Septimius Pârvu spune la #10întrebări că, mai ales în campanie, pot apărea dezinformări, în special în mediul online și dinspre conturile create recent.
„Știu că e ușor de zis, dar trebuie să judecăm, să vedem dacă informația pe care ne-o oferă pagina respectivă sau profilul respectiv are sens. De multe ori acestea sunt postări foarte controversate, care vor să creeze conflicte, care vor să nască discuții în mod artificial”, spune Septimius Pârvu.
Expertul spune că, deoarece campaniile pentru alegerile prezidențiale (24 noiembrie și 8 decembrie) și parlamentare (1 decembrie) se suprapun, acest lucru poate crea confuzii legate de promisiunile candidaților și ale partidelor.
„Asta cred că este o miză de fapt, de a înțelege din acest ocean de diverse lucruri care sunt, de fapt, promisiunile reale ale candidaților și de ce merită să fie aleși. Mai ales că acum se discută și tot felul de ferme de troli, de boți, cred că mediul online este o capcană foarte mare în care putem cădea foarte ușor cu informații care nu-s adevărate”, spune Septimius Pârvu.
Coordonatorul de programe electorale de la Expert Forum arată că pe site-ul votcorect.ro, dedicat alegerilor, pot fi semnalate neregulile pe care oamenii le observă și ulterior ei vor fi îndrumați ce să facă.
1. Europa Liberă: Pe 24 noiembrie este primul tur al prezidențialelor. La ce să fie atent alegătorul?
Septimius Pârvu: Ne uităm în primul rând la ce oferă candidații. Știu că este un an electoral destul de complicat și cu această suprapunere a alegeril0r, cu o ofertă electorală poate mai puțin diversă decât și-ar dori mulți dintre alegători. Însă, cred că aș începe cu îndemnul de a merge la vot și de a alege candidatul care corespunde cel mai mult dorințelor fiecărui alegător.
Acum, în ceea ce privește ziua votului în sine, alegerile prezidențiale cred că sunt un pic mai simple decât alegerile din iunie, mai ales decât cele locale.
În primul rând este mai ușor, există o mai mare flexibilitate unde poate vota alegătorul, inclusiv în străinătate, nu există acele limitări legate de stabilirea unei reședințe cu o perioadă de timp înaintea algerilor. Deci practic alegătorul poate vota ori în localitate, ori în orice altă secție din afara localității respective.
În străinătate e chiar o flexibilitate mult mai mare. Se votează de vineri după-amiaza. Există doar un buletin de vot. Dacă suntem în București, o să avem și referendul pentru București, atunci o să fie un un strat în plus de proceduri, dar în principiu oricum are loc în aceleași secții de votare, după aceleași proceduri.
2. Europa Liberă: Ce este schimbat față de precedentele alegeri?
Septimius Pârvu: Nu avem foarte multe schimbări. În mare, legislația a rămas la fel, adică nu există schimbări semnificative care au un impact asupra alegătorului sau asupra experienței pe care o simte alegătorul într-o secție de votare.
Cea mai mare parte dintre modificări sunt mai degrabă legate de organizare și privesc autoritățile sau modul în care gestionează procesul.
Sigur, nu mai avem pandemie, ca în 2020, am scăpat de acele proceduri complicate. Procesul este asemănător și cu ce am trăit în vară. Adică nu există noutăți semnificative.
3. Europa Liberă: Avem practic două campanii - pentru prezidențiale și pentru parlamentare. Cum să facem să le deosebim? Există tendința ca alegătorul să se uite după candidatul pentru președinte din partea unui partid.
Septimius Pârvu: Cred că cea mai problematică parte a campaniei este mai ales vizibilitatea ei.
Dacă ne uităm, practic, campania a început pe 25 octombrie, pe 1 noiembrie a început și campania pentru parlamentare. Deci nu o să mai vedem niciun fel de materiale de promovare outdoor pe străzi, în afară de fluturași și afișele cele mici.
Cred că este foarte important de unde ne luăm informația, pentru că probabil, după cum am văzut și la alegerile trecute, principalele surse rămân televiziunile și mediul online.
Sper să avem totuși o dezbatere electorală dacă tot televiziunea rămâne principalul mijloc de informare.
Este foarte important, mai ales cu această suprapunere a alegerilor, care poate crea foarte multe confuzii legate de ce promit candidații, ce promit partidele la parlamentare, și mai ales și în contextul în care până acum pre-campania s-a concentrat pe cu totul alte chestii, numai pe politici publice nu.
Asta cred că este o miză de fapt, de a înțelege din acest ocean de diverse lucruri care sunt de fapt promisiunile reale ale candidaților și de ce merită să fie aleși.
Mai ales că acum se discută și tot felul de ferme de troli, de boți ș.a.m.d., cred că mediul online este o capcană foarte mare în care putem cădea foarte ușor cu informații care nu-s adevărate.
4. Europa Liberă: Ce poate să facă un alegător care vede încălcări ale regulilor - de exemplu vede bannere?
Septimius Pârvu: De vinerea trecută până joi, 31 octombrie mai puteau fi folosite materiale electorale, corturi doar pentru parlamentare. Dar de astăzi nu mai este voie deloc.
Avem două tipuri de încălcări. Pe de o parte, le avem pe cele legate de campanie în sine, atribuția este la birourile de circumscripție pe fiecare județ, sau, de exemplu, dacă sunt încălcări inclusiv în online, pentru că putem vorbi și de acest fel, se fac plângerile în circumscripția unde de unde este competitorul respectiv.
Și avem încălcări legate de finanțarea campaniei. Adică, dacă vedem inclusiv materiale care sunt interzise, inclusiv din perspectiva finanțării lor, responsabilul este Autoritatea Electorală Permanentă.
Și noi, la Expert Forum, avem explicăm pe votcorect.ro cum se pot face aceste plângeri.
Adică descriem cum se desfășoară campania, care sunt încălcările, cum se pot face aceste plângeri și colectăm și astfel de sesizări, inclusiv putem ajuta alegătorii.
Dacă au întrebări foarte concrete, putem oferi și niște sfaturi legat de unde ar trebui să depună o plângere sau cum se depune această plângere.
5. Europa Liberă: Față de celelalte campanii, ați observat metode noi de păcălire a electoratului?
Septimius Pârvu: Nu cred că există ceva nou. Adică genul ăsta de comportament în online este mai degrabă vechi și cred că, probabil, la un moment dat sunt mai multe partide care au folosit genul ăsta de comportament. Sigur, acum vorbim de campanie.
Există niște mecanisme noi de limitare. De exemplu, există un nou regulament la nivelul Uniunii Europene care nu te mai lasă, ca partid politic, să folosești date personale, credințe religioase, date de sănătate.
Adică partidele nu au voie să folosească genul ăsta de date.
Dar n-aș zice neapărat că am văzut ceva care este absolut nou. Și deocamdată e un pic devreme să ne exprimăm legat de campanie.
Noi am făcut, de exemplu, o sesizare legată de continuarea campaniei cu corturile AUR, de către AUR, în București. Și a existat chiar o decizie a Biroului de Circumscripție de la Sectorul 1 de a înlătura unele dintre aceste corturi, pentru că de fapt erau pentru prezidențiale, după data de 25 octombrie.
Dar cred că principalele probleme sunt, pe de o parte, aceste campanii online de dezinformare sau de de susținere a unui candidat.
Pe de altă parte, cred că o altă problemă este cea legată de de banii publici pe care partidele i-au folosit inclusiv în perioada dinainte de alegeri. Pentru că o mare parte din fonduri se cheltuie de fapt în lunile dinainte, nu se cheltuie totul în campanie, iar partidele care au avut subvenții au profitat de această campanie.
6. Europa Liberă: Poate fi estimat cam cât influențează banii dați de partide pentru alegeri? Poate fi cuantificat în vreun fel?
Septimius Pârvu: Anul ăsta bugetul din subvenții pentru partide era de 314 milioane lei, au mai primit 73 de milioane lei, și au ajuns aproape la 380 de milioane de lei.
Noi am făcut analize inclusiv legat de cât au costat campaniile din iunie.
Pe de o parte, dacă ne uităm, comparativ cu alegerile din anii trecuți, clar costurile au crescut foarte mult.
De exemplu, la europarlamentare au fost cheltuieli de 150 de milioane de lei, comparativ de exemplu 2019, când cred că au fost vreo 90 milioane de lei.
În ceea ce privește subvențiile, care se pot folosi și în campanii (deci ele se pot folosi pentru promovarea partidului și în timpul și în afara alegerilor), până în luna august – pentru că până atunci am avut date – se cheltuiseră undeva pe la 263 de milioane lei.
Dintre care mai mult de jumătate pe presă și propagandă, ceea ce înseamnă fie contracte pentru promovare în presă, fie inclusiv materialele pe care le-ați văzut pe stradă.
Sistemul românesc a ajuns să fie aproape finanțat total din fonduri publice. Deci vorbim de niște sume foarte mari, în condițiile în care avem și patru alegeri.
Dar este foarte greu de cuantificat. Pentru că nu știm exact unde au ajuns banii din subvenții și asta rămâne o marea problemă de fapt a modului în care se cheltuie banii ăștia, pentru că noi vedem doar pe ce linii se duc, dar nu vedem cine e beneficiarul final.
7. Europa Liberă: După cum am văzut, sunt multe bătălii politice cu informații despre candidați date de alți candidați. Cum să depisteze alegătorul fake news-ul?
Septimius Pârvu: Sunt mai multe niveluri la care ar trebui să ne uităm. În primul rând, cred că trebuie să gândim critic și să ne uităm la critic la declarațiile politicienilor.
Politicienii mint - nu e nimic șocant aici. Politicienii mint, se contrazic, declară ceva azi, mâine declară altceva. Oricum există această tendință de a umfla totul.
În general, aceste lucruri țin de toate campaniile. Cel puțin de când observ eu alegerile, tot timpul văd genul ăsta de comportament în care politicienii promit și după aia, când ne uităm ce au făcut, n-au făcut mare lucru.
Dar dacă trecem în partea cealaltă, de exemplu, pe zona de online, unde vedem aceste campanii, fie de denigrare, de știri false, de tentative de influențare a votului, aici e mai complicat să-ți dai seama.
Dar există în general un comportament pe care cât de cât îl poți depista la genul ăsta de conturi care promovează genul ăsta de comportament. Sunt conturi apărute foarte recent.
Țin minte că au fost tot felul de scandaluri cu persoane care aveau nume din Vietnam sau din Asia, care dădeau like-uri, share-uri, comentarii. Astea sunt lucruri un pic mai ușor de văzut.
Problema este că, deși ne uităm foarte mult la Facebook, de fapt mare parte din comportamentele astea se întâmplă pe TikTok, unde e mult conținut video și e ceva mai greu de controlat, pentru că este și o platformă mai puțin controlată.
Știu că e ușor de zis, dar trebuie să judecăm, să vedem dacă informația pe care ne-o oferă pagina respectivă sau profilul respectiv are sens. De multe ori acestea sunt postări foarte controversate, care vor să creeze conflicte, care vor să nască discuții în mod artificial.
Cred că, în primul rând, trebuie să citim de cinci ori să vedem de unde a venit informația respectivă, să vedem cine-i persoana, entitatea care ne dă informația respectivă.
Există inclusiv mecanisme noi de plângeri, dacă există fake news-uri, de exemplu, sau dacă cineva vede știri false sau se poate plânge la ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații), de exemplu.
8. Europa Liberă: Cine poate să fie observator la alegeri? Și ce trebuie să facă?
Septimius Pârvu: Noi suntem un prim proces de înscriere de observatori. În primul rând, trebuie să fie persoane care nu sunt parte dintr-un partid politic. Dar noi cerem să nu fi fost parteneri într-o campanie electorală. Adică dacă au făcut campanie pentru un partid sau un candidat independent, nu pot fi observatori.
Acredităm și în țară, și în străinătate și totul se întâmplă pe votcorect.ro.
Foarte important - asigurăm pregătire, asigurăm manual în ziua alegerilor, avem un call center unde îi susținem pe observatori. Termenul pentru înscriere pentru prima rundă de alegeri este 15 noiembrie.
Numărarea voturilor este o parte importantă și pe care insistăm. Oricum nu va fi ca în iunie, adică nu vor prelungi până a doua zi la prânz, fiind mult mai puține buletine. Poate în București va dura un pic mai mult, dar fiind mult mai puține buletine, procesul va fi mult mai scurt.
9. Europa Liberă: Cum avem și alegeri prezidențiale, și parlamentare, unde votăm?
Septimius Pârvu: La prezidențiale, alegătorul votează acolo unde are domiciliu sau reședință, adică la secția din localitatea respectivă. Dacă e în afara localității respective, la orice altă secție, pe listele suplimentare, inclusiv în străinătate. Aici nu există nicio limitare.
La parlamentare, votezi în localitatea unde ai reședință sau domiciliu. Pentru reședință exista obligația de înscriere în registru electoral cu 45 de zile înainte, adică până pe 17 octombrie.
Diferența este ca la parlamentare ești legat de județ: dacă nu ești în localitatea respectivă, nu poți vota absolut oriunde, ci doar în același județ. Dacă eu am, să zicem, domiciliul sau reședința în Constanța și sunt în Baia Mare în ziua respectivă, nu pot vota dacă n-am acolo o reședință sau ceva. Deci asta e marea diferență.
10. Europa Liberă: Pentru alegerile parlamentare, unde pot vota alegătorii din străinătate?
Septimius Pârvu: Alegătorii din străinătate, cu mici excepții – de exemplu dacă au domiciliu în străinătate și reședință în țară – pot vota în țară.
Dacă au doar domiciliul în străinătate sau reședința în străinătate, pot vota în străinătate. Există o listă de documente pe site-ul Ministerului de Externe care care dovedesc reședința, adică ce înseamnă că ai drept de vot în străinătate.
Dacă s-au înscris la o secție, pot vota la secția respectivă, iar dacă nu sunt în localitatea respectivă, pot vota în orice altă secție.
Dacă nu s-au înscris la o secție, pot vota în orice secție doar să aibă acele documente care sunt cerute în ordinul Ministerului de Externe.
Deci îți trebuie un document românesc, dar trebuie să ai un document care să dovedească reședința în străinătate.
Dacă ai doar domiciliu în străinătate ai pașaport CRDS - un tip de pașaport special.
Dacă ai reședința în străinătate și vrei să votezi la parlamentare în străinătate, ai nevoie de unul din documentele care să arate că ai reședință în țara respectivă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
