Linkuri accesibilitate

„Am devenit grași”. Ministrul Apărării face „profilul agresiv” al Rusiei în Marea Neagră


Marea Neagră este dominată de „postura agresivă” a Rusiei.

Marea Neagră a devenit centrul gravitației în NATO, consideră Teodor Meleșcanu. Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a descris acțiunile provocatoare ale Rusiei la granița României. Suntem sub presiune, pentru că „am devenit grași”, spune consilierul președintelui Iohannis.

Regiunea Mării Negre și mișcările agresive ale Rusiei în zonă ar trebui să devină prioritatea numărul unu a NATO, a spus ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, iar Alianța ar trebui nu doar să întărească flancul estic, ci și capacitatea de apărare a partenerilor estici precum Moldova, Georgia și Ucraina, care se află „în prima linie” în fața agresiunilor Rusiei, conform ministrului Apărării, Gabriel Leș. Cei doi au fost prezenți la discuțiile Forumului de Securitate Atlantic-Marea Neagră, organizat de Institutul Aspen.

„Am devenit grași. Noi, europenii, am fost răsfățați de succes și am uitat că democrația este o luptă de zi cu zi și nu poate fi privită ca fiind din oficiu”, a evaluat Constantin Dudu Ionescu, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Klaus Iohannis, cauzele pentru care NATO și UE par să fie sub presiune.

Presiunea vine în principal dinspre Rusia și se resimte mai ales în regiunea Mării Negre, a arătat ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, fost șef al spionajului românesc, care a considerat că „centrul gravitației se mută din regiunea atlantică într-o mică regiune numită Marea Neagră. În primul rând, pentru că ea este granița de est a NATO, în al doilea rând, pentru că în ultimii 10 ani am avut multe activități hibride în regiunea noastră – în Georgia, în Ucraina, dar și în conflictele înghețate din Transnistria, Armenia și Azerbaidjan. Trebuie să fim foarte conștienți că astăzi, una dintre prioritățile principale este Marea Neagră”.

Meleșcanu a mai adăugat că anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, i-a oferit Rusiei „o poziție foarte puternică pentru echipamentele militare în Marea Neagră”. În consecință, NATO ar trebui să arate un „sprijin puternic” pentru partenerii din afara alianței: Finlanda și Suedia, în nord, dar și Republica Moldova, Ucraina, Georgia și alții”.

Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a numit chiar cei trei parteneri estici ai NATO ca fiind „în prima linie a provocărilor de securitate prezente în regiune”. Leș mai susține că securitatea la Marea Neagră a intrat într-un trend negativ începând cu 2014, din cauza „profilului agresiv al Federației Ruse”.

„Ce este cu adevărat îngrijorător este poziția agresivă a Kremlinului și strategia A2/AD (anti-access/area denial – n.r.) aplicată în Marea Neagră și la granița de est a NATO”, explică ministrul Apărării: „această evoluție este parte a unei strategii mai ample față de Vest și se bazează mai ales pe militarizarea Crimeei, prin amplasarea unor sisteme militare moderne, inclusiv ofensive. La acestea se adaugă o dinamică agresivă și provocatoare constantă, care testează aproape zilnic capacitatea de apărare a Alianței în regiune, precum și suveranitatea aliaților din regiune. Mă refer aici la exercițiile recente ale Rusiei în partea de est a Mării Negre, interceptarea constantă a aeronavelor militare rusești în vecinătatea spațiului aerian al regiunii aliate, la abordarea agresivă a navelor aliate care intră în Marea Neagră, la agresarea navelor ucrainene din noiembrie 2018 și la acțiunile provocatoare din Marea Azov și strâmtoarea Kerci, din Transnistria sau din regiunea georgiană Osetia de Sud”, a trasat Gabriel Leș portretul agresiv al Rusiei în regiunea Mării Negre.

În acest context, s-a ajuns și la îngrijorările cu privire la politica SUA în regiune: este ea una de dezangajare, în care președintele Donald Trump pune condiții aliaților săi? Atașatul militar al americanilor la București încearcă să rezolve dilema.

„Întrebarea care se pune este dacă SUA fac un pas înapoi față de europeni, dacă se uită la alternative. Și dacă privești la ce facem concret în Europa, pașii pe care SUA i-au făcut, vedem că sunt cheltuiți mai mulți bani pe apărarea europeană. SUA mențin și au mai multe forțe în Europa decât în trecut. Ceea ce cere președintele este ca membrii NATO să își îndeplinească responsabilitățile (...) Sunt de acord că politica noastră militară este mai realistă decât era în trecut. Dacă mi se pare că va veni o vreme când NATO nu va mai fi în interesul SUA? Nu!”, a spus atașatul militar al SUA în România, colonelul de aviație Scott Weston.

Oficialul american s-a mirat de întrebarea care se află încă pe buzele unor români, încă din vremea comunismului: „când vin americanii?”.

„Eu sunt absolut șocat de lipsa de informație. Pentru că acum, la baza de la Mihail Kogălniceanu, sunt în medie 1.000 de militari americani, tancuri, echipamente gata de luptă. La Deveselu, la baza de apărare antirachete balistice, sunt peste 100 de militari americani din Marină. În aproape fiecare vară, avem formațiuni de luptă care vin în România pentru antrenament și exerciții”, a spus colonelul Weston.

XS
SM
MD
LG