprijin pentru copiii ucraineni care se integrează în sistemul de învățământ.

O altă problemă cu care se confruntă este locul de muncă. AJOFM nu are o cercetare care să indice dacă există posibilități de muncă reale pentru ei.

Unii s-au angajat, alții au deschis mici firme de meșteșuguri, dar mamele cu copii mici, ceea ce e o situație majoritară, nu pot să se angajeze oriunde cu program plin. Mai este și bariera limbii.

Așa că guvernul a făcut ca de obicei, fără o pregătire prealabilă, fără informații clare. Noi deschidem Casa LOGS pentru ucrainenii din Timișoara, aproximativ 1000 de persoane, să vedem cum îi putem ajuta și asista.

2. Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române

Problema refugiaților este totdeauna legată de problema „străinului” care ajunge victima unui context tragic din care încearcă să iasă pentru a-și salva viața și familia.

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR.
Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR.

Atitudinea autentic creștină față de „străinul” care fuge din calea unor urgii și ajunge în țara ta se traduce în termenii xenofiliei, ai ajutorului concret și ai ospitalității.

Biserica Ortodoxă Română s-a implicat activ în activitățile de ajutorare a refugiaților din Ucraina, strângând 3.400.656 de euro, constând în bani și produse, la care se adaugă 126.341 de servicii de traducere, 92.199 de servicii de consiliere și orientare, 24.955 de servicii medicale, dar și transporturi umanitare și colecte.

3. Silvia Tăbușcă, președinta Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică, expert al Comisiei Europene pe trafic de persoane

Noua politică a guvernului față de refugiații ucraineni este influențată de trendul anti-Ucraina manifestat în societatea noastră, dar este și o problemă bugetară care arde în România. Cheltuielile anterioare pe Ordonanța 50/20 au fost nemonitorizate și ineficiente, fiindcă în unele cazuri s-au cheltuit bani care nu au ajuns la refugiați.

Măsurile luate în pripă expun și mai mult persoanele refugiate la trafic și exploatare. Tocmai am adus din Cehia o femeie și pe fata ei de 17 ani în România, extrăgându-le dintr-o situație de risc de trafic.

Refugiații din Ucraina care au rămas în România vor fi ajutați de guvern patru luni consecutive cu sume forfetare.
Refugiații din Ucraina care au rămas în România vor fi ajutați de guvern patru luni consecutive cu sume forfetare.

Vedem că guvernul nu mai are bani și mă întreb de unde va avea pentru următoarele patru luni. Mă așteptam la măsuri restrictive, urmează preluarea guvernării de către PSD și vor fi mai multe măsuri anti-refugiați din perspectiva politică a alegerilor de anul viitor.

4. Larisa Varadi, coordonatorul programului Răspuns pentru Ucraina, organizația „Salvați copiii!”

Noi am făcut recomandări transmise guvernului înainte de această ordonanță. Este nevoie de servicii integrate, de măsuri inter-instituționale ca ajutorul pentru refugiații ucraineni să fie eficient. Prin OUG 22/2023 condiționăm, dar nu creăm condiții.

Miting de comemorare la implinirea unui an de la inceputul razboiului impotriva Ucrainei, in Bucuresti, 24 feb 2023. I
Miting de comemorare la implinirea unui an de la inceputul razboiului impotriva Ucrainei, in Bucuresti, 24 feb 2023. I

Mecanismele de integrare sunt de durată, nu se pot face când măsurile vin brusc și radical. Pentru copii trebuie create facilități de pregătire școală, servicii adecvate pentru învățarea limbii române, sprijin social și psihologic.

Altfel sunt aruncați într-un sistem de educație din care nu înțeleg nimic, părinții nu îi pot ajuta că nu știu limba, deci ar fi o falsă înscriere la școală. De aceea vorbim despre măsuri integrate, unde Ministerul Educației, AJOFM colaborează.

Familiile mono-parentale au alte dificultăți, fiindcă ocuparea unui loc de muncă înseamnă să aibă pe cineva care să scoată copilul de la școală sau de la grădiniță, sau să înscrie copiii la after-school. Banii dați de guvern nu acoperă astfel de costuri.

Ucrainenii veniți în România din cauza războiului nu sunt azilanți, ei se află sub protecția temporară a statului român, deci nu beneficiază de programul de sprijin pentru azilanți, care durează 6 luni. Vedeți deci, că și cel mai scurt proces de integrare presupune jumătate de an, în timp ce măsurile de la 1 mai pentru ucraineni au o durată de doar patru luni.

5. Sorin Ioniță, președinte Expert Forum

Noi suntem în evaluare pe problema ucrainenilor refugiați, vom ieși cu două work-shopuri. Pe termen lung, înțeleg intenția guvernului de a-i trece pe refugiați în sistemul de asistență socială, probabil pe ajutor de șomaj după cele patru luni de susținere pe sume forfetare, iar pe copii într-o formă de frecvență școlară.

Sorin Ionita, Efor
Sorin Ionita, Efor

Ar avea sens dacă măsurile sunt anunțate din timp, corect și concret, dacă e organizat sistemul ca oamenii aceștia să aibă unde să întrebe, să aibă cine să îi sprijine în demersul birocratic.

Este totul prea repede, nu s-au gândit la proceduri clare și simple, nu s-au gândit la cazurile speciale care cad la mijloc, cum sunt copiii cu nevoi speciale ai căror părinți nu au cum să se angajeze. Expert Forum are un astfel de grup, ne ocupăm de ei. Aici e marea dificultate, la aplicarea măsurilor, proces care tinde să devină haotic.

6. Ioan Hosu, sociolog/politolog, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj

După perioada de maximă empatie față de drama ucrainenilor, în prezent se alimentează discursuri preelectorale care forțează integrarea refugiaților pe piața muncii. Măsura se justifică într-un fel, dar ea are în vedere în primul rând temperarea vociferărilor din spațiul public și mai ales politic, care spun că resursele reduse ale României n-ar trebui cheltuite pe refugiați.

În prezent se alimentează discursuri preelectorale pentru integrarea refugiaților ucraineni pe piața muncii. Ioan Hosu

Politic, guvernul vrea să reducă valul de critici din societatea românească, adică acele voci care percep în ajutorul dat refugiaților ucraineni și Ucrainei în general un tratament inegal față de cetățenii români.

Se invocă faptul că milioane de români pleacă peste hotare să caute o viață mai bună, fiindcă statul nu le poate oferi condiții decente.

7. Mihai Gafencu, medic, președintele organizației „Salvați copiii!”

Organizația noastră nu depinde de finanțările de stat, avem proiecte în derulare pentru Ucraina asigurate pe întreg anul, cu cinci tipuri de intervenție.

Deși valul de refugiați ajunși în România s-a diminuat, totuși pe teritoriul României au intrat din februarie 2022 până în aprilie 2023 3.981.265 de persoane, majoritatea în tranzit
Deși valul de refugiați ajunși în România s-a diminuat, totuși pe teritoriul României au intrat din februarie 2022 până în aprilie 2023 3.981.265 de persoane, majoritatea în tranzit

În programul pentru refugiați, organizația Salvați Copiii a oferit în 2022 servicii educaţionale şi sociale diverse, de la ajutor material, consiliere, acompaniere, depunere dosare etc.) pentru 694 de beneficiari, dintre care 332 copii dintre care 135 de minori neînsoțiți.

Ce se poate observa este că guvernul nu are bani, iar asta se resimte și în finanțarea spitalelor și a sistemului de sănătate.

8. Alin Gavreliuc, sociolog, profesor la Universitatea de Vest Timișoara

Cred că avem de-a face cu un mesaj descurajator pentru refugiați, un răspuns politic și economic la reorientarea opiniei publice față de Ucraina. Este o măsură oportunistă a guvernului care vrea să își tempereze susținerea într-un moment nepotrivit, înainte de ofensiva anunțată de ucraineni împotriva invadatorilor ruși.

Ordonanța este expresia aceleiași ambiguități care caracterizează politica externă a României, ceea ce va duce la descurajarea refugiaților să rămână aici. Mesajul indirect este „V-am ajutat, acum descurcați-vă!”.

VIDEO Mihaela Nabar, directoarea World Vision România, a vorbit la one2one despre noile reglementări ale Guvernului.

Statul român și românii îi ajută tot mai puțin pe refugiații ucraineni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:09 0:00

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

    armancab-fl@rferl.org

XS
SM
MD
LG