După discuțiile de la Bruxelles, purtate de miniștrii energiei din țările UE, nu s-a ajuns la o concluzia unanimă. O propunere de plafonare a prețurilor la gazele importate necesită noi discuții. UE, care suferă de o criză energetică fără precedent, este din ce în ce mai presată să găsească o soluție. Miniștrii sunt de părere unanimă că această criză energetică pune presiune pe inflație și duce la probleme sociale.
S-au stabilit patru teme importante la care statele membre așteaptă Comisia să găsească soluții:
- plafonarea profiturilor producătorilor de energie electrică cu costuri reduse de producție și introducerea unei contribuții de solidaritate care să fie folosită pentru a atenua prețul plătit de consumatori
- Intervenție de urgență și temporară din partea Comisiei care să includă plafonarea prețului la gaze
- Măsuri comune pentru reducerea consumului de energie în UE care ar reduce presiunea pe preț
- Găsirea unor soluții pentru lipsa de lichidități din domeniul energetic
În eventualitatea ieșirii de pe piața europeană a Rusiei, Iran, Azerbaidjan, Quatar sau Algeria sunt statele care ar putea înlocui Rusia ca furnizor de gaze către Europa.
În România, gazul ar putea ajunge prin Turcia, Grecia și Bulgaria printr-o magistrală existentă sau printr-una aproape de finalizare. Cele mai mari resurse ar putea rămâne cele interne.
România - în căutare de gaz în Asia
România este într-o poziție favorabilă pentru că, potrivit calculelor experților, nu are de acoperit o cantitate mare de gaze pe perioada iernii.
În total, dependența anuală față de gazul din import ar fi sub 10%. Față de iarna lui 2021, consumul a scăzut cu aproximativ 15% ca urmare a închiderii sau reducerii activității la unele fabrici consumatoare de energie, cum era Azomureș sau Alromin Tulcea. În același timp, spune directorul Transgaz România, Ion Sterian, producția a crescut.
„S-a stabilizat producția de la OMV, a crescut puțin cea de la Romgaz și au venit și cele 3 milioane de metri cubi de gaz de la Black Oil and Gas, prin deschiderea exploatării din Marea Neagră. Producție zilnică este acum de 25 de milioane de metri cubi de gaz, față de 21.5 milioane cât era anul trecut”, a declarat Ion Sterian pentru Europa Liberă.
În momentul de față, România are în depozite 2,4 miliarde de metri cubi de gaze, adică 76,4% din capacitatea de înmagazinare.
UE a recomandat ca până la începerea sezonului rece, 31 octombrie, să existe capacități de stocare de minimum 80%. Ion Sterian spune că, dacă va fi o iarnă comparabilă cu cea de anul trecut, nu va fi nevoie de import deloc și pentru că a crescut și capacitatea de extracție din înmagazinare, până la 31 de milioane de metri cubi pe zi.
„Anul trecut, când am avut temperaturi mai scăzute 5-6 zile, nu am depășit 60 de milioane de metri cubi de gaze, în media am avut 55-57 de milioane, deci vom face față cu producția internă și cu extrasul gazelor din înmagazinare”, explică Sterian.
În situația în care ar avea nevoie, România ar avea ca primă alternativă folosirea gazului din Azerbaidjan ajuns în terminalele din Turcia pentru care ar exista deja infrastructură.
După ce a fost pusă în folosință Turkstream 2 în Bulgaria, Ungaria, Serbia, a rămas nefolosită conducta veche Transbalcanică. Ea lega Rusia de Turcia unde ducea 14 miliarde de metri cubi și de Grecia și Macedonia unde livra 6 miliarde de metri cubi. Pleca din Rusia și traversa Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, și aici se diviza către Turcia și Grecia și Macedonia.
Această conductă poate fi folosită pentru a aduce gas lichefiat din Turcia în acest moment și, dacă bulgarii vor reuși să interconecteze conductele cu Grecia, acțiune care era planificată de câțiva ani, va exista și această alternativă.
„Pe acolo ar putea intra ceva gaz suplimentar. A fost o discuție foarte lungă și e neclar încă în ce măsură a fost și influența rusească în aceste întârzieri. Câtă vreme era guvernul reformist, lucrurile s-au mișcat foarte repede. Acum au început să apară niște nici întârzieri, însă sunt presiuni foarte mari să se finalizeze toate testele și teoretic ar trebui să intre în funcțiune în octombrie.”, a declarat experta în energie, Otilia Nuțu, pentru Europa Liberă.
În conductele care ajung în România ar putea ajunge gaz în Turcia prin swapuri din Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan sau Iran.
O altă modalitate de a scăpa de tot de gazul din import este majorarea producției interne. Otilia Nuțu spune că s-a greșit strategic de către Romgaz care a ales să să investească in preluarea participațiunilor Exxon pentru proiectul din Marea Neagră în loc să se concentreze pe zăcământul de la Caragele.
Azerbaijdanul vrea dublarea exporturilor către Europa
La 18 iulie, președintele azer, Ilham Aliyev, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea strategică în sectorul energetic, urmând să crească livrările de gaz către Europa de la 8,1 miliarde de metri cubi în 2021, la 11 miliarde în 2023. Azerbaijdanul a devenit astfel un important furnizor de gaze către Italia.
În plus, președintele a menționat că strategia energetică a Azerbaidjanului încorporează trei faze. El a adăugat că, în faza inițială din 1994, Azerbaidjanul a fost prima țară care a invitat marile companii energetice mondiale să opereze în bazinul Mării Caspice.
„Am devenit un exportator de petrol către Europa, în primul rând către Italia. Fiind o țară fără ieșire la mare, am condus procesul de schimbare a hărții energetice a Eurasiei prin construirea a două conducte petroliere strategice și am realizat diversificarea aprovizionării pe piața mondială", a scris el pe Twitter.
El a adăugat că a doua fază a fost legată de dezvoltarea unor câmpuri uriașe de gaze.
„A fost creat un sistem integrat de 3.500 km de conducte de petrol care ajungeau până în Italia pentru a livra gaze pe piața europeană. Într-un an și jumătate, 13,5 miliarde de metri cubi de gaz au fost exportați în Europa, dintre care 11,7 miliarde de metri cubi în Italia. Anul acesta plănuim să creștem volumul și să furnizăm pieței italiene 10 miliarde de metri cubi de gaz. Exportul nostru total va fi de peste 22 de miliarde de metri cubi și există un mare potențial de creștere", a scris el.
Vorbind despre cea de-a treia fază, Ilham Aliyev a declarat că aceasta este legată de investițiile în surse regenerabile de energie.
„Am început acest proces cu mai mulți ani în urmă. Astăzi vorbim despre modalitățile de livrare a energiei electrice către Europa și alte destinații".
Italia - compania ENI va înlocui gazul rusesc până în 2025
Compania italiană Eni a promis că va înlocui complet gazul rusesc până în 2025, datorită proiectelor majore de dezvoltare a capacităților de gaz lichefiat din Africa până în Orientul Mijlociu și a descoperirilor majore din estul Mediteranei.
Directorul operațional al Eni, Guido Brusco, a declarat marți seară participanților la conferința Gastech de la Milano că gigantul energetic italian „intenționează să înlocuiască complet gazul rusesc până în 2025, ajutat de câmpurile din East Med".
Compania spune că va investi aproape 4,5 miliarde de dolari în fiecare an, în următorii trei ani, în activități upstream în mai multe locații, inclusiv în Qatar, Congo, Egipt și Algeria.
„Ne-am angajat pe deplin să investim 4,5 miliarde de dolari pe an în upstream pentru a aduce noi surse de aprovizionare cu gaze", au declarat reporterii citați de Signoretto, făcând referire în special la proiectele de GNL din Africa și Orientul Mijlociu și indicând, de asemenea, că Indonezia va fi o arenă cheie pentru investiții.
Din Algeria, a precizat Eni, gazul se va dubla la 18 miliarde de metri cubi pe an până în 2024. Din Europa de Nord, Eni intenționează să obțină încă 4 miliarde de metri cubi de gaz.
Iranul încearcă să profite politic de criza de gaze
Iranul s-a oferit ca furnizor de energie în legătură cu criza ucraineană și cu temuta penurie de gaze în Europa în timpul iernii.
„După cum se știe, dispunem de rezervele de gaz necesare și, prin urmare, am putea acoperi și nevoile Europei în această privință", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Nasser Kanaani.
Livrarea nu ar fi însă posibilă fără modificarea acordului nuclear de la Viena și, mai ales, ridicarea sancțiunilor economice impuse de SUA împotriva Iranului.
Iranul are a doua cea mai mare rezervă de gaze din lume, dar potențialul de a furniza gaze către Europa este pus la îndoială de experți care spun că nu ar avea posibilități de export din cauza cererii interne. Kanaani recunoaște că au existat probleme tehnice cu producția de gaze în ultimii ani din cauza sancțiunilor americane, dar susține că acestea au fost remediate Iranul și cele șase părți semnatare ale acordului nuclear de la Viena - China, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia și SUA - lucrează în prezent la modificarea acordului din 2015 care impune restricții de export Iranului.
