Linkuri accesibilitate

LIVE Alegeri anticipate în Republica Moldova. Mobilizare în diaspora/Marile bătălii și mize


Moldova -- Chișinău, alegătorul moldovean în fața opțiunii între vest și est

Alegerile parlamentare anticipate sunt văzute ca opțiune între Est și orientarea pro-europeană a țării.

UPDATE Cu o oră înainte de închiderea urnelor, votaseră 1,39 de milioane de persoane (46,12%). În diasporă, până la ora 20.00 au votat 188 de mii de oameni, record absolut pentru un scrutin parlamentar, anunță corespondenții Europa Liberă din Republica Moldova.

UPDATE Prezența la urnele de vot, la ora 18.30, a depășit pragul de peste 42% din circa 3,2 milioane de persoane cu drept de vot înscrise pe listele electorale. Numărul alegătorilor din interiorul R. Moldova care și-au exercitat dreptul de vot este de 1.092.998 sau 38,61% din total, iar al celor din diaspora se ridică la peste 170.660 de persoane.

Secția de votare Northampton, Marea Britanie.
Secția de votare Northampton, Marea Britanie.

UPDATE Cozi la secțiile de vot din Transnistria, unde au votat deja peste 26.000 de persoane. La Varnița, la cele patru secții de vot s-au format cozi lungi.

Forțele ruse de menținere a pacii in Transnistria s-au declarat pregatite să intervină în cazul unor provocari la secțiile de votare situate în zona de securitate. O declarație în acest sens a fost făcută agenției de presă ruse TASS de Andrei Gorobtov, șeful delegației ruse în cadrul Comisiei mixte de control (CUC), un organism colectiv de coordonare a operatțiunii de pace de pe Nistru.

Varnița: De la prima oră s-au format cozi la cele patru secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului în satul Varnița
Varnița: De la prima oră s-au format cozi la cele patru secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului în satul Varnița

UPDATE Până la ora 17.00, la urne s-au prezentat circa 37,4% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 1.114.000. În Chișinău prezența a fost de aproape 36%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 152.000.Și la București se înregistrează o prezență bună la vot.

Alegători de la București așteptând să voteze. Poză: Cristian Sterpu
Alegători de la București așteptând să voteze. Poză: Cristian Sterpu

UPDATE În Găgăuzia se înregistrează o prezență slabă la vot. 130.886 de alegători sunt înscriși pe listele electorale și așteptați la cele 67 de secții de votare deschise pentru parlamentarele anticipate, transmit corespondenții Europa Liberă din Republica Moldova.

UPDATE Până la ora 15.00 s-au prezentat la urne circa 32% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 939.00. În Chișinău prezența a fost de 30%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 124.000.

UPDATE Fostul preşedinte al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon, care candidează pe poziţia a doua a listelor Blocului Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, a făcut un apel la electoratul moldovean "să participe activ la luarea deciziei privind viitorul ţării".

Imagini de la Sectia de votare din Strasbourg, Franta.
Imagini de la Sectia de votare din Strasbourg, Franta.

UPDATE Peste 21% dintre alegătorii din Republica Moldova şi-au exprimat, până la ora 12.00, votul la alegerile parlamentare anticipate de duminică, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisie Electorale Centrală (CEC), Dorin Cimil, citat de Agerpres.

Din cei peste 600.000 de alegători prezenți la vot, peste 70.000 şi-au exprimat opţiunea în secţiile de votare din străinătate.

De asemenea, până la ora 12.00 au votat peste 16.000 de cetăţeni din Transnistria.

UPDATE La Varnița, în raionul Anenii Noi, veterani ai războiului de pe Nistru monitorizează transportul care vine din regiunea transnistreană. Ei bănuiesc că alegătorii din stânga Nistrului sunt aduși organizat la cele patru secții de deschise special pentru ei în localitate, pentru a vota un anumit partid. Poliția asigură ordinea publică, relatează corespondenții Europei Libere.

MOldova - Varnița - Anenii Noi - veteranii monitorizează transporturile care vin din regiunea transnistreană, 11 iulie 2021
MOldova - Varnița - Anenii Noi - veteranii monitorizează transporturile care vin din regiunea transnistreană, 11 iulie 2021

UPDATE Maia Sandu a transmis alegătorilor să se prezinte în număr mare la urne și să voteze pentru un ”parlament cinstit”, iar autorităților să asigure alegeri libere și corecte, altfel vor fi sancțiuni.

„Vreau să le spun că alegerile sunt despre puterea oamenilor, nu a policienilor. Astăzi cetățenii se pot elibera de hoți și pot alege un parlament cinstit care să lucreze în interesul cetățenilor. Parlamentul dministrează banii țării și cetățenii trebuie să fie foarte atenți. Am votat pentru un Parlament cinstit cu care pot să lucrez. Mai mulți oameni votează în condiții dificile, sunt oameni care stau la rânduri mari. Îi îndemn pe cetățeni să voteze un Parlament care să facă legi pentru ei”, a declarat Maia Sandu.

UPDATE În primele trei ore de la deschiderea secțiilor de votare, prezența la vot în R. Moldova, a fost de puțin peste 14%, informează CEC.

UPDATE Până la ora 10:00, peste 30 de mii de cetățeni ai R. Moldova aflați peste hotare, au votat - informează Ministerul de Externe de la Chișinău. Procentul este semnficativ mai ridicat comparativ cu alegerile parlamentare din 2019.

UPDATE. Cozi mari la vot la Varnița, pe malul stâng al Nistrului, dar și la secțiile de vot din Italia. La Roma și Trevisto, cetățenii moldoveni s-au adunat încă de la ora 5 dimineața în fața secțiilor.

Moldova - Poze trimise de Cristina Pereteatcu din Berlin, Germania. Pentru alegerile de astazi in Germania au fost deschise unsprezece sectii de votare, la Berlin - una, in cadrul unei scoli.
Moldova - Poze trimise de Cristina Pereteatcu din Berlin, Germania. Pentru alegerile de astazi in Germania au fost deschise unsprezece sectii de votare, la Berlin - una, in cadrul unei scoli.

Peste 3,2 milioane de cetățeni din Republica Moldova sunt așteptați dumincă la urme după legislativul de la Chișinău a fost dizolvat. Drumul spre anticipate a fost dificil.

A urmat o lungă bătălie în tribunale pentru secțiile de votare în străinătate: prea puține, considerau partidele care speră într-un sprijin masiv al diasporei, mai ales cea din Occident. PAS, Patforma „DA”, Blocul „Rento Usatîi” și AUR au contestat deciziile CEC. Până la urmă, s-a ajuns la 150 de secții de votare.

O altă bătălie juridică a fost pentru secțiile de votare din regiunea transnistreană: prea multe, au considerat aceleași partide, atrăgând atenția că unele urmau să fie deschise în orașe necontrolate de fapt de autoritățile de la Chișinău.

Sâmbătă seară, cu numai câteva ore înainte de începerea scrutinului, Curtea Supremă de Justiție a decis: rămân deschise 41 de secții de votare.

Alegerile în cifre: câte partide, ce propun și cum se distribuie mandatele

Scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie se va desfășura conform sistemului electoral proporțional, după aproape șapte ani de la un exercițiu similar.

Precedentele alegeri parlamentare, din februarie 2019, au fost organizate în baza sistemului mixt (jumătate de deputați fiind aleși pe liste de partid, jumătate pe circumscripții uninominale). În vara lui 2017, democrații conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc care promovau sistemul uninominal au votat împreună de socialiștii lui Igor Dodon varianta de „compromis”, anume sistemul electoral mixt. Această reformă a fost criticată de cea mai mare parte a opoziției, precum și de experții Comisiei de la Veneția și OSCE, care evidențiau riscul unor oameni de afaceri de a controla majoritatea legiuitorilor.

Concurenți

  • 20 de partide, 2 blocuri electorale și 1 candidat independent concurează la acest scrutin
  • Pentru cele 101 fotolii de deputat pretind 1.791 de persoane, dintre care 53,5% bărbați, 46,5% femei
  • Aproape jumătate din concurenții înscriși în cursă se declară pro-europeni, câte cinci concurenți se declară pro-ruși sau pro-moldoveni. Două formațiuni pledează pentru unirea cu România, una vrea referendum pentru aderarea țării la Federația Rusă
  • Maxim cinci concurenți electorali sunt cotați de companiile sociologice cu șanse reale de a accede în viitorul legislativ. În topul preferințelor celor chestionați este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus până la sfârșitul anului trecut de actuala președintă Maia Sandu. PAS, potrivit unor sondaje, ar putea obține majoritatea necesară formării guvernului. PAS este urmat de blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor, Partidul Șor, la limita pragului electoral s-ar afla blocul electoral Renato Usatîi și, în unele cercetări, Partidul „Demnitate și Adevăr”. Casele de sondaje au fost acuzate atât în campanii electorale, cât și după alegeri că nu ar prezenta date reale, că ar măslui rezultatele, având preferințe politice, erorilor lor ar ajunge la 10 puncte procentuale sau chiar și mai mult, inclusiv cu rezultate diametral opuse. Din acest motiv s-ar bucura de puțină încredere. În replică, sociologii spun că sondajele măsoară doar preferințele electorale din țară, exceptând diaspora și regiunea transnistreană. În plus, ei mai argumentează că respondenții nu ar fi sinceri cu operatorii de sondaje, declarând alte opțiuni decât cele de la urne.

  • Alegători/ secții

  • 3.521.642 buletine au fost pregătite pentru a fi distribuite în centrele de votare la un număr total de alegători de 3.282.837, conform datelor CEC
  • 2.150 de secții de votare vor fi deschise în total, dintre care 2.000 în țară și 150 peste hotare. 41 de secții sunt arondate alegătorilor domiciliați în localitățile din regiunea transnistreană, în special în localități limitrofe Zonei de Securitate
  • Numărul secțiilor deschise peste hotare este cu 11 mai mare decât la prezidențialele din noiembrie anul trecut și cu 25 mai multe față de parlamentarele de acum doi ani. Aici găsești harta interactivă a secțiilor de votare.
  • La ultimul scrutin, turul al doilea al prezidențialelor din 2020, în centrele de votare din străinătate au participat peste 260 de mii de alegători, un record, cu peste 100 de mii de votanți mai mult față de primul tur. La precedentele alegeri parlamentare, din februarie 2019, s-au prezentat la urne în diaspora 76.583 de cetățeni cu drept de vot. Până acum la cele două scrutine prezidențiale, 2016 și 2020, au participat mai mulți cetățeni cu drept de vot, aproape dublu, în secțiile de peste hotare decât la alegerile parlamentare. Autoritățile prezintă cifre diferite în ce privește numărul potențial de votanți aflați peste hotare - de la 800 de mii la peste un milion.
  • În cazul secțiilor în care ar urma să voteze cetățenii cu domiciliul în raioanele de est necontrolate de autoritățile constituționale numărul de secții s-a redus de la 42 la 41. La ultimele alegeri prezidențiale au participat în acest segment de electorat 31.578 de cetățeni dintr-un total estimat de 258.691 de votanți, conform Registrului de stat al alegătorilor. La parlamentarele din 2019 aici au votat 37.257 de alegători cu domiciliul în raioanele de est.

Rata de participare/ tendințe

  • Rata de participare la ultimele alegeri a fost: prezidențiale 2020, turul al II-a, - 58.22% din totalul persoanelor cu drept de vot; la parlamentarele din februarie 2019 – 50,57%, reprezentând 1.654.150 de alegători, respectiv, 1.457.220.
  • Tradițional, voturile exprimate în secțiile de peste hotare sunt preponderent pentru formațiuni pro-europene, iar în ultimii ani odată cu creșterea numărului de votanți în diaspora a crescut și ponderea lor în cifra generală, respectiv activizarea acestor votanți poate înclina balanța în favoarea anumitor candidați. Dacă la alegerile prezidențiale din 2016 circa 8,7% din voturi au venit de peste hotare, la scrutinul din 2020 ponderea lor aproape s-a dublat – circa 16% din numărul general de alegători. La ultimele scrutine parlamentare, 2019 și 2014, participarea a fost mai modestă față de prezidențiale, dar oricum în trend crescător: 5,25% din voturi total exprimate au fost în secțiile din afara țării în 2019 față de 4,44% în 2014.
  • În secțiile arondate alegătorilor transnistreni, de regulă, rezultatele arată o preferință pentru partidele pro-ruse. Bunăoară, ani de zile raionul Dubăsari din est, unde se află multe astfel de centre de votare, a fost considerat fief al Partidului Comuniștilor, această formațiune era preferată de în proporție de peste 70% de PCRM, ulterior de socialiști.
  • Votanții din autonomia găgăuză de la sud și din raioanele din nord la fel preferă în mare majoritate politicieni pro-ruși, pe când Chișinăul și suburbiile capitalei de regulă au opțiuni mai ales pro-europene.

Cheltuieli

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG