Una din principalele concluzii ale raportului consilierului special Robert Mueller, făcut public doar parțial, este cea din care reiese că Rusia a reușit, folosind rețelele sociale, să influențeze rezultatul alegerilor din SUA din 2016.
Raportul Mueller detaliază tehnica lentă, de învăluire și infiltrare a rețelelor, în special Facebook și Twitter, din partea acelei agenții rusești numite Internet Research Agency (IRA), care a putut atinge 126 milioane americani, creând încă din 2014, cu doi ani înaintea alegerilor din SUA, un număr imposibil de evaluat de conturi false, grupuri de discuții, pagini și reclame politice.
Conturile Facebook și Twitter păreau a aparține unor americani normali, care au putut chiar incita la manifestații spontane în Philadelphia și Miami. Acestea au început deja în 2015. Membri ai acelor grupuri și pagini au putut chiar comunica, în engleză, cu membri ai echipei de campanie a lui Trump, sau Hillary Clinton, care nu bănuiau că discutau cu angajați ai agenției rusești IRA.
Multe grupuri și pagini luaseră foarte mare amploare, înainte ca Facebook să le închidă, începând din 2017. Așa au fost "United Muslims of America" cu peste 300.000 de followers, "Don't Shoot Us" cu 250,000 followers, "Being Patriotic" cu 200,000 followers, și "Secured Borders" de pe Facebook cu peste 130,000 followers.
Milioane de oameni au participat în discuții lansate de acele grupuri, care provocau violente dezbateri precum chestiunile rasiale în SUA sau mișcările de extrema dreaptă.
Doar anul trecut, Twitter a identificat și făcut publice aproape 4.000 de conturi false legate de Rusia.
În general, trollii ruși (și antioccidentali) preiau și promovează și răspândesc povești apocaliptice despre refugiați care invadează Occidentul, devenit pasiv, supus și sinucigaș, și unde poliția ascunde violurile comise de refugiați cum a fost cu povestea (inventată) a unei adolescente în Germania, violate de refugiați, caz presupus ascuns de autorități.
În Europa, legislația rămâne încă la nivel național. Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, a recomandat insistent țărilor membre să introducă în legislație pedepse pentru răspândirea voită de știri false. Aceasta depinde însă acum de legislația fiecărei țări.
Mai multe țări au luat inițiativa de a legifera sever pentru a împiedica propagarea de „fake news”. Germania a mers atât de departe încât până și organizația Human Rights Watch s-a simțit datoare să difuzeze un comunicat, pe 14 februarie, în care estima că noua lege germană ce privește funcționarea rețelelor sociale creează un „precedent periculos”.
De la 1 ianuarie, Germania a început aplicarea unei legi controversate care cere site-urilor de social media să elimine imediat orice postare instigatoare la ură, orice știri false sau materiale ilegale.
Site-urile care nu elimină postările „evident ilegale" se pot confrunta cu amenzi de până la 50 de milioane de euro. Legea oferă companiilor de internet cum ar fi Facebook, Twitter și YouTube doar o fereastră de 24 de ore pentru a elimina mesajele ofensatoare sau mincinoase după ce un utilizator le semnalează pentru revizuire.
Legea germană stabilește astfel un precedent periculos, folositor guvernelor totalitare care caută să restricționeze libertatea de exprimare online, prin felul în care obligă companiile să cenzureze utilizatorii în numele guvernului, a considerat Human Rights Watch.
