„Am sunat la 20 de clinici pentru un RMN”. De ce durează și șase luni să-ți faci o investigație recomandată de medic

Problema

Andreea R. a sunat în ultima săptămână la peste 20 de laboratoare de radiologie și imagistică din București pentru a-și face o programare la un RMN decontat de stat.

Femeia are 45 de ani și trăiește în Capitală. Medicul specialist i-a recomandat să facă un RMN pentru investigarea unei probleme la glandele suprarenale. Cele douăzeci de răspunsuri primite de Andreea au sunat la fel: nu mai sunt locuri, programarea poate fi făcută pentru august sau septembrie, nu sunt fonduri, să revină cu un telefon în săptămânile următoare.

Alternativa este RMN cu plată, caz în care programarea se poate face în 2-3 zile. Costă 2.000 de lei.

„Problema mea e relativ urgentă”, spune, însă, Andreea R.

„Trebuie să fac două RMN-uri înainte de o operație la genunchi, pentru că s-ar putea să îmi pună metal și atunci n-o să mai pot face această investigație. Nu știam că durează așa de mult, că nu poți găsi loc liber pentru RMN-ul decontat prin CNAS”.

„Sunt programări făcute până în august, inclusiv. La o clinică mi-au zis că sunt 227 de persoane înaintea mea. E un sistem depășit, pur și simplu”, continuă Andreea.

Printre clinicile bucureștene la care a sunat Andreea sunt: Medicales, Medicover, Sanador, RMN Tineretului, Dona Medical Center, Hipocrate, Affidea, Eureka, Medima, Medinst – Obregia etc.

O poveste similară are Rodica M, pensionară din Timișoara: anul trecut, în aprilie, a primit recomandarea de RMN pentru o problemă medicală mai delicată, pe care nu vrea să o discute public.

Prima programare disponibilă la clinicile din oraș era peste cinci-șase luni.

„M-am dus la mai multe laboratoare și nu aveau fonduri. «Bun, când mă puteți programa? Păi, nu vă putem programa. Mai veniți pe aici din când în când și vedeți când avem fonduri», mi se spunea. Adică eu, practic, ar fi trebuit, cu trimiterea în mână, să fac turul laboratoarelor o dată pe săptămână sau mai des, că poate-poate prind loc. Dar să fac turul laboratoarelor era un efort prea mare pentru mine la vremea aceea”, spune Rodica M.

În aceste condiții, femeia și-a făcut pe banii ei RMN-ul recomandat de medic. A plătit 1.200 lei.

A văzut apoi pe site-ul casei de sănătate că existau laboratoare care mai aveau fonduri pentru investigații compensate pentru aprilie, cu toate că i se spusese altceva.

„Am găsit pe site-ul casei de sănătate un link unde poți să te informezi cu privire la fondurile dintr-o anumită lună și am văzut că trei dintre laboratoarele la care am apelat mai aveau circa 90% din fonduri pe luna în curs și asta m-a supărat”.

„Atunci am făcut o sesizare la CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), ca să înțeleg ce se întâmplă”, spune Rodica M.

În răspunsul primit de la CNAS scrie că pe site-ul consultat de Rodica M. sunt „valorile de contract ale furnizorilor de servicii paraclinice și suma utilizată din contract, iar diferența dintre cele două este, de fapt, valoarea serviciilor medicale paraclinice pentru lista de prioritate”.

„Spuneau atunci că se va înființa un fel de comisie de programări, dar deocamdată nu s-a înființat”, afirmă Rodica M.

Cazul RMN-urilor preferențiale de la Timișoara, dat în vileag în campania electorală

Situația Andreei și a Rodicăi se multiplică de sute de ori.

În fiecare lună, sute de pacienți primesc recomandări de la medicul specialist pentru RMN-uri, dar locuri pentru investigațiile decontate de stat nu sunt.

Rodica M. spune că s-a enervat foarte tare când miercuri (n.r.- 22 mai 2024) a văzut declarațiile făcute de Olimpia Oprea, fost manager al Spitalul Municipal din Timișoara, care a spus, în timpul unei conferinţe de presă alături de fostul primar Nicolae Robu (n.r., candidat la funcția de primar în 2024), că, în perioada în care a condus unitatea spitalicească, familia Cârpaci (un clan din Timișoara despre care a scris Europa Liberă) ar fi beneficiat de mai multe analize RMN, în schimbul acordului pentru dezmembrarea terenului pe care îl deținea în vecinătatea unei secţii a spitalului.

În urma acestei declarații, actualul primar, Dominic Fritz, a trimis Corpul de Control la Spitalul Municipal din Timişoara.

Ulterior, medicul Olimpia Oprea a scris pe Facebook că, în 2019, fără dărâmarea clădirilor din vecinătate, spitalul nu ar fi fost eligibil pentru finanțare.

„Îmi pare rău dacă s-a înțeles că cei în cauza au fost privilegiați, că li s-au oferit servicii medicale peste rând. Au fost tratați ca oricare alți pacienți, pe ei tocmai asta mulțumindu-i, nediscriminarea”, a scris medicul.

„Păi, dacă nu ai relații ce faci? Aștepți sau plătești”, afirmă Rodica M.

București. Cinci spitale mari cu clinici private în curtea lor nu au locuri

Reporterii Europa Liberă au încercat, timp de câteva zile, să obțină o programare pentru investigație RMN decontată la laboratoarele din București.

Nu există niciun loc pentru perioada următoare la laboratoarele clinicilor private din curtea spitalelor de stat. Dacă vrei să faci RMN cu decontare de la CNAS, trebuie să aștepți câteva luni bune.

Prima oprire – la Spitalul „Alexandru Obregia”, în curtea căruia se află clinica Medinst, la care se pot face și RMN, și CT (Computer Tomograf).

Clinica este situată în clădirea Institutului Național de Neurologie, aflat la rândul lui în curtea de la „Alexandru Obregia”.

Am încercat să facem o programare pentru un RMN de coloană cervicală, fără substanță de contrast.

Doamna de la programări ne-a spus că cel mai apropiat loc este în luna septembrie. Altfel, dacă avem bilet de trimitere pe care medicul specialist să pună codul de urgență, atunci sunt șanse să găsim loc în 2-3 zile. Codul de urgență este folosit de către medici pentru pacienții care sunt în Programul Național de Oncologie, adică bolnavi de cancer.

Am sunat apoi la Institutul Național de Neurologie, să întrebăm de ce durează atât de mult pentru un RMN cu bani de la CNAS.

Managerul Corneliu Toader spune că Institutul are un contract de colaborare cu firma Medinst, însă în prezent are și propriul aparat de RMN, de care beneficiază bolnavii internați la Institut și la Spitalul Obregia.

„Noi am reușit să aplicăm un proiect pe POIM( n.r. bani europeni) și să achiziționăm un RMN de 3 Tesla și un CT pe care le folosim și pentru noi și pentru Obregia, în baza unui contract. Avem șapte medici radiologi, care fac și de gardă”, spune Toader.

„Cu Clinica Medinst mai avem contract de închiriere până în luna septembrie, când ei vor pleca. Eu i-am moștenit, sunt aici de 25 de ani, pentru că spitalul nu avea RMN. Însă, acum avem și noi. Și aparatura pe care o avem poate să deservească în întregime atât institutul, cât și Spitalul Obregia. Nu-i mai aglomerăm pe ei deloc”, spune managerul.

De ce sunt programări până în septembrie

Europa Liberă a contactat și firma Medinst cu privire la lipsa locurile pentru RMN decontat de stat. În răspuns, reprezentanții spun că plafonul pentru pacienții asigurați este prea mic față de numărul mare de cereri.

„Ne întindem cu programările prin CAS până în septembrie nu pentru că nu am avea locuri libere în program, ci pentru că trebuie să ne încadrăm în valorile lunare de plafon pe care le stabileste CASMB. Cum nu ni s-au comunicat valorile de contract pe lunile următoare (nu știm azi ce plafon avem în iunie) - ne spun că nu au alocată fila de buget, am făcut programări în limita unui plafon mediu. E posibil, ca după alocare, să putem programa mai mulți pacienti decât apreciem acum că putem face. Luna trecută, ca si luna asta, am fost în situația în care am mutat în luna următoare pacienții care au fost programați (pe estimatul nostru) peste valoarea pe care am primit-o într-un târziu de la CASMB”, arată reprezentanții Medinst în răspunsul pentru Europa Liberă.

Un alt spital care are un laborator privat de imagistică și la care am încercat să ne programăm este Spitalul Colentina.

În subsolul de la Pavilionul H, la Neurologie, funcționează clinica Hiperdia, parte din grupul Affidea. Programarea pentru un RMN prin CNAS se poate face cel mai devreme în iulie, ne spune doamna de la recepție.

Contactată de Europa Liberă, directorul medical Rodica Olteanu spune că spitalul nu are aparate de imagistică.

„Spitalul Colentina nu are RMN sau CT. Avem un serviciu externalizat, aparatele nu sunt ale noastre. Cam toate spitalele fac asta. Noi trimitem pacienții noștri acolo (n.r. clinica Hiperdia) și au prioritate, pentru că este stipulat în contract”, spune directorul medical Rodica Olteanu.

Am contactat și firma Hiperdia, parte a grupului Affidea, care ne-a indicat o adresă de email la care să trimitem întrebările. Până la ora publicării articolul nu ne-au răspuns.

Aceeași firmă se află și în curtea Spitalului Elias. Am solicitat și aici să ne programăm pentru un RMN de coloană cervicală fără substanță de contrast prin asigurarea de sănătate, însă recepționera ne-a spus că, dacă decontăm prin CNAS, primele locuri libere sunt la începutul lunii iulie. Altfel, cu plată, se poate peste două zile.

Contactat ulterior de reporterii Europa Liberă, Mugur Ardelean, managerul Spitalului Elias, spune că există un contract între spital și firmă, „contract încheiat în condițiile legii”.

„Ce fac instituțiile private cu pacienții care doresc explorări la clinica lor nu este problema noastră”, spune Mugur Ardelean.

„De la începutul acestui an, noi avem o instalație de RMN care probabil că funcționează cam la 90% în momentul ăsta. Până să avem această instalație, am colaborat cu acest laborator. Acum mai colaborăm într-o măsură extrem de restrânsă pe un tip de serviciu pe care nu îl putem asigura în spital”, a spus Mugur Ardelean. Managerul a considerat că nu este relevant pentru discuția noastră de când există laboratorul privat în curtea spitalului.

La Spitalul „Sf Ioan” din sectorul 4 al Capitalei, în clădirea care găzduiește ambulatoriul, există și un laborator privat de imagistică – deținut de Eureka.

Când am cerut o programare la fața locului, ni s-a spus că laboratorul nu mai face RMN decontat de CNAS pentru pacienții care vin din afara spitalului și să sunăm prin call center să ne programăm în altă parte. Am solicitat un punct de vedere al firmei pentru acest lucru, iar răspunsul a fost că de la 1 iunie nu mai există medic radiolog.

„Medicul care era în contract cu CNAS și-a dat demisia și, din acest motiv, noi nu mai putem să facem cu bilet de trimitere în acest moment. Efectuăm doar pacienți cu plată și pacienți din Spitalul Sf. Ioan. Vedem când găsim alt medic”, spune Maria Verdeșanu, reprezentanta Eureka. Dar și înainte de a nu avea medic, programările se făceau cu cel puțin o lună și jumătate înainte.

„Noi avem un call center, suntem aceeași firmă cu Hipocrat 2000, am trimis persoanele de aici să se programeze acolo. Dar locurile sunt limitate, pentru că un RMN durează și este destul de scump”, mai spune reprezentanta firmei Eureka.

Europa Liberă a contactat și conducerea Spitalului „Sf Ioan” pentru un punct de vedere, însă nici managerul și nici directorul medical nu au răspuns la telefon și SMS.

Un alt spital la care am încercat să ne programăm a fost Spitalul „Sf Pantelimon” din Sectorul 2 al Capitalei.

În incinta spitalului funcționează Centrul de Radiologie și Imagistică Medicală deținut de Med Expert SRL. Nici aici nu sunt locuri mai devreme de iulie, iar doamna de la recepție ne-a dat un număr de telefon la care să sunăm să vedem când găsim loc.

Pe holul de la spital, aștepta și Mădălina N., o pacientă care susține că patru luni a căutat un loc pentru investigația recomandată de medic. „Până nu am cunoscut pe cineva care cunoștea pe altcineva, nu am găsit, am întrebat peste tot”, spune femeia.

Contactat ulterior, managerul Bogdan Socea a declarat că spitalul are și el un RMN propriu la care pot face investigații pacienții internați. Dar clinica din incinta spitalului funcționează acolo de ani mulți, de pe vremea altor directori.

„Programarea pentru RMN din spital se face pentru pacienții din spital. Medexpert este o societate privată, avem un contract prin serviciul de achiziții. Nu face RMN pentru spital, pentru că noi avem RMN-ul nostru cam de un an de zile. Investigația RMN nu este o investigație de urgență. La Computer Tomograf s-au mai folosit serviciile lor, când se strică al nostru”, spune Bogdan Socea. Firma plătește o chirie, din care jumătate merge la primărie, iar pentru prestări servicii este alt contract.

Lipsește lista de așteptare centralizată

Cu situații ca cele descrise mai sus se confruntă în fiecare săptămână Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, pentru că are solicitări de la pacienți care nu au unde să facă RMN.

„Sunt situații în care trebuie să aștepte și trei luni de zile, deși nu analizează nimeni din punct de vedere al oportunității investigației. În România, ne lipsește de fapt lista de așteptare, în funcție de patologie și de alte situații. Fără o astfel de listă centralizată, cozi vor fi tot timpul. Plafoanele sunt limitate, iar pacienții sunt mulți”, spune Vasile Barbu.

Singurii pacienți care nu mai trebuie să aștepte pentru RMN sunt pacienții bolnavi sau suspecți de cancer, unde nu există plafon financiar.

Acești pacienți sunt cuprinși în programul Monitor 2 din Programul Național de Oncologie și au prioritate la programarea investigațiilor de monitorizare gratuite precum RMN și CT, scintigrafie, PET-CT, analize de sânge etc., în baza trimiterii de la medicul oncolog.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, arată că programul s-a menținut din pandemie pentru pacienții de cancer și că aceștia nu mai trebuie să aștepte.

„Dar ce facem cu marea masă a pacienților care trebuiesc investigați pentru ca medicii să le poată prescrie un tratament? Aici fondurile se epuizează rapid”, spune Cezar Irimia.

O altă problemă pe care a remarcat-o Irimia este lipsa specialiștilor, iar din această cauză rezultatele de la investigațiile imagistice întârzie de multe ori.

„În mod normal, la imagistică ar trebui să îți dea rezultatul în 2-3 zile, dar ți-l dau în peste două săptămâni”.

Tendința medicilor pentru medicină defensivă

Medicul Radu Baz, președintele în exercițiu al Societății de Radiologie și Imagistică Medicală din România( SRIMR), susține că România a început să aibă mai multe aparate de imagistică în ultimii ani, dar asta pentru că au contribuit clinicile private.

„Dar nu știm numărul lor. Am încercat și eu să aflu de la CNAS câte aparate avem și câte sunt în contract cu casa, dar nu am aflat. Avem orașe cu șase-șapte RMN-uri, și sunt orașe cu două sau care nu au deloc”, spune Radu Baz.

Potrivit unui Raport Național al Stării de Sănătate a Populației din 2022, în România, sunt 227 de aparate RMN, dintre 134 – în rețeaua privată, iar 93 în rețeaua publică de sănătate.

Președintele SRIMR arată că sunt peste 1.100 de medici imagiști, membrii ai societății.

„Personal medical există. Nu putem spune că există din abundență, dar avem medici radiologi. Sigur, sunt locuri în care nu se poate lucra în două ture, pentru că nu are cine să lucreze în două ture. În cazul asistenților, problema este mai acută la stat, unde salariile sunt la jumătate comparativ cu laboratoarele private și atunci normal că preferă să meargă la privat”, spune Radu Baz.

Plafoanele impuse de CNAS sunt o altă problemă identificată de medicul Radu Baz.

„Aparatura s-a scumpit, service-ul s-a scumpit, salariile au crescut. Fondurile sunt tot la fel. Deci eu am 100.000 lei de la Casa de Asigurări pentru imagistică, dar, dacă depășesc banii ăștia, nu-i mai primesc niciodată înapoi”, spune Baz.

Pe de altă parte, spune el, tot mai mulți medici preferă să trimită pacienții la RMN sau alte proceduri imagistice, „pentru că au cam uitat de stetoscoape sau mâini”.

„Nu mai facem palpare, nu mai facem percuție, facem direct RMN. E o tendință și printre medici. Dar așa se întâmplă mai peste tot în Europa”, spune Radu Baz.

Medicul precizează că pacienții români se așteaptă să facă imediat cum au primit biletul de trimitere RMN.

„Nu se poate întotdeauna, există niște constrângeri financiare, dar există și niște constrângeri tehnice. Într-o oră poți să examinezi doi pacienți. În țări precum Italia, Spania, Suedia și chiar Anglia, oamenii așteaptă și nouă luni [pentru un RMN]”, spune Radu Baz.

„Bugetul nu a crescut deloc”

Medicul primar radiolog Cosmin Alexandrescu, președintele Asociațiiei Profesionale a Medicilor de Ambulator (APMA), spune că, de fapt, pacienții așteaptă pentru un RMN sau altă investigație imagistică din cauza plafoanelor bugetare.

„Bugetul nu a crescut deloc și din cauza asta nu ajunge pentru toți pacienți. Bugetele și plafoanele sunt subdimensionate față de necesități. RMN fiind o investigație destul de scumpă, sunt destul de puțini cei care încearcă să o facă pe banii lor”, spune Cosmin Alexandrescu.

Radiologul susține că, dacă nu ar mai fi plafoane, atunci n-ar mai fi timpii de așteptare atât de mari.

„La nivel de București, aparatele sunt suficiente. La nivel de țară, nu sunt, pentru că repartizarea nu e uniformă la nivelul teritoriului țării. Aparatele sunt concentrate în general în centrele universitare (București, Cluj, Iași, Craiova, Timișoara, Tg Mureș, Constanța – n.r.)”, spune Cosmin Alexandrescu.

Președintele APMA arată că, în ultimii 25 de ani, spitalele și-au externalizat serviciile de imagistică din lipsa aparatelor necesare.

„Bugetul de stat nu avea posibilitatea să dea bani pentru cumpărarea unui RMN, care costă peste 1.000.000 euro, la care se adaugă amenajarea spațiului. Unii n-aveau spații potrivite, trebuiau făcute niște anexe în clădire. Costurile de amenajare sunt mari. Și atunci s-au externalizat foarte multe și pe imagistică și pe laborator”, spune Cosmin Alexandrescu.

Medicul consideră că numărul medicilor radiologi nu este suficient, iar în unele zonele aceștia lipsesc. Problema ar putea fi rezolvată prin tele-radiologie.

„Noi am cerut de multe ori aprobarea protocoalelor de tele-radiologie prin contractul cadru, dar acest lucru nu s-a aprobat. Dacă s-ar fi aprobat, atunci mulți medici radiologi și-ar fi luat acreditarea și ar fi făcut contracte cu alte spitale. Am acces la dosarul pacientului aflat în altă localitate, mă uit pe imagini, interprez și trimit rezultatul. Este lege de doi ani de zile ”, spune Cosmin Alexandrescu.

„Noi în România, în momentul de față, suntem obligați, din cauza modului în care se comportă Casa de Asigurări și autoritățile, în general, să practicăm o medicină defensivă. Adică, în loc să ne ocupăm să rezolvăm problemele cât mai repede pentru pacienți, de multe ori te acoperi de hârtii ca să fii la adăpost în cazul unor eventuale controale și reclamații”,

„În momentul de față se merge pe varianta simplă, nu mai stau să fac examen clinic, îl trimit la laborator”, spune Alexandrescu.

Cristian Hotoboc, preşedinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private, arată că sunt mult mai mulți pacienți care au nevoie de RMN, dar fondurile sunt limitate. „Și atunci nu ajung decât în primele 2-3 săptămâni maxim ale lunii, după care se epuizează, și, dacă vrei în contract cu CNAS, trebuie să aștepți luna următoare.

Ce răspunde președinta CNAS

Întrebată de Europa Liberă de ce sunt nevoiți pacienții să aștepte cu lunile pentru un RMN, Valeria Herdea, președinta CNAS, a spus că cei care primesc astfel de răspunsuri de la laboratoare ar trebui să facă sesizare la CNAS local.

„O să vă rog frumos să sesizați în scris orice astfel de situație. Atâta timp cât lucrurile nu sunt la nivel de sesizare scrisă – în așa fel încât să putem lua măsuri – lucrurile nu se vor schimba”, a spus Valeria Herdea.

Potrivit datelor oficiale de la CNAS , în prezent, sunt 1.059 de laboratoare care acordă asistență medicală de specialitate – analize medicale de laborator, radiologie imagistică. CNAS nu are o situație a laboratoarelor de stat și private care fac RMN și au contract cu Casa. „Tarifele sunt aceleași, fie că e la laboratoare de stat, fie că este vorba de un laborator privat”, precizează Valeria Herdea.

În plus, 3.465 de medici de specialitate au contract cu CNAS pentru decontarea serviciilor imagistice.

Bugetul CNAS

Bugetul CNAS pentru 2024 prevede 51 de milioane de euro (306,05 milioane lei) pentru asistență medicală de specilizări paraclinice ( RMN, CT, ecografii etc).

32 de milioane de euro (161,07 de milioane de lei) au fost repartizate pentru perioada ianuarie-martie 2024, iar alte 27 de milioane de euro (144, 9 milioane de lei) sunt pentru trimestrul II din 2024, pentru aceste servicii.

Pentru ultimele două trimestre, nu este prevăzut niciun leu în bugetul CNAS pentru investigații paraclinice.

CNAS nu deține o situație defalcată pentru sumele acordate pentru efectuarea RMN-urilor, întreg bugetul este alocat pentru „asistență medicală pentru specializări paraclinice”, în care intră și RMN.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.