„Să așteptăm numărătoarea”, a adăugat fiecare din șefii UDMR, după declarațiile prin care își exprimau speranța că vor intra în Parlamentul European, pe de o parte, și că vor reuși să mențină primarii din orașe strategice, mai mereu disputate cu formațiunile politice ale majorității românești.
Tocmai s-au închis urnele de vot, duminică noaptea, la ora 22:00, și, lângă sediul UDMR de la Cluj, locul de unde obișnuiesc liderii formațiunii să întâmpine rezultatul alegerilor de orice fel, e liniște. Clădirea sare totuși în ochi de la depărtare – abundă de lumină.
În curte sunt înșirate mese la care câțiva dintre politicienii cei mai cunoscuți ai formațiunii, precum și cei mai puțini vizibili și care au pus umărul în campanie se destind la un pahar de vin sau o gustare. Peisajul e completat de ziariști, de presă maghiară, dar nu numai.
Centrul de gravitație se mută în cortul de evenimente din capătul curții, unde președintele Kelemen Hunor, secondat de cei doi capi de listă pentru alegerile europarlamentare, Iuliu Vinkler și Lóránt Vincze, începe declarațiile de presă.
Le îmbracă într-o lumina optimistă – „am obținut probabil cel mai mare număr de voturi din ultimii 20 de ani” – dar invită la prudență, câtă vreme UDMR merge pe sârmă: „trebuie să așteptăm numărarea voturilor în fiecare secție”.
A fost una din cele mai grele campanii, mai spune Kelemen, convins că se va încheia totuși cu bine pentru Uniune – „sunt convins că vom trece pragului de 5% la europarlamentare și vom câștiga 200 de primării, plus cireșele de pe tort – menținerea conducerii la cele patru consilii județene (CJ) cu președinte de la UDMR, dar și a primăriilor disputate la fiecare alegeri: Târgu-Mureș și Satu-Mare”.
Rezultatele provizorii ulterioare le confirmă așteptările. UDMR și-a menținut șefia CJ-urilor din Harghita, Covasna, Satu-Mare și Mureș, în timp ce Kereskényi Gábor a câștigat Primăria Satu-Mare iar Soós Zoltán – pe cea din Târgu-Mureș.
Mulțumește în stânga și în dreapta – în alianța cu PSD și PNL de până în 2023 formula putea fi interpretată politic – și invită audiența la declarații pe date concrete.
Abordat de jurnalistul Europa Liberă după încheierea conferinței, admite că, deocamdată, speranțele pe care tocmai le-a exprimat se bazează pe „calculele noastre”, ținând să sublinieze că au și aceste estimări greutatea lor: „doar cu asta ne ocupăm”, transmite el, cu aerul politicianului forjat în atâtea și atâtea dispute electorale.
Adaugă că numărătorile paralele abia încep, așa că până la noi vești, speculațiile nu își au rostul, dă de înțeles.
În cortul de presă merge televizorul, unde curg știrile cu datele exit poll-ului pentru Primăria Generală a Bucureștiului.
„Deocamdată doar asta avem”, spune fostul prefect de Cluj, Tasnádi Szilárd. Ar dori parcă să introducă în ecran și date din teritoriu, mai ales din zonele cu comunități maghiare importante.
E în jur de ora 23:00 și „încă mai sunt secții deschise, și la Cluj”, subliniază el, adăugând că voturile cu urna mobilă nu ar fi fost contorizate, iar exit poll-ul nu e întru totul concludent. „Lucrurile se mai pot schimba în cursul nopții”, adaugă.
Sticlele de cola s-au epuizat, iar în cort au mai rămas cele cu apă minerală și plată. Nu pare mai nimeni interesat, întrucât orele înaintează și „somniferele” substitut par mai utile.
În timp ce Kelemen se retrage din „spațiul public” – al sediului, nu și al politicii – după un interviu acordat agenției de presă maghiare, discuțiile informale, mai mult sau mai puțin politizate, continuă.
E o atmosferă destinsă, dar se simte și încordarea interioară mai ales în rândul celor care au fost pe diverse liste – fie la europarlamentare, fie la locale.
Dialogurile se poartă în maghiară și nu prea poți „intercepta” vreo informație de care să te agăți ori să te amuzi, dar în momentul în care comută pe română, exprimarea interlocutorilor e fără cusur.
Cum a fost campania? „Obositoare: chiar și azi am făcut o grămadă de kilometri”, spune eternul vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, Vákár István. E și acum pe lista de la CJ, după candidatul formațiunii la șefia forului, deputatul Csoma Botond.
Jovial, dar și ușor îngândurat, evită să dea pronosticuri și așteaptă și el date oficiale. Faptul că AUR se învârte în jurul a doar 15 procente la europarlamentare și că partidul Dianei Șoșoacă nu a trecut, pare-se, pragul, îl mai liniștesc.
Cu gândul la europarlamentare și cu ochii la locale
În mulțime – nu foarte numeroasă, de altfel – se disting cei doi europarlamentari UDMR, care ar urma să obțină noi mandate dacă rezultatele oficiale vor confirma pragul de 5% necesar: Iuliu Winkler și Lóránt Vincze.
Nu sunt atât de recognoscibili precum eurodeputați ca Dacian Cioloș ori Rareș Bogdan, dar sunt ușor de reperat în cămășile albe care contrastează cu întunericul care se lasă tot mai adânc.
„În față aveți 50% și la cealaltă masă 50% (din mandatele de europarlamentar la care speră Uniunea)”, spune fostul prefect Tasnadi.
Europarlamentar încă de după aderarea României la UE, Iuliu Winkler evită să vorbească prea mult despre alegerile pentru Bruxelles, în primul rând dintr-un motiv practic. Debitul verbal e la fel de puternic și când schimbă limba dialogului.
„De obicei, și numărătorile paralele (ale partidelor, n.r.) încep cu voturile de la locale, așa, că pentru estimări altele decât exit-pollurile, mai avem de așteptat până mâine (luni, 10 iunie, n.r.)”, subliniază el.
E mai atent la știrile care vin de teren, de la locale. Tocmai a fost sunat cu o veste de care se declară încântat. „Se pare că vom câștiga din nou primăria din Odorheiu Secuiesc, unde am luptat cu candidatul altei formațiuni maghiare.”
Orașul intrase într-o adormire și avea nevoie de un primar mai întreprinzător, precum candidatul propuse de formațiune – fondatorul unui incubator de afaceri, adaugă el.
E orășelul unde, la finalul anului trecut, clădirea unui internat de liceu s-a prăbușit și doi tineri și-au pierdut viața.
Municipii cu miză specială sunt și Târgu-Mureș, unde UDMR l-a susținut pe independentul Soós Zoltán, primarul în funcție, și la Satu-Mare. Și Consiile Județene de acolo sunt la fel de importante, la fel ca și celelalte două din Secuime.
Nu își ascunde dezamăgirea față de „mezalianța” între PNL și AUR, „foștii noștri colegi de guvernare”: liberalii au candidat la CJ, prin parlamentarul Vlad Cozma, iar AUR la Primărie – Ciprian Lucian Tilea, cele două formațiuni susținându-se, mai mult sau mai puțin explicit, reciproc.
Asta în condițiile în care colegii actuali de Coaliție ai liberalilor au candidați la ambele instituții.
Recunoaște că e surprins de scorul de cele peste 50 de procente obținute de PSD-PNL la europalamentare, dar „important e cum se redistribuie voturile care ajung și la noi.”
Discuțiile sporadice cu privire la alianțe care se vor forma în consiliile locale și județene – noile mandate intră oricum în vigoare abia din 1 noiembrie – nu au releveanță foarte mare, în condițiile în care la final de an vor fi alegerile parlamentare, atrage atenția Winkler.
„Acolo se va da tonul alianțelor”, conchide el, înainte de a fi convocat la un nou interviu pentru presa maghiară.
Nu atât de fervent în discurs precum colegul lui, Lóránt Vincze stă calm la o altă masă și alternează scurtele dialoguri cu interlocutorii spontani, cu scroll-ul telefonului.
E dispus să explice la obiect care e rolul efectiv al Parlamentului European, pentru componența căruia au votat și românii, dar al cărui rol nu e atât de ușor de decelat.
„Practic avem o triadă la nivel european, între Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European. Comisia inițiază, dar Parlamentul e cel care aprobă sau nu transformarea în lege anumite inițiative”, explică el.
E un dialog între trei instituții, la nivel european, pe care îl prezidează președintele PE și dacă părțile nu se pun de acord, tot procesul trenează, explică el.
Dacă despre Parlamentul român se dezbate intens, lucrările PE sunt prea puțin vizibile în țările membre UE, deși impactul e poate și mai puternic câtă vreme de la Bruxelles vin reglementări în funcție de care se adaptează și legislația țărilor, întărește eurodeputatul.
Nu mai există corespondenți permanenți de presă din România la Bruxelles și asta se simte, deplânge el.
În jur, politicienii UDMR încep să părăsească, rând pe rând incinta, chiar dacă în birourile de lângă personalul organizației forfotește încă. E tot mai întuneric și orele tot mai puține până când liderii vor ști dacă au trecut pragul și dacă au învins acolo unde și-au propus.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
