Linkuri accesibilitate

Cât de grea va fi iarna pentru Europa? Nu cât și-ar dori Vladimir Putin. UE și-a depășit planul de stocare a gazelor


Reducerea consumului de energie electrică și plafonarea prețului la gazele din Rusia sunt printre propunerile Comisiei Europene pentru anularea „șantajului rusesc”. În imagine, președintele CE, Ursula von der Leyen, și vicepreședintele CE, Frans Timmermans.
Reducerea consumului de energie electrică și plafonarea prețului la gazele din Rusia sunt printre propunerile Comisiei Europene pentru anularea „șantajului rusesc”. În imagine, președintele CE, Ursula von der Leyen, și vicepreședintele CE, Frans Timmermans.

Comisia Europeană propune plafonarea prețului la gazele cumpărate din Rusia. Chiar și ideea (pentru că șansele ca toate statele membre să fie de acord sunt extrem de reduse) l-a înfuriat pe Vladimir Putin care a amenințat că Rusia ar răspunde cu oprirea tuturor livrărilor de gaz, petrol și cărbune.

Oficialii europeni vorbesc deschis despre șantajul folosit de Rusia în chestiunea livrărilor de gaze, despre faptul că nu e un furnizor pe care te poți baza și că manipulează piața.

Nevoia de a elimina dependența de gaz rusesc e invocată în UE de mai mult timp, în timp ce poziția Uniunii față de invadarea Ucrainei nu s-a schimbat, sancțiunile au continuat, chiar dacă premierul ungar Viktor Orbán încearcă să ajute Kremlinul.

Vladimir Putin nu ar trebui, așadar, să fie surprins că Bruxelles-ul ia în considerare plafonarea prețului pe care îl plătește Rusiei pentru gaze.

Enervarea de miercuri a liderului rus e, cu siguranță, legată de mai multe evoluții, de exemplu propunerea de săptămâna trecută din cadrul G7 de plafonare a prețului la petrolul rusesc, contraofensiva ucraineană care îi împuținează resursele sau efectele sancțiunilor occidentale asupra economiei Rusiei.

Oricând de optimist a încercat să pară Putin în discursul de miercuri, nu poate spune că Rusia nu se resimte, iar tot mai mulți experți internaționali estimează că efectele vor fi adânci și de lungă durată.

Cât de frig le va fi europenilor la iarnă?

Expertul în energie Răzvan Nicolescu a explicat pentru Europa Liberă că Rusia nu are soluții în chestiunea gazelor.

„Dacă opresc toate livrările către Europa și-au dat singuri foc la valiză, pentru totdeauna. Iar Gazprom cred că ar putea fi chiar declarată organizație teroristă dacă nu își respectă contractele. E un tip de terorism economic. Dar ce să facă ei cu gazele, că livrează 200 de miliarde de metri cubi în Europa. Ce să facă cu el? Să îl ardă? Să îl lase în pământ? Ar avea o cădere bruscă”, spune Nicolescu.

Și chiar dacă ar face acest lucru, în speranța că ar putea face rapid rocada între Europa și China ca piață de destinație a gazelor rusești, șansele ca Vladimir Putin să lase Europa în frig, cum a amenințat, sunt minime.

Uniunea Europeană a depăși deja ținta de înmagazinare a gazelor în depozite. Aceasta era 80% din capacitatea depozitelor până în 30 septembrie. Joi, 8 septembrie, cu trei săptămâni înainte de termen, interval în care depozitarea va continua, UE ajunsese la 82,52% din capacitatea stocurilor, potrivit datelor centralizate de Gas Infrastructure Europe - Aggregated Gas Storage Inventory.

Nu toate țările au depozite și procentele sunt diferite, dar, per total, situația e departe de a fi îngrijorătoare.

Alături de Portugalia, și Marea Britanie are depozitele umplute deja la capacitate maximă (100%).

Depozitele nu sunt singura plasă de siguranță a Europei. Desigur, multe vor depinde de cât de grea va fi iarna, dar rezervelor de gaze li se adaugă identificarea și accesarea altor surse.

SUA a oferit de luni de zile ajutor, iar Norvegia a devenit deja, de la sfârșitul lunii trecute, cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa, luând locul Rusiei.

În plus, oricât de șocați s-au arătat unii europeni, și oricât va folosi propaganda rusă orice motiv pentru a spori tensiunile sociale în UE, Comisia Europeană ia în serios obiectivul reducerii risipei și al economisirii de energie. A fost prima măsură anunțată, miercuri, de președintele Comisiei Europene.

Miniștrii Energiei discută propunerile vineri, 9 septembrie.

În privința României, lucrurile sunt complicate de faptul că Executivul nu a așteptat o decizia europeană înainte de lua măsuri contestate pe scară largă. Și nici nu s-a consultat cu actorii relevanți înainte de a adopta, acum o săptămână, Ordonanța compensărilor și plafonărilor din energie.

Dincolo de grabă, România ratează, din nou, ocazia de a încuraja investițiile în energie, semnalează atât mediul de afaceri, cât și experții în energie.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că „din analiza de până acum nu identificăm riscul ca ţara noastră să rămână fără energie”. El a anunțat că, în premieră, Comandamentul de iarnă se va întruni în luna septembrie și nu în noiembrie.

„Sigur, trebuie să fim pregătiţi pentru ipoteze şi scenarii, inclusiv un scenariu negru în care neprevăzutul poate să se întâmple şi atunci, la Comandamentul de săptămâna viitoare, tocmai aceste ipoteze şi scenarii le vom discuta şi vom stabili ce avem de făcut. Există, de asemenea, o punere în aplicare a unui sistem gradual de măsuri care au ca prim obiectiv să menţină aprovizionarea cu energie electrică a cetăţenilor”, a menţionat premierul, potrivit Agerpres.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG