La baza scrutinului electoral stau două tabere de alegători puternic polarizați și ghidați de credințe diferite.
Pe de-o parte, tabăra democrată iese la vot împotriva candidaților republicani, care în vară, în frunte cu decizia Curții Supreme a SUA, au restricționat legile pro-avort din SUA.
De cealaltă parte, mai mulți alegători republicani resping în continuare rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, atunci când Joe Biden l-a învins pe contracandidatul său Donald Trump. De atunci, republicanii și susținătorii lor au răspândit teorii fără probe privind o posibilă fraudă electorală.
Consecințele alegerilor din acest an sunt cât se poate de clare. Joe Biden a avertizat miercuri noaptea că democrația americană se confruntă cu o „amenințare” fără precedent din partea contracandidaților politici, care refuză să accepte rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020.
„Există candidați care concurează pentru fiecare nivel de funcție în America: pentru guvernator, pentru Congres, pentru procuror general, pentru secretar de stat, care nu se angajează să accepte rezultatele alegerilor la care participă”, a declarat Biden într-un discurs ținut în fața Gării Uniunii din Washington D.C.
Problemele economice, înaintea războiului
Americanii sunt nemulțumiți de scăderea nivelului de trai și de inflația care afectează puterea de cumpărare a oamenilor.
Rata inflației pentru bunuri și servicii se afla în luna septembrie la 8,2%. Pe 2 noiembrie, Rezerva Federală a Statelor Unite a crescut rata dobânzii cu aproximativ 0,75% pentru a încetini preveni creșterea inflației, însă o rată a dobânzii mai crescută aduce cu sine riscul de recesiune.
Războiul din Ucraina și alte probleme de politică externă au fost puțin observate în campaniile electorale din întreaga țară sau în reclamele care abundă la televizor.
În același timp, pătura de mijloc a societății americane s-a contractat constant în ultimele cinci decenii. Potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center, ponderea adulților care locuiesc în gospodării din clasa de mijloc a scăzut de la 61% în 1971, la 50% în 2021.
Scăderea a fost acompaniată de creșterea păturii de adulți cu venituri ridicate, de la 14% în 1971, la 21% în 2021, dar și de cea a populației cu salarii sub media americană, de la 25% la 29% în același interval de timp.
În ciuda acestui lucru, Departamentul Muncii din SUA a anunțat că numărul locurilor de muncă din sectorul non-agricol a crescut cu 261.000 luna trecută. Numărul de locuri noi de muncă în luna septembrie a fost, de asemenea, revizuit de la 263.000 la 315.000 pentru a reflecta realitatea economică din State.
Ce înseamnă rezultatul alegerilor pentru Joe Biden
Valentin Naumescu, expert în relații internaționale, spune că o victorie semnificativă a republicanilor în Congres i-ar oferi lui Trump pretextul de a-și anunța candidatura la prezidențiale, profitând de valul de simpatie al oamenilor pentru Partidul Republican și de nemulțumirile acestora față de situația economică din State.
„Cu alte cuvinte, Trump și-ar adjudeca victoria, ca și cum ar fi succesul său politic. Cartea oportunismului politic, jucată la maxim”, afirmă Naumescu pentre Europa Liberă.
Experții preconizează că Partidul Democrat va pierde controlul asupra Casei Reprezentanților, în timp ce cursa electorală pentru locurile din Senatul american rămâne strânsă.
Potrivit unui sondaj cumulativ realizat de FiveThirtyEight, aproximativ 53,2% dintre americani nu sunt de acord cu politicile adoptate până în prezent de administrația Biden.
Valentin Naumescu spune că impactul alegerilor intermediare din Statele Unite va depinde în funcție de camerele legislative câștigate de Partidul Republican. În cazul în care democrații pierd Casa Reprezentanților, agenda economică a lui Biden se va confrunta cu dificultăți venite din partea republicanilor.
Dacă Partidul Democrat pierde, însă, și controlul în Senat, atunci piedicile politice vor fi mult mai serioase.
În schimb, profesorul de relații internaținale afirmă că nu vor exista schimbări majore pe partea de război în Ucraina.
„Majoritatea măsurilor de sprijin ale administrației americane pentru Ucraina au fost adoptate pe baza unui sprijin bipartizan. Și aici nu m-aș aștepta să văd contre sau piedici”, spune Valentin Naumescu.
„Desigur că și republicanii vor veni probabil cu o diferență de nuanță, vor veni cu propriile inițiative, vor dori și ei să iasă în evidență și să-si pună în aplicare propriile politici chiar. Asta nu înseamnă că va exista o schimbare dramatică a politicii externe și de securitate a Statelor Unite”, mai spune expertul.
Dincolo de războiul din Ucraina, tensiunile dintre cele două partide riscă să crească, în condițiile în care un număr mai mare de politicieni republicani în Congres înseamnă piedici în plus puse administrației Biden, cel puțin până la alegerile prezidențiale din 2024.
Sentimentul de alienare al multor dintre americani față de clasa politică mainstream din America îi vor determina pe mulți să voteze marți pentru politicieni de tip outsideri, sau care par să ofere o alternativă disruptivă la politicile de centru.
„Negocierile (dintre democrați și republicani, n.r.) vor deveni din ce în ce mai dificile pe măsură ce se vor apropia alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. E clar că republicanii – cel puțin ca exercițiu de imagine, pe măsură ce se apropie momentul electoral prezidențial – vor trebui să respingă inițiativele democraților tocmai pentru a arăta votanților lor rolul votului pe care l-au acordat”, precizează expertul pentru Europa Liberă.
Zeci de candidați neagă rezultatele alegerilor prezidențiale
Think-tankul american Institutul pentru Dialog Strategic (Institute for Strategic Dialogue) a identificat opt tendințe ale celor care neagă rezultatul alegerilor din 2020 în contextul alegerilor intermediare din 8 noiembrie.
Printre cele mai se seamă se remarcă retorica adeseori violentă ce vizează angajații din domeniul electoral și funcționarii publici, văzuți ca fiind vectorul principal din spatele așa-numitei „fraude electorale”.
Experții avertizează că numărul amenințărilor a crescut în urma alegerilor primare din SUA din luna august.
În paralel, agenția americană transmite că alegătorii republicani i-au încurajat pe ceilalți cetățeni să dea năvală la stațiile de vot să monitorizeze manevrarea buletinelor de vot de către angajații electorali.
Lipsa de încredere în procesul electoral se manifestă în special în statele unde competiția între partide e mare, precum Arizona, Georgia, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin.
„Apelul la violență după alegerile de la mijlocul mandatului e real”, spune Graham Brookie, director la Digital Forensic Research Lab de la Atlantic Council, care monitorizează eforturile de organizare a violenței politice venite din partea grupurilor de dreapta/extremă-dreapta.
„Minciunile fundamentale care au dus la 6 ianuarie câștigă tot mai mult teren în perioada premergătoare alegerilor intermediare”, a continuat el.
Potrivit Financial Times, 22 de persoane care neagă rezultatul alegerilor din 2020 figurează pe listele electorale din Statele Unite.
În contextul în care americanii în diferite state au putut vota anticipat pentru midterms, comisiile electorale se află în ipostaza delicată de a rămâne complet transparente pe durata întregului scrutin.
„Încercăm să umanizăm (procesul, n.r.). Încercăm să demonstrăm profesionalismul (sistemului, n.r.). Încercăm să arătăm caracterul bipartizan al acesteia”, transmitea Stephen Richer, angajat electoral la biroul electoral din jurisdicția republicană Maricopa, Arizona. În 2020, biroul electoral din regiune a fost acuzat de fraudarea alegerilor de către susținătorii lui Donald Trump.
Riscurile violenței politice în Statele Unite
În aceste condiții, candidații din partea Partidului Democrat pentru pozițiile de guvernatori, secretari de stat și procurori generali au misiunea dificilă de a îi convinge pe alegători că procesul electoral respectă normele de transparență și de integritate. Dificultatea nu constă, însă, în promovarea adevărului, cât mai degrabă în forța de propagare a teoriilor conspiraționiste.
Candidatul republican pentru funcția de procuror general al statului Arizona, Abe Hamadeh, susține că, în cazul în care e ales, el va intenta mai multe capete de acuzare împotriva oficialilor din domeniul electoral pentru fraudarea alegerilor din 2020.
Candidatul din partea aceluiași partid pentru funcția de secretar de stat în Arizona, Mark Finchem, a făcut anterior parte din grupul de miliție de extremă-dreapta Oath Keepers. Finchem a declarat că dacă ar fi avut dreptul, s-ar fi opus recunoașterii rezultatului alegerilor din 2020.
Potrivit proiectului FiveThirtyEight, unul din cinci americani crede că violența e justificată, cel puțin câteodată, pentru „promovarea obiectivelor politice importante”.
Un sondaj similar realizat de The New York Times alături de Siena College, în perioada 9-12 octombrie, arată că 11% dintre cei întrebați sunt de acord cu folosirea armelor sau cu instigarea unui război civil pentru a repara deficitul democratic din țară.
Aproximativ 28% dintre alegătorii republicani și 33% din alegătorii democrați cred că democrația din America se află în pericol major.
