Medicul Diana Deleanu afirmă că mulți dintre pacienții alergici la ambrozie fac forme grave ale bolii. În latină ambrosia artemisiifolia, planta era supranumită în Antichitatea clasică „otrava zeilor”. În limbaj comun, vorbim de o buruiană invazivă.
Congestii nazale, strănut, febra fânului sau chiar astm bronșic sunt câteva din urmările inhalării de polen de la ambrozie.
Suferințele acestor mii și mii de pacienți ar putea fi evitate dacă autoritățile din marile orașe ale României ar respecta legea privind eradicarea ambroziei. Adică ar curăța terenurile virane și maidanele, diminuând astfel sursele de polen „otrăvitor”.
Măsuri de mai mare profunzime ar fi însă cele legate de reducerea poluării, atrage atenția prof. univ. Deleanu.
„Dacă acum câțiva ani aveam doar câțiva pacienți cu posibile alergii de la polen, acum mult mai mulți pacienți au tot felul de alergii, de la toate rinită la alergii alimentare. Înainte aveam mai mult rinite, acum avem de toate”, explică ea.
Medicul arată că cine face alergie de la polen ar putea avea reacții alergice și la diverse fructe, legume proaspete cum ar fi cireșele, dar și la măr, pepene, țelină ș.a.m.d.
1. Europa Liberă: Când ne dăm seama că avem alergie și e cazul să mergem la medic?
Diana Deleanu: Alergiile sunt din ce în ce mai răspândite cu precădere în țările dezvoltate economic. Noi spunem în general „alergie”. Dar ca formă de prezentare, ele pot afecta diverse părți ale organismului și atunci sunt alergii care se manifestă cu predilecție la nivelul aparatului respirator, cum ar fi rinita - rinita fiind cea mai frecventă boală alergică, apoi astmul bronșic. La acestea se pot asocia altele, precum conjunctivita. Dar există și alergii la nivel cutanat, manifestate prin urticarie, edem sau diverse eczeme, dermatite.
Există și alergii alimentare, la nivelul tractului digestiv, sau sistemice - care afectează întregul organism. Și, în funcție de organul implicat sau organele implicate, manifestările sunt variabile.
Ceea ce este important de reținut despre alergii este repetarea aceleiași simptomatologii, a acelor manifestări în același context. De exemplu, persoana care atunci când merge la iarbă verde și dezvoltă conjunctivită, strănută, îi curge nasul, are nasul înfundat, îl mănâncă ochii, lăcrimează s-ar putea să aibă alergie.
Sunt simptome care se tot repetă în același context și v-am dat semnele pentru conjunctivită.
Însă o formă mai severă de alergie la nivelul aparatului respirator este astmul, iar pacientul poate să prezinte tuse de regulă seacă, uscată, cu expectorație foarte redusă, dar cu o dificultate importantă de respirație, șuierătoare – noi îi spunem din termenul englezesc wheezing, care înseamnă, de fapt, o respirație zgomotoasă, uneori ajungând chiar la incapacitatea de alimentare cu oxigen și, respectiv, o insuficiență respiratorie.
2. Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre numărul de alergii din ultimii ani, când am trecut și peste pandemie? A crescut numărul oamenilor care au alergie?
Diana Deleanu: Categoric da. În experiența mea clinică, dacă acum câțiva ani aveam doar câțiva pacienți cu posibile alergii de la polen, acum mult mai mulți pacienți au tot felul de alergii, de la rinită la alergii alimentare. Înainte aveam mai mult rinite, acum avem de toate.
Alergiile sunt o boală recentă, din ultimii 100 de ani. Și descoperirile științifice au demonstrat că, la pacienții care au rinită, cu sensibilizare la polen - deci reacționează la polenul de diverse plante - există așa-numita reacție încrucișată, pentru că imunitatea din organism recunoaște anumite structuri proteice din regnul vegetal. Și atunci, cine are rinită la polen poate reacționa la diverse fructe, legume proaspete cum ar fi cireșele, dar și la măr, pepene, țelină ș.a.m.d.
Acest sindrom descris undeva prin anii '80 se cheamă sindrom alergic oral, iar denumirea acceptată în ultima perioadă este sindrom polen aliment, pentru că apare la mai multe tipuri de polen. Inițial, a apărut la alergia la polenul de mesteacăn, dar apare și la alte forme de alergie.
3. Europa Liberă: Cât de mult influențează alimentația declanșarea unei alergii?
Diana Deleanu: În principal, nu s-a constatat o influență directă al unui anumit tip de aliment față de inducerea alergiei. Deci nu alimentul ar fi cel care ar favoriza apariția alergiei.
Dar în momentul în care un organism predispus către boli alergice ia contact cu anumite alimente care sunt recunoscute ca alergeni importanți - și la ora actuală există un număr de 14 substanțe care trebuie obligatoriu trecute ca alergeni pe orice etichetă de alimente - acel organism dezvoltă o sensibilizare la alimentul respectiv și reacții produse de aliment. Iar între alimentele acestea care conțin alergen major sunt proteinele din laptele de vacă, oul, grâul, arahidele, peștele, fructele de mare, grâul, soia, diverse fructe - în cadrul acestui sindrom polen aliment, de exemplu.
4. Europa Liberă: Cum să ne ferim de alergii?
Diana Deleanu: În principiu, se spune că sunt anumiți factori care favorizează modificarea acestui răspuns imunitar către alergeni, printre care intră și poluarea.
În ultima perioadă, au început să apară niște studii foarte corect efectuate științific care au încercat o profilaxie primară față de alergii.
Din păcate, este dificil să faci o profilaxie generală pentru orice formă de alergii, și aceste studii care sunt făcute cu precădere mai ales la arahide - aceastea sunt foarte severe - studiază doar o alergie la un alergen. E foarte dificil să realizezi o prevenție față de toate alergiile în general. Noi ne naștem cu predispoziția aceasta a sistemului nostru imunitar de a răspunde în exces la ce este în mediu exterior.
5. Europa Liberă: Trăim în orașe poluate, cu mult praf, gaze de eșapament, poluare fonică. Cine ar trebui să se ocupe și să se asigure că aceste lucruri nu devin riscuri pentru sănătatea publică?
Diana Deleanu: Este în primul rând rolul forurilor locale, al primăriilor, a celor care sunt aleși pentru această responsabilitate. Și începem cu comunitățile locale, care trebuie să aibă grijă, de exemplu, ce plante cultivă, să nu pună plante cu risc alergenic. Curățenia pur și simplu este esențială pentru a reduce expunerea la praf, la poluare.
De asemenea, autoritățile sanitare trebuie totdeauna să controleze nivelul de alergen, de particule, de microparticulele care sunt în atmosferă. Acestea pot fi extrem de dăunătoare. Să vadă și care este conținutul de alergen în anumite alimente, de exemplu, care pot duce la agravarea stării de sănătate a anumitor persoane.
Sunt țări care au legislație care protejează pacientul alergic. Dacă o persoană care este alergică, și a spus că ea alergică la un aliment, dar primește de la un restaurant alergenul respectiv și, bineînțeles, dacă are o reacție, cei care au pus alergenul în alimentația persoanei alergice sunt pasibili de sancțiuni. Și nu vorbim mai de amendă, ci și de pedeapsa cu închisoarea. Și au fost cazuri nu numai în America, dar și în Europa.
6. Ca specialiști, dvs. și colegii, colaborați cu autoritățile pe teme de alergii, sunteți întrebați cu privire ce anume măsuri ar trebui luate pentru diverse probleme de sănătate publică?
Diana Deleanu: Nu, nimeni nu ne întreabă. Ce e mai trist e și că atunci când Ministerul Sănătății ne întreabă ceva, de multe ori, nu ține cont de opinia experților în domeniul respectiv.
Sunt o serie de goluri în ceea ce privește legislația și aplicarea ei privind partea aceasta de alergie. Adică, pentru anumite boli severe care sunt cuprinse în programele naționale, medicii alergologi nu au dreptul să prescrie medicamente inovatoare. Deși sunt costisitoare, acestea sunt foarte eficiente, interesul pacientului este ar trebui să primeze.
Alergologii nu pot să prescrie medicația aceasta care e gratuită. Această medicație e prescrisă de alți medici specialiști.
De exemplu, pentru dermatitele atopice prescriu medicația medicii dermatologi. Am trimis nu știu câte memorii la minister pentru acest lucru, dar conform obișnuinței, ei nu răspund.
7. Europa Liberă: De unde provin principalii pacienți? Din mediul urban sau mediul rural?
Diana Deleanu: Marea majoritate a pacienților care sunt alergici sunt din mediul urban, și sunt studii care au arătat că alergiile cele sunt mai frecvente în mediul urban, nu numai la noi, ci și peste în toată lume, în comparație cu cei care trăiesc o viață tradițională, să zicem, care sunt în contact cu alimentele naturale, cu animalele. Oamenii aceștia dezvoltă sistemul imunitar către normalitate.
8. Europa Liberă: Avem o lege a ambroziei, prin care proprietarii de terenuri pe care crește ambrozia ar trebui să le curețe. Cât de periculoasă e ambrozia din punct de vedere alergic?
Diana Deleanu: Ambrozia este o plantă originară din America, care a ajuns în Europa, are polenul ușor mai agresiv din punct de vedere al sănătății alergicului și, ca atare, face forme extrem de severe de rinită, frecvent face astm bronșic. Astfel de pacienți fac mai rar astm bronșic din cauza alergiei la polen, dar la ambrozie îl fac.
Și ca atare peste tot s-a încercat eliminarea ei. Se poate face eliminare mecanică, în sensul că practic o stârpești, o extragi de pe teren, se poate face biologic cu anumite insecte care distrug ambrozia.
Din păcate, la noi ambrozia era cu precădere în zonele astea de șes, din Câmpia Română, cum este Bucureștiul, dar acum avem și noi în regiunea Clujului și în Transilvania. Și vin tot mai multe cazuri severe cu alergie la ambrozie.
Tratăm din ce în ce mai mulți pacienți cu alergie la ambrozie. În orice alergie există tratamentul general, să zicem, care este simptomatic și patogenetic, adică în funcție de mecanismul îmbolnăvirii și la fiecare alergen se poate introduce și o terapie specifică, așa numita imunoterapie cu alergen, care încearcă să inducă toleranța la alergen în organismul care e alergic.
9. Europa Liberă: Orice alergie poate evolua în ast bronșic?
Diana Deleanu: Nu. Dar cel mai frecvent pacienții cu rinită dezvoltă astmul bronșic. Undeva jumătate dintre pacienții cu rinită fac astm. Rinita ar fi ca o poartă de deschidere pentru astm.
10. Europa Liberă: Ce rol joacă stresul în dezvoltarea unor alergii?
Stresul în sine nu determină alergie, dar la o patologie la care există alergie și care a avut și o formă severă de manifestare, stresul poate să inițieze simptomatologia, pentru că menține și amplifică și declanșează simptomele unei alergii.
Vă dau un exemplu: un pacient care a făcut o anafilaxie la înțepătură albine, numai dacă aude un bâzâit, are o problemă. Sau un pacient care știe că face o criză de astm dacă merge undeva la munte, preferă să nu mai meargă la munte pentru a evita simptomatologia aceasta respiratorie și are o anxietate indusă de deplasări le la munte.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
