„Am votat pentru ca dosarul 10 august să fie finalizat, pentru ca România să continue direcția spre Europa, spre bunăstare și direcția spre un stat civilizat și modern. Doar unul dintre cei doi candidați oferă această speranță. Nu este o garanție, este o speranță și de aceea îi îndemn pe toți cetățenii ca până la finalul acestei zile să iasă și să voteze pentru că astăzi ștampila aceea mică este forța pe care o avem noi ca societate: să dăm acel mesaj în care vrem să vorbim despre comunitate, despre oameni, nu despre interese particulare”, a spus, citat de Mediafax Dan Barna, liderul USR și candidat la prezidențiale din partea Alianței USR PLUS, clasat pe locul al treilea în primul tur.
Dan Barna a adăugat că este un moment important pentru istoria României și că are încredere că la finalul zilei românii vor avea din nou speranța unei țări care se modernizează.
Liderul USR a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale 15,02%, un scor electoral insuficient pentru a-i depăși pe Klaus Iohannis (37,82%) și pe Viorica Dăncilă (22,26%).
După rezultatul din primul tur, mult sub scorul alianței USR PLUS de la europarlamentare, Barna le-a cerut colegilor să decidă dacă îl mai vor sau nu președinte al partidului. După cinci zile de vot electronic, Barna a primit susținerea a 74% din colegii săi, în vreme ce 26% au fost de părere că trebuie să demisioneze după eșecul de a se califica în turul al doilea al prezidențialelor.
Puteți citi și:
Scurtul drum al lui Dan Barna prin politică, de la fonduri europene către Cotroceni
Din 1990 și până în prezent, rata de participare la alegerile prezidențiale a tot scăzut, culminând cu cea de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 – 51,1% (cifră în care intră și prezența Diasporei).
Dacă la primele alegeri libere ținute de după căderea comunismului, organizate pe 20 mai 1990, în ceea ce a rămas cunoscut ca Duminica Orbului, s-au prezentat la vot 86,19% dintre români, 30 de ani mai târziu prezența în primul tur a fost cu 35% mai mică. Trebuie menționat că doar alegerile prezidențiale din 1990 a fost singura dată în care șeful statului a fost ales într-un singur tur de scrutin.
Totodată, tot cifrele din ultimii 30 de ani mai arată că, din cele șapte runde de alegeri prezidențiale, în turul al doilea, prezența la vot este cu câteva procente sub cea din primul tur, excepție făcând 2009 și 2014.
Istoricul prezenței la votul pentru alegerea președintelui
1990
- 86,19%
1991
- Turul I – 76,29%
- Turul II – 73,23%
1996
- Turul I: 76,1%
- Turul II: 75,9%
2000
- Turul I: 65,31%
- Turul II: 57,5%
2004
- Turul I: 58,51%
- Turul II: 55,21%
2009
- Turul I: 54,37%
- Turul II: 58,02%
2014
- Turul I: 53,18%
- Turul II: 64,11%
2019
- Turul I: 51,1%
Votul din diaspora a început să trezească emoții și controverse aprinse, odată cu explozia numărului de români care au părăsit țara, dar vor în continuare să își exprime opțiunile electorale.
Cu toate acestea, strict procentual, votul din diaspora contează încă foarte puțin. Puteți citi aici ce arată cifrele din ultimii ani.
Până la această oră, în cele 838 de secții de votare din străinătate au votat în turul doi al alegerilor prezidențiale aproape 400.000 de români (inclusiv cele 17.500 de voturi prin corespondență).
O prezență mare a fost înregistrată în Marea Britanie, Belgia, Republica Moldova sau Italia.
URMĂRIȚI ÎN TIMP REAL PREZENȚA LA VOT ÎN STRĂINĂTATE
La nivel național, potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezența la vot la ora 10.00 a fost de 6,87%, ușor mai mică față de prezența din primul tur, când la aceeași oră, prezența a fost de 6,89%.
Peste un milion de români au votat în turul doi al alegerilor prezidențiale, prezența la vot a ajuns la 6%.
Diferența între mediul urban și rural este de aproape 150.000 de voturi în favoarea mediului urban.
În București, rata de participare este de 5,38%. Cea mai mică prezență se înregistrează în sectorul 3 (4,54%), iar cea mai mare în sectorul 1 (6.01%)
Facebook Forum