Președintele belarus Aleksandr Lukașenka a sosit luni la Soci, în Rusia, unde urmează să se întâlnească cu Vladimir Putin în prima întâlnire față în față pentru discuții între cei doi șefi de stat de la izbucnirea protestelor de amploare în care se cere demisia liderului de la Minsk ca urmare a scrutinului din 9 august denunțat de opoziție drept viciat.
Discuțiile vor fi cruciale pentru liderul belarus care este tot mai izolat pe plan extern ca urmare a represiunii brutale cu care au răspuns autoritățile belaruse la proteste și a refuzului acestuia de a discuta cu opoziția.
Aleksandr Lukașenka l-a numit pe Vladimir Putin drept „fratele mai mare" și a cerut în repetate rânduri sprijin în fața protestelor pe care le cataloghează, fără a aduce vreo dovadă, drept orchestrate din exterior.
Mii de persoane au fost arestate în urma protestelor, iar sute dintre ele au fost supuse tratamentelor inumane, ceea ce a provocat reacții de condamnare de la Uniunea Europeană și Statele Unite.
Întâlnirea vine după ce duminică zeci de mii de belaruși au ieșit în stradă la capătul celei de-a cincea săptămâni de proteste zilnice în care se cere demisia președintelui și organizarea de alegeri libere și corecte.
Ministerul de Interne de la Minsk a anunțat că 774 de arestări au fost operate după protestul de duminică, iar 544 rămân în custodia autorităților în așteptarea proceselor.
Majoritatea liderilor opoziției au fost expulzați cu forța sau au plecat, cazul Svetlanei Țihanovskaia, pentru că erau în pericol. Cei care au rămas sunt fie arestați fie hărțuiți de către forțele de ordine.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a spus, pe 11 septembrie, că discuțiile se vor axa pe cooperarea energetică și legăturile bilaterale.
Lukașenka ar urma să solicite sprijin economic și militar Moscovei. Rusia și Belarusul urmează să ia parte și la exerciții militare comune începând de luni.
Putin și Lukașenka au discutat relația bilaterală de numeroase ori prin telefon de la izbucnirea protestelor.
Luna trecută, Vladimir Putin a cerut autorităților belaruse și opoziției să găsească o soluție politică pentru rezolvarea crizei.
El a promis asistență militară în baza unui acord bilateral și a spus că un contingent de forțe de securitate ruse a fost întocmit dar nu va fi folosit decât „dacă elemente extremiste din Belarus depășesc linia și recurg la acte de vandalism".
El a lăudat răspunsul Belarusului la proteste și a spus, într-un interviu pentru televiziunea publică din Rusia din 27 august, că reacțiile Rusiei au fost „mult mai rezervate și neutre decât a altor state, europeni și americani".
Dar liderul rus a mai arătat că nu este „indiferent la ce se întâmplă acolo" subliniind legăturile apropiate etnice și lingvistice și cooperare economică dintre cele două state.
Vladimir Putin a insistat în trecut pentru o integrare economică și politică mai adâncă, dar Lukașenka s-a opus. Nevoia de sprijin în fața crizei din partea Rusiei ar putea însă să schimbe abordarea liderului belarus.
