Mai mulți utilizatori de Facebook au reclamat zilele acestea că postările lor au dispărut, după ce Biroul Electoral Central (BEC) a cerut platformei înlăturarea lor.
Motivul: postările, chiar dacă nu aparțineau unei persoane sau organizații implicate în campania electorală, nu ar fi respectat o ordonanță nouă – adoptată de autoritățile române la începutul acestui an.
OUG 1/2025 prevede că toate materialele electorale, indiferent că sunt distribuite de candidați sau de susținătorii lor (inclusiv de cetățenii simpli), trebuie marcate conform regulilor electorale.
Din acest motiv, BEC a cerut în ultima perioadă ștergerea a zeci de postări electorale nemarcate, unele din ele fiind ale oamenilor care nu sunt membri de partid. Iar Meta – compania care deține Facebook și Instagram – s-a conformat și a înlăturat acele postări.
În perioada 4-12 aprilie, BEC a dispus eliminarea de pe marile platforme online a 609 materiale publicitare politice despre care a considerat că au conţinut ilegal. 149 dintre acestea erau postate de persoane fizice, restul fiind postate de „actori politici care candidează ori deţin funcţii elective ori alte funcţii publice”.
Printre cei ale căror postări au fost șterse se numără și fostul judecător Cristi Danileț.
După ce BEC a fost sesizat de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) că postările lui Danileț ar încălca legea, postările lui au fost șterse.
Danileț a scris despre acest lucru pe Facebook, pe 12 aprilie, când a spus că nu e „actor politic” și că nu ar fi avut de ce să marcheze postarea conform legislației electorale.
„Sunt un cetățean implicat în viața cetății începând cu anul 1999. Am sancționat deseori derapajele politice la nivel instituțional. Acum, că nu mai sunt magistrat, am voie să critic politicieni și partide”, a scris Danileț.
Contactat de Europa Liberă, fostul judecător spune că a contestat decizia BEC de a-i șterge postările la Curtea de Apel București.
„Eu nu am nicio legătură cu nimeni – nici candidat, nici partid politic. Eu am criticat deschis orice candidat, indiferent de partid. Ei interpretează greșit și răuvoitor legea. Cetățenii nu mai participă la dezbateri din acest motiv”, spune Cristi Danileț.
„BEC s-a transformat în poliție. Ce se întâmplă acum e atentat la libertatea de expresie. BEC interpretează legea și cenzurează cetățenii. Avocatul Poporului ar trebui să se sesizeze în acest caz”, continuă Danileț.
Un alt caz în care Biroul Electoral Central a cerut ștergerea unor postări din social media este cel al cadrului universitar Cristian Preda.
Profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, Cristian Preda spune că i-a fost ștearsă o postare în care vorbea despre ultimele evenimente politice din România.
„M-am ferit să spun numele vreunui candidat. Dar postarea pe care o incriminează BEC e una în care vorbesc despre fariseismul comentatorilor care au făcut-o cu ou și cu oțet pe Elena Lasconi, pentru ca acum să îi plângă de milă și spun că decizia USR e justă. Dar nu USR candidează”, spune Cristian Preda pentru Europa Liberă.
Profesorul de științe politice spune că nu are nicio legătură cu vreun staff de campanie.
„Dacă aș fi în stafful cuiva, mi-aș asuma. Suntem în situația de a fi cenzurat, ceea ce mi se pare aberant. Mi se pare că se trece dintr-o extremă într-alta, din extrema neputinței ignorante – n-au văzut, n-au știut, n-au înțeles – în cenzură pur și simplu”, spune Cristian Preda.
Ce spune BEC despre postările persoanelor fizice
Într-un comunicat de presă, trimis pe 15 aprilie, BEC susține că cei care nu sunt aleși sau nu ocupă funcții publice – însă postează repetat pe conturile personale „materiale de propagandă electorală” – devin actori politici pentru că pot influența electoratul.
Biroul Electoral Central susține că aceste persoane, catalogate ca „actori politici”, au obligația „etichetării respectivelor materiale in scopul atenţionării și informării corecte a publicului cu privire la caracterul de material publicitar politic al postării, lipsa etichetării corespunzătoare calificând materialul ca având un conţinut ilegal”.
BEC mai spune că nu sunt „actori politici” cei care critică un candidat, atât timp cât nu postează un îndemn direct de a vota sau nu pe cineva.
BEC spune că nu va șterge postările jurnaliștior care informează publicul și nici opiniile publice exprimate în nume personal, în mediul online, de către persoane fizice care nu sunt „actori politici”. Acestea, subliniază BEC, „sunt componente esenţiale ale dreptului la informare, respectiv ale dreptului la liberă exprimare, astfel că în niciuna din situaţiile circumscrise acestor ipoteze şi deduse analizei BEC, nu a fost dispusă măsura înlăturării materialelor postate”.
Conform OUG 1/2025: „actori politici” sunt considerați partidele politice, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidații acestora sau candidații independenți, orice membru de partid care deține un mandat electiv și care promovează formațiunea pe care o reprezintă și orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate anterior și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații.
Cum a apărut noua lege
E corect ca Biroul Electoral Central să ceară rețelelor sociale precum Facebook sau TikTok să șteargă postări în care diferite persoane își exprimă opinii politice în campania electorală?
Septimius Pârvu, coordonator programe electorale la Expert Forum, crede că problema pleacă de la modul în care a fost formulată legea și că unele decizii luate de BEC sunt la limita interpretării regulamentului european privind publicitatea politică.
„Scopul regulamentului european privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică era să reglementeze ce înseamnă publicitatea plătită”, spune Septimius Pârvu.
„În definiția actorului politic, apare, pe lângă candidați și membrii de partid sau partidul în sine, și o persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele celor de mai sus. Chiar dacă apare și ideea asta de persoană fizică sau juridică, ea trebuie să fie legată totuși de această campanie structurată”.
Expertul susține că atunci când BEC-ul decide ștergerea unei postări trebuie să dovedească dacă a fost sau nu plătită și nemarcată.
„Din punct de vedere al finanțării, cel puțin pe Facebook – unde avem ads-library – putem vedea dacă postările au fost plătite sau nu. La TikTok e un pic mai complicat, că acolo nu există același nivel de transparență”, mai spune Spetimius Pârvu.
Acesta a observat că deciziile BEC din ultimele zile spuneau că conturile șterse fac parte dintr-o campanie structurată (adică a unui partid).
„Cred că statul român a încercat să găsească o soluție pentru problema de anul trecut, a încropit repede o ordonanță și în momentul ăsta suntem în situația în care BEC-ul trebuie să gestioneze zeci de plângeri”, a mai spus Pârvu.
El se referă la campania electorală prezidențială din 2024, când candidatul pro-rus Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor după ce a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campanie.
Ulterior, autoritățile române au aflat că mai multe persoane au plătit sume importante de bani pentru a-l sprijini pe Georgescu. Acesta a fost unul dintre motivele anulării alegerilor.
Conform noii legi, oricine poate face plângere la BEC dacă observă că există postări nemarcate ca fiind publicitate electorală.
Sesizări se pot depune și la Consiliul Național al Audiovizualului, dar instituția le trimite tot la BEC.
„Dacă primim o sesizare pe subiectul «îl susțin pe X», le redirecționăm către BEC, unde este o echipă mixtă și unde noi – CNA-ul – avem un reprezentant care asistă acolo alături de alte persoane”, spune Mircea Toma, membru CNA.
CNA-ul poate însă să ceară ștergerea conținutului care instigă la violentă.
„Toate postările care nu conțin referiri la actori politici relevanți rămân de competența noastră – precum instigare la violență, de exemplu”, a mai spus Mircea Toma.
Ce spune OUG 1/2025 în privința postărilor electorale
Printre altele, ordonanța prevede că, în timpul campaniei electorale, „actorii politici” trebuie să publice:
- o indicație că este vorba de un material publicitar politic;
- identitatea sponsorului materialului publicitar politic;
- după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă;
- o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite.
„La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”, prevede ordonanța.
Încălcarea legii se pedepsește cu amendă între 15.000 lei la 50.000 lei.
Este corect să le fie șterse postările oamenilor „simpli” care nu sunt afiliați vreunei partid politic?
Profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice al SNSPA, consideră că rețelele sociale sunt echivalente cu mass-media și că orice postare privind candidații trebuie marcată.
„O afirmație legată de intenția de vot de pe rețelele sociale este tot o invitație la vot. În mod normal și în vremuri normale, în care nu exista atât de mult scandal suveranist, votul, ca și credința religioasă, erau ținute cu discreție la nivelul vieții individuale și nu publice. Cred că e o formă de decență civică aceea de a nu exprima poziții electorale, pentru că ele creează dispută publică”, spune Cristian Pîrvulescu.
Profesorul de științe politice susține că de postările cu referințe electorale ale cetățenilor simpli profită politicienii.
„Eu pot să plec de la premisa bunei credințe a majorității oamenilor care fac astfel de afirmații pe rețele sociale, doar că de acest lucru profită foarte mulți politicieni și foarte mulți influenceri legați de grupurile politice care influențează votul și acest lucru este contrar legii”, consideră Pîrvulescu.
„În campania electorală, cetățenii pot să participe la ce vor, dar să nu-și exprime orientări politice pe rețelele sociale. Pot să o facă doar în măsura în care sunt înregimentați politic. Altfel, toate aceste declarații sunt folosite în sens electoral și afectează neutralitatea votului, pentru că întreaga bătălie se dă pentru a-i convinge pe cei nehotărâți să se orienteze într-o direcție sau alta”.
Politologul amintește că în campania electorală prezidențială trecută tocmai asta a fost problema:
„Oamenii care s-au exprimat masiv în favoarea extremei drepte și care păreau oamenii simpli, dincolo de faptul că unii dintre ei erau de-a dreptul boți, alții – intrați într-un proces de radicalizare – n-au făcut altceva decât să amplifice o situație care a devenit incontrolabilă și care a afectat în mod grav libertatea de expresie, a creat o stare de isterie”.
Cristian Pîrvulescu susține că, din punctul său de vedere, consecințele benefice ale OUG 1/2025 sunt mai importante decât eventualele daune legate de „așa-zisa” libertate de expresie.
„Nu afectează nimănui libertatea de expresie. Rețelele sociale sunt însă parte a mass-media și presei, nu sunt în afară, nu sunt doar individuale. Nu este expresia mea în fața prietenilor, este exprimarea mea în fața lumii întregi”, spune Cristian Pîrvulescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
