Linkuri accesibilitate

Alina Bica, 4 ani de închisoare cu executare. Curtea Supremă i-a respins recursul în casație


România - Fosta șefă a Parchetului Antimafia, Alina Bica

Curtea Supremă a respins miercuri, ca nefondat, recursul în casație, depus de Alina Bica față de condamnarea de 4 ani primită în dosarul favorizării omului de afaceri Ovidiu Tender. Decizia Instanței Supreme este definitivă.

În prezent, Alina Bica se află în Italia.

Judecătoarea Eleni Marcu a făcut opinie separată la sentința Curții Supreme, potrivit surselor G4Media.ro. Judecătoarea Eleni Marcu a fost vicepreşedintă a Curţii de Apel Constanţa şi a semnat scrisoarea şefilor de instanţe care au condamnat protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE la legile Justiţiei. Vezi aici mai multe detalii. Ea a fost promovată la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de către Secţia pentru judecători a CSM după ce a fost au selectată de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.

„Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 3067/1/2018. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 160 lei rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 ianuarie 2021 Cu opinia separată: În sensul admiterii recursului în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela, casării deciziei recurate şi achitării inculpatei Bica Alina Mihaela pentru săvârşirea infracțiunii prevăzute de art. 269 alin. (1) din Codul penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală.”

Pe 26 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului, în speță afaceristul Ovidiu Tender.

Ea a fugit din țară înainte să fie condamnată, în vara anului 2018. Ulterior, în octombrie 2018, s-a aflat că a fugit în Costa Rica, unde a și stat o perioadă, inclusiv în penitenciarul din Costa Rica, alături de Elena Udrea, de unde a fost eliberată în decembrie 2018, după ce a formulat contestație față de formarea completurilor de 5 judecători iar instanța supremă din România a decis, la acea vreme, suspendarea executării pedepsei de 4 ani de închisoare până la soluționarea dosarului.

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost dată în urmărire internațională în noiembrie 2019, după ce instanța supremă i-a respins apelul, menținând condamnarea de 4 ani de închisoare. Ea a fost prinsă și arestată la domiciliu în Italia în iulie 2020. În faţa instanţei, ea a cerut să execute pedeapsa în Italia.

Decizia instanței din Bari nu este una fără precedent. Curtea de Apel din Napoli a refuzat extrădarea în România a afaceristului Dragoș Săvulescu, pe motiv că are domiciliu şi afaceri în Italia. Instanța i-a permis să execute acolo pedeapsa de 5 ani şi jumătate cu executare primită în România într-un dosar de retrocedări ilegale de terenuri pe malul mării, dar i-a redus-o cu 3 ani ca urmare a unui decret de graţiere şi, pentru restul rămas, a comutat pedeapsa într-una cu suspendare.

XS
SM
MD
LG