Linkuri accesibilitate

Alegeri parlamentare în Rusia | Vid de informație și drum deschis posibilității de fraudă


Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov (în partea dreaptă a afișului electoral fotografiat în St. Petersburg în septembrie), candidează la alegeri din partea formațiunii Rusia Unită.

Alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, au loc în perioada 17 – 19 septembrie, într-o atmosferă marcată de scăderea în popularitate a partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită, fapt care a readus pe agendă practici contrare scrutinelor considerate corecte.

Autoritățile electorale ale Rusiei au oprit accesul publicului la transmisiunile în direct din secțiile de vot iar ultimele luni au fost marcate de blocarea accesului la informații independente și de presiuni asupra presei, observatorilor și mecanismelor care ar fi putut contribui la transparența și monitorizarea obiectivă a alegerilor.

De aproape un deceniu, alegerile din Rusia puteau fi „monitorizate” public, prin stream-uri live din secțiile de vot. După ce acest sistem a dus la dezvăluirea unor fraude la alegerile prezidențiale din 2018, câștigate oricum de Vladimir Putin, autoritățile electorale au decis ca doar candidații, partidele și membrii Comisiei Electorale Centrale (TsIK) să poată consulta înregistrările.

Transmisiunile vor fi, în consecință, extrem de greu de monitorizat de echipele candidaților în condițiile în care în Rusia votează peste 100.000.000 de persoane.

Fraude constate prin live-stream:

  • turism electoral;
  • alegători care votează cu actele altei persoane;
  • buletine adăugate în urne;
  • manipularea listelor electorale;

În justificarea deciziei de a limita drastic accesul la transmisiunile în direct din secții, oficialii au spus că acestea ar fi prea costisitoare dat fiind că alegerile vor avea loc timp de trei zile. Însă chiar decizia prelungirii perioadei de vot este văzută ca o încercare de a permite mai multe opțiuni de fraudă. Oficial, votul durează trei zile ca măsură de limitare a răspândirii Covid-19.

În 2018, TsIK a fost nevoită să anuleze rezultatele din șapte secții, un număr nesemnificativ și care nu a fost în măsură să modifice rezultatul votului. Vladimir Putin și-a câștigat detașat cel de-al patrulea mandat de președinte, dar părea că autoritățile vor să atribuie procesului o iluzie de legitimitate. În 2021, nici măcar acest efort nu pare să mai fie de interes.

Observatorii OSCE, interziși

Singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor, Golos, a criticat vehement decizia TsIK de a opri accesul public la transmisiunile live din secții. „E, pur și simplu o încercare de a ascunde de ochii publicului ce se va întâmpla timp de trei zile și două nopți în secțiile de vot, nu vor să mai circule pe internet înregistrări cu fraude așa că au adoptat o nouă logică: nu puteți să vă uitați, pentru că avem ceva de ascuns”, spun reprezentanții organizației.

O altă lovitură majoră pentru procesul de monitorizare a alegerilor este refuzul Rusiei de a accepta observatori din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Organizația a cerut acreditarea a 420 de observatori pe termen scurt, pentru zilele alegerilor, 80 pe termen mai lung, pentru monitorizarea întregului proces, și a unei echipe de analiști. Rusia a respins cererea invocând pandemia de Covid-19. OSCE nu a primit explicații cu privire la refuzul acreditării în condițiile în care consideră că puteau fi luate alte măsuri de prevenire a răspândirii coronavirusului și nu va trimite observatori.

Între timp, și organizația Galos a fost declarată „agent străin” pentru că a primit donații de la un cetățean armean și nu va fi în măsură să asigure un proces de monitorizare eficient, deși spune că „va încerca”. Și candidați ai opoziției, dar și organizații internaționale de presă, inclusiv RFE/RL au fost declarați agenți străini și trebuie să se prezinte ca atare în spațiul public.

Până în prezent, 47 de entități și persoane au fost incluse pe lista „presei străine care desfășoară activități de agent străin”, 37 doar în ultimele șapte luni.

În timp ce pretinde tot mai frecvent că Occidentul ar vrea să influențeze campania electorală, Rusia a blocat recent șase furnizori de VPN, „rețele virtuale private” care permit accesarea internetului fără restricțiile impuse în anumite țări.

Cea mai bună apărare, atacul

După modificări constituționale care îi permit lui Vladimir Putin să își apere mandatul de președinte până în 2036 și după arestarea oponentului său, Alexei Navalnîi, și anihilarea susținătorilor și organizației acestuia, Kremlinul răspunde îngrijorărilor legate de modificarea procesului electoral cu atacuri.

Ministrul de Externe, Sergei Lavrov, care candidează din partea formațiunii Rusia Unită, spune că Occidentul „folosește organizațiile internaționale în toate modurile posibile pentru a face organizarea alegerilor dificilă”.

În Rusia se poate vota anticipat. O femeie votează într-o tabără de vânătoare aflată la 2.200 de km de Moscova, în regiunea Tiumen. 9 septembrie 2021.
În Rusia se poate vota anticipat. O femeie votează într-o tabără de vânătoare aflată la 2.200 de km de Moscova, în regiunea Tiumen. 9 septembrie 2021.

Anterior, OSCE anunțase că nu trimite observatori și exprimase îngrijorări cu privire la prelungirea scrutinului. Potrivit OSCE, timpul suplimentar ar putea fi folosit pentru a pune presiune asupra alegătorilor iar depozitarea în siguranță și păzirea urnelor în timpul nopții ar fi dificil de realizat. În plus, unii reprezentanți ai opoziției care au vorbit cu reprezentanții OSCE au menționat dificultatea găsirii unui număr suficient de persoane care să monitorizeze votul timp de trei zile și două nopți.

Șefa TsIK, Ella Pamfilova, a încercat, la rândul ei, să dea asigurări că „agenții străini” nu vor fi împiedicați să monitorizeze alegerile sau să relateze despre acestea, insistând că ar avea aceleași drepturi ca ale cetățenilor ruși.

În privința unei înregistrări în care șefii de secții par să fie sfătuiți cum să se pregătească pentru fraudarea alegerilor, Pamfilova a spus că discuția era menită să combată corupția. Ea a fost citată spunând: „Am creat un sistem atât de transparent încât tot ce e secret iese la iveală. /.../ E necesar să clarificăm lucrurile, astfel încât să nu existe vreo suspiciune și nimeni să nu facă lucruri care ar putea fi descrise drept un atentat la adresa alegătorilor”.

Pe lângă modificări ale legislației electorale, limitarea transparenței și retorica de tip propagandistic, în Rusia au loc și mișcări inedite de influențare a alegerilor. Apar candidați care au același nume, astfel încât alegătorilor nu le va fi clar pe cine votează. Un caz recent este al celor trei candidați Boris Vișnevski la alegerile locale din Sankt Petersburg. Unul este parlamentarul Boris Vișnevski, lider al filialei locale a partidului Yabloko și membru al adunării din 2016, ceilalți doi sunt un oficial apropiat partidului Rusia Unită, aflat la guvernare, și un vânzător pentru o companie de reparații auto. Ambii și-au schimbat numele înaintea votului din 17-19 septembrie.

Suspiciunile sunt mai prezente decât oricând, în special după ce autoritățile au permis și votul electronic și prin corespondență, despre care criticii spun că poate fi manipulat cu ușurință de autorități.

În plus, în Rusia nu există nicio organizație independentă care să realizeze sondaje de opinie. Institutul independent Levada a fost declarat „agent străin”, ceea ce i-a limitat capacitatea de a mai face sondaje independente. Dar și institutele apropiate de Kremlin arată o scădere importantă a popularității formațiunii Rusia Unită. Institutul de stat VTsIOM plasează Rusia Unită la 42%, după ce în 2016 aceasta a obținut 54% din voturi.

Dacă în 2016 Rusia Unită a câștigat capital electoral în urma anexării Crimeii, anul acesta nu mai are la dispoziție vreun eveniment care să anuleze din dezinteresul și dezamăgirea alegătorilor. Temele de interes pentru populație nu pun Kremlinul și Rusia Unită într-o lumină pozitivă:

  • criza economică;
  • creșterea vârstei de pensionare;
  • reprimarea protestelor;
  • pandemia de Covid-19;
Vladimir Putin: istoria promisiunilor încălcate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

Secțiile ATI Covid din spitalele românești sunt pline de zile la rând
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00
XS
SM
MD
LG