Linkuri accesibilitate

Alegeri în Republica Moldova | Miza votului: Diaspora „Vest" vs Transnistria


Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, are în față o nouă încercare: câștigarea majorității parlamentare de Partidul Acțiune și Solidaritare (PAS) la alegerile anticipate de duminică, 11 iulie.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, are în față o nouă încercare: câștigarea majorității parlamentare de Partidul Acțiune și Solidaritare (PAS) la alegerile anticipate de duminică, 11 iulie.

Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au în față un obstacol greu: câștigarea alegerilor anticipate, de fapt a majorității din Parlamentul de la Chișinău și impunerea unui program reformist.

În mod neașteptat pentru mulți, Maia Sandu a reușit să dizolve parlamentul și să provoace alegeri anticipate, așa cum a promis. Capitalul ei de imagine, dar și sondajele de opinie îi sperie pe mulți dintre cei care vor să mențină statu-quo-ul, în frunte cu Igor Dodon, Vladimir Voronin, dar și sistemul oligarhic. Pentru aceștia, există temerea că schemele de corupție vor suferi o lovitură iar reformele vor deveni politică de stat și nu vor mai fi doar mimate ca până în prezent.

Șansele PAS în alegerile de duminică, 11 iulie, sunt destul de mari, așa cum reiese din ultimele două sondaje de opinie:

  • cel al Asociației Sociologilor și Demografilor arată că patru partide ar accede în Parlamentul de la Chișinău: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 37,4% și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (37,1%) – aproape la egalitate cu PAS. La mare distanță este situat Partidul Politic „ȘOR” cu 6,8%, și Partidul Platforma „DA” cu 5,4%.
  • Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul Legislativ ar accede trei formaţiuni: partidul PAS ar obține peste 43% din voturi, Blocul electoral al Comuniștilor şi Socialiștilor - aproape 33%, iar pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor cu aproape 8%.

Miza din ziua votului: diaspora vs Transnistria

Tensiunile nu lipsesc pe ultima sută de metri a campaniei, în tabăra pro-europeană existând temerea că se va încerca, într-un fel sau altul, manipularea alegerilor de duminică.

Metodele sunt cele cunoscute deja: sabotarea deschiderii mai multor secții de vot în străinătate (150 față de 191 câte ceruse Ministerul de Externe), turismul electoral transnistrean, adică transportul organizat al alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de vot de pe malul drept. Acești alegători sunt prost informați și, de regulă, votează cu partidele pro-ruse. La alegerile prezidențiale de anul trecut acest tip de „turism” a fost interzis, spre deosebire de acum.

Din aceste motive, jumătate dintre cetățenii din Republica Moldova cred că se va încerca fraudarea alegerilor.

Sorin Ioniță de la Expert Forum, organizație neguvernamentală care monitorizează alegerile din Republica Moldova, spune pentru Europa Liberă că miza este balanța dintre mobilizarea diasporei Vest vs Transnistria.

Câteva mii de voturi pot face diferența, și la pragul de intrare.
Sorin Ioniță

În ziua votului rămâne același meci pe care l-am știut dintotdeauna: diaspora Vest - câți o să vină la vot și încercările de a-i frustra administrativ, care parțial au eșuat - versus Transnistria, dar și aici încercările parțial au eșuat, fiindcă nu au putut face secțiile în Transnistria, au făcut un pas înapoi. Dar rămâne varianta dintotdeauna: adusul cu microbuzul la secțiile din partea dreaptă a Nistrului, care înseamnă și Chișinăul, care, de fapt, e la 20 de km de Nistru. Mulți transnistrieni au reședință în Chișinău, deci acolo votează. Sunt mai mulți decât în secțiile de pe malul Nistrului în ultima vreme. Aceasta e problema - în ce măsură sunt aceștia mobilizați, condiționați la vot. Acest lucru contează la majoritatea de 50% în parlament, câteva mii de voturi pot face diferența, și la pragul de intrare. Pentru partidul Șor este de 5%, dar pentru alianța Renato Usatîi e de 7%. Iar asta se joacă din balanța diaspora Vest vs Transnistria”.

În campania electorală, partidele lui Voronin și Dodon au mizat pe cartea antieuropeană, prin atacuri la Uniunea Europeană, România, comunitățile LGBT, sub pretextul promovării valorilor și tradițiilor familiei, dar s-au putut auzi și amenințări la adresa unor ambasadori străini, a Maiei Sandu, presei și organizațiilor nonguvernamentale.

Merită reținut și atacul la adresa Maiei Sandu venit din partea unor asociații ale magistraților din România, aceleași care susțineau modificările operate la legile justiției de PSD acum doi ani, asociații care au acuzat-o pe Sandu că vrea să-și subordoneze justiția. Evident, această poziționare a fost folosită intens de Partidul Socialist și mediatizată zile în șir, chiar dacă ea a fost dezavuată de alte asociații, Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție.

Vox populi: opțiunea de vot, între informare și manipulare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:49 0:00

Majoritatea parlamentară, misiune dificilă pentru PAS

În cursa electorală sunt înscrise 22 de partide și un candidat independent. Majoritatea se proclamă partide proeuropene, proreformiste, dar scopul lor nedeclarat este de a diviza voturile din această zonă și a minimaliza șansele formării unei majorități parlamentare în jurul PAS.

De fapt, discuția la Chișinău nu este dacă PAS reușește să câștige alegerile, ci dacă poate face o majoritate parlamentară de unul singur sau dacă are nevoie de o alianță cu un alt partid, spune pentru Europa Liberă Alexandru Damian, cercetător la Centrul Român de Politici Europene, expert în Republica Moldova.

Cea mai bună variantă pentru PAS ar fi să adune suficiente voturi așa încât să poată guverna de unul singur. Lucrurile nu sunt însă deloc simple, pentru că Partidul Acțiune și Solidaritate a reușit să strângă voturi de la celelalte partide unioniste sau reformiste, cum ar fi Partidul Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase sau Partidul Schimbării, mai nou înființat. Așadar, problema e că cele două partide nu au șanse prea mari de a intra în parlament, spune Alexandru Damian.

Miza e o majoritate pro-europeană ceea ce e dificil momentan dar nu imposibil. Depinde foarte mult de votul din diaspora, de corectitudinea votului, în mod special, și de prezență dacă PAS poate guverna cu un partid minor, dar credibil. Dar este neclar dacă un alt partid, și mă gândesc aici la Partidul Demnitate și Adevăr, jumătate din blocul ACUM, dar și la Partidul Schimbării, vor intra parlament. Aici este de fapt cheia, dacă se poate crea o majoritate pro-reforme în jurul PAS. Pe sondajele cele mai credibile, cele mai mari șanse le are PAS să facă majoritatea”.

Sorin Ioniță spune că una dintre marile mize ale votului din Republica Moldova e reprezentată de felul în care va reuși să se formeze o majoritate parlamentară.
Sorin Ioniță spune că una dintre marile mize ale votului din Republica Moldova e reprezentată de felul în care va reuși să se formeze o majoritate parlamentară.

În același timp, de cealaltă parte a eșichierului, blocul electoral, format de Partidul Socialist al lui Igor Dodon și Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin, poate obține un scor bun, ba chiar apropiat de cel al PAS, așa cum arată unele sondaje, ceea ce ar genera probleme taberei pro-europene. ȘOR, partidul condus de fugarul Ilan Șor, cel care a asigurat majoritatea Partidului Socialist în precedentul parlament, se poate alia cu partidele lui Dodon și Voronin. Mai mult, nu poate fi exclusă posibilitatea să acceadă în parlament și Partidul lui Renato Usatîi, ceea ce ar însemna că PAS nu are șanse să facă majoritatea. Maiei Sandu i-ar fi aproape imposibil să se alieze cu unul din aceste partide, explică Sorin Ioniță.

„​Dacă mai intră în parlament și partidul numărul trei, ȘOR, și, eventual, partidul numărul patru, situația e foarte delicată, fiindcă Maia Sandu nu poate să facă alianțe nici cu ȘOR, complet exclus, și cu Usatîi iarăși este foarte greu, pentru că Usațîi e un dubios. E totuși, o șansă reală să facă PAS 51% de unul singur, ceea ce ar fi o premieră. Dacă nu intră Șor și Usatîi, ceea ce e o posibilitate, ar fi un parlament numai cu două partide, ceea ce ar fi, iarăși, o mare premieră să ai ca în congresul american. Ar fi ceva fără precedent”.

Cum a intervenit AUR în alegerile din R. Moldova

Declarându-se unionist, ca și Partidul Unității Naționale (PUN), condus de Octavian Țîcu, un apropiat al Partidului Mișcarea Populară (PMP) de la București, AUR are șanse slabe să intre în parlamentul de la Chișinău. Aceasta deși intenția de vot pentru partidele unioniste se apropie de 25%. Motivul? Sub umbrela AUR a fost reciclat Partidul Liberal, care a cochetat cu Plahotniuc, deși în trecut era principalul reprezentant al curentului unionist. O atitudine care a dezamăgit electoratul, ce a migrat aproape în totalitate spre PAS. Pe listele AUR mai candidează și reprezentanţii Uniunii Salvați Basarabia

Mesajele și acțiunile AUR, care vor avea loc până în ziua alegerilor, nu fac altceva decât să-i ajute pe comuniști.

Deși AUR a făcut în campanie o serie de acțiuni cu impact mediatic, cum ar fi, de exemplu, protestul de la Varniţa, lângă regiunea separatistă transnistreană, sau confruntarea cu participanții la marșul socialiștilor și comuniștilor, potolită însă de poliție, scorul acestuia rămâne modest.

Alexandru Damian explică pentru Europa Liberă care a fost rolul AUR în campania pentru alegerile parlamentare.

„​Ceea ce au făcut în ultimele luni a fost, de fapt, acest show prin care au apărut mult în presă, certuri cu partidul socialiștilor. De fapt, au potențat mesajele prin care blocul comuniștilor și socialiștilor vor să sperie și să-și mobilzeze propriul electorat. Mesajele și acțiunile AUR, care vor avea loc până în ziua alegerilor, nu fac altceva decât să-i ajute pe comuniști. Mesaje de tipul 'Nu ne dăm țara străinilor' și ​'Jandarmii români', mesajele anti-UE, pentru AUR se potrivesc ca o mănușă”.

XS
SM
MD
LG