Linkuri accesibilitate

De ce se tem unii români să țină post? Mituri demontate de un nutriționist: lipsa de energie, produse prea scumpe, E-uri


Mai multe feluri de mâncare vegetariene. Imagine generică.
Mai multe feluri de mâncare vegetariene. Imagine generică.

Românii care țin post se rezumă de regulă la o dietă monotonă, săracă în nutrienți. Asta deși oferta de alimente de pe piață este extrem de bogată, spune la #10întrebări nutriționista Corina Zugravu, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Ce sfaturi oferă ea?

​Principalele idei ale interviului

  • Produsele de post de pe piață sunt, în general, potrivite pentru a oferi o nutriție sănătoasă.
  • O dietă de post nu este mai costisitoare decât una care include produse de origine animală.
  • Căderile de energie din perioada postului pot fi semnul unui aport insuficient de proteine.
  • Literatura de specialitate și oferta de pe piață e atât de vastă, încât dieta vegetariană a postului poate fi respectată fără nici un rabat de la diversitate, calitate și aport nutrițional sănătos.

1. Europa Liberă: Din punct de vedere nutrițional, postul ne complică sau ne ușurează viața?

Corina Zugravu: Eu nu văd absolut nicio problemă sau complicație, mai ales în ziua de azi, când găsim diverse produse bazate pe plante în magazine. Toate sunt foarte bune, în ciuda presei negative de care se „bucură”.

Însă cred că lumea a uitat ce se mănâncă în post.

Am ajuns atât de axați pe consumul de carne la fiecare masă, încât, la momentul în care nu mai mâncăm carne, nu mai știm ce să mâncăm altceva. Bunicii mei știau foarte bine ce să mănânce în post și nu mâncau numai pâine cu cartofi.

Cred că principala provocare este să reînvățăm să mâncăm de post, adică produse bazate pe plante, fără carne.

Pentru mulți români, porția de legume și fructe constă în foaia de salată pe care o lasă pe farfurie.

Din experiență știu că se mănâncă foarte puține fructe și legume.

Poate în sudul României, mai ales vara, se mănâncă ceva mai multe, că asta e tradiția și asta e producția, dar în multe zone nu se întâmplă lucrul ăsta.

Pentru mulți români porția de legume și fructe constă în foaia aia de salată pe care o lasă pe farfurie.

2. Europa Liberă: Credința generală pare a fi că doar la piață și în magazinele specializate găsești produse de post de calitate. Însă, cel puțin în orașele mari, oamenii cumpără mai ales din supermarketuri inclusiv produse alimentare de post. E asta o problemă?

Corina Zugravu: Oferta este și mai diversă în supermarket decât la piață, căci ai, de exemplu, înlocuitori de lapte și de carne. Oferta este mult mai diversă decât ce aveau bunicii noștri dar, nu știu de ce, am uitat ce să mâncăm.

Corina Zugravu, nutriționist.
Corina Zugravu, nutriționist.

De exemplu, lintea era consumată în România, moștenită de pe vremea fanarioților. Se digeră foarte ușor, sunt mai multe soiuri la noi. Pur și simplu a intrat într-un con de umbră.

Acum și-a mai adus aminte lumea de supa de linte pentru că o găsești la restaurantele arăbești, dar n-am să înțeleg în veci de ce nu se mai mănâncă linte în mod tradițional.

Bunicii mei mâncau linte, dar părinții nu mai mâncau. Se prepară ușor, se digeră ușor, e plină de proteine.

Probabil și pentru că consumul de carne e văzut ca un fel de aspirație socială. Dacă ai reușit din punct de vedere social, nu ceri la restaurant fasole, ceri fructe de mare, chiar dacă nici măcar nu-ți plac.

E ceva asemănător cu pâinea albă pe care o mâncau nobilii, în timp ce pe cea neagră o mâncau țăranii, chit că era mai nutritivă cea neagră, după cum s-a dovedit ulterior.

3. Europa Liberă: Există produse de origine vegetală care nu sunt recomandate în post, din motive nutriționale sau de sănătate?

Corina Zugravu: Singurele precauții țin de alergii, pe care fiecare și le știe, și trebuie să evite anumite alimente. Dar dacă ești alergic în afara postului, ești alergic și în post. De exemplu, arahidele dau alergii îngrozitoare. Mai mult, unii producători fac niște produse cam aiurea și încearcă să le dea gust punând foarte multă sare, de exemplu.

Dar, până la urmă, avem o etichetă cu ingrediente, ne uităm acolo și vedem. Cunosc producători români care fac produse excelente și nu exagerat de scumpe.

În post pot apărea probleme pentru că mâncăm mai multe fibre și dacă n-ai mâncat înainte fibre deloc, mâncai mici, bere și ceva de porc, te poți balona sau să ai diaree. Dar, chiar și așa, postul nu este contraindicat nimănui.

Dar dacă e cineva cu insuficiență cardiacă de gradul patru, abia se ține pe picioare, o schimbare alimentară așa importantă s-ar putea să îl streseze.

Dar noi vorbim de oameni cu sănătatea pe linia de plutire. Pentru oameni cu boli cronice, chiar cu hipertensiune, cu diabet, postul făcut corect pică foarte bine.

4. Europa Liberă: Unele produse, chiar de post, conțin zahăr adăugat sau E-uri. E acest lucru nociv?

Corina Zugravu: Nu știu de ce ne omoară atât de mult grija câtă sare sau cât zahăr ar fi în produsele vegetariene. Ele există oricum și în produsele non-vegetariene. Ne-am trezit foarte îngrijorați că pateul de soia are prea multă sare, de parcă pateul de ficat nu e și ăla plin de sare sau slănina.

Nu e un risc mai mare decât este pentru produsele omnivore. În plus, utilizarea aditivilor este reglementată la nivelul UE foarte strict. Să fim liniștiți.

Oamenii pun pe seama E-urilor vinovății pe care ar trebui să le caute în propria ogradă. E mult mai simplu să spui că te-ai îmbolnăvit de boala X pentru că ai mâncat E-uri, decât că te-ai îmbolnăvit de boala respectivă pentru că ai mâncat aiurea, ai fumat, ai băut (alcool - n.red).

E mult mai simplu să spui că te-ai îmbolnăvit de boala X pentru că ai mâncat E-uri decât că te-ai îmbolnăvit pentru că ai mâncat aiurea, ai fumat, ai băut.

Deci, în principiu, putem să stăm liniștiți. Sigur, dacă găsim 13 aditivi într-un produs, cum am văzut eu într-o bere fără alcool, atunci poate că ar fi bine să nu mă bazez pe ea.

5. Europa Liberă: Spuneți că această chestiunea a E-urilor nocive nu e adevărată?

Corina Zugravu: Este umflată rău. E chiar foarte bine că unii aditivi sunt acolo. De exemplu, acidul propionic, care apare și în natură, ferește pâinea de mucegăire. Dacă ar mucegăi pâinea și ai mânca-o, ar avea micotoxine cancerigene și pot să mai dau exemple de genul ăsta. Aditivii sunt puși cu un scop. Există și produse fără aditivi, deci poți alege.

Piața oferă tot felul de produse. Dacă, subiectiv, nu vrei aditivul X sau Y, poți să alegi. Tot atât de adevărat este că e o prostie faptul că mulți zic că s-au îngrășat pentru că, uite, peste tot e zahăr și dau exemplul că e zahăr în muștar sau un ketchup.

Nu s-au îngrășat, sigur, de la zahărul din muștar. Și în pâine se pune, ca ameliorator, foarte puțin zahăr care fermentează.

8. Europa Liberă: E nevoie de suplimente alimentare în post? Mulți le iau ca să compenseze un presupus aport scăzut de nutrienți.

Corina Zugravu: În 40 de zile, cât are un post lung, nu apare nici o carență, să fim serioși. Nu este adevărat că în 40 de zile te de-nutrești. Dacă aveai o carență, o ai și în post, sau poate doar ți-o agravezi în post, dar nu ți-o declanșează postul.

6. Europa Liberă: Unele persoane care țin post spun că au perioade în care le scade energia. E o greșeală de nutriție sau e ceva natural?

Corina Zugravu: În principiu aș fi tentată să zic că este o senzație generată psihologic. Posturile sunt mult prea scurte ca să apară o eventuală carență care să-ți dea starea pe care o descrieți dumneavoastră. Dar ar putea să fie rezultatul faptului că cel care postește nu mănâncă suficiente proteine.

Cartofii cu pâine, pastele, dovleceii cu orez nu satură, nu aduc suficiente proteine. Dacă și-ar face un curry de linte cu orez, sigur nu s-ar mai simți așa sfârșit, fără energie.

Majoritatea nu știu ce să gătească de post la fel cum majoritatea vegetarienilor au, la început, o perioadă în care nu știu ce să facă de mâncare.

Asta cred că se întâmplă: nu mănânci suficiente proteine și te simți tot timpul flămând și sfârșit. Majoritatea nu știu ce să gătească de post, la fel cum majoritatea vegetarienilor au, la început, o perioadă de tranziție în care nu știu ce să facă de mâncare.

7. Europa Liberă: E posibil să te îngrași, deși postești?

Corina Zugravu: Sigur că da. Pentru că nu mănânci suficiente proteine, ți-e foame tot timpul și mănânci în exces. De exemplu, plăcinta cu mere e bună, e de post și mănânci foarte multă. Dacă mănânci foarte multă, sigur că ai toate șansele să te îngrași și mulți se îngrașă.

Dacă mănânci numai cartofi cu pâine, sigur te îngrași în post. Cartofii, e adevărat, sunt destul de sățioși, dar ar trebui combinați, așa cum fac indienii, cu produse vegetale mai consistente.

9. Europa Liberă: Din experiența dumneavoastră, e mai scump sau mai ieftin să mănânci de post?

Corina Zugravu: Asta depinde, pentru că produsele de origine animală, de cele mai multe ori, sunt subvenționate și atunci poți avea surpriza că, dacă te uiți la prețuri, să fie mai ieftină carnea decât produsele din soia. Deci, în principiu se poate și ieftin, nu pot să zic că e mai scump. Depinde ce vrei tu să mănânci.

Dacă mănânci produse de nișă, de import, s-ar putea să iasă mai scump. Dacă te mulțumești cu fasole, linte, cu orez, cu cartofi, cu pâine, atunci nu o să fie scump. Dar nu m-aș pronunța foarte strict, pentru că în ziua de astăzi totul e scump.

Dacă te duci la piața țărănească, care era piața „omului sărac”, o să ai surprize foarte mari. Dar putem să spunem că nu e mai scump să postești.

10. Europa Liberă: Cum ajungem înapoi la obișnuința bunicilor - sau la înțelepciunea lor - de a ști ce să mănâncăm? Pare că am uitat...

Corina Zugravu: Cred că ne putem inspira de pe internet. Există atât de multe site-uri, bloguri cu rețete vegetariene, mai multe de o sută de ori decât ar fi necesar. Deci există surse de inspirație nenumărate.

Să punem mâna și să vedem din nou ce ar trebui să mâncăm în post. Există mult mai multe variante decât dietele simple și dezechilibrate grav din punct de vedere nutrițional.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG